10,890 matches
-
penal pentru a exprima numai forma neintenționată a faptei vinovate, iar în dreptul civil, pentru a exprima toate formele de vinovăție, inclusiv caracterul intențional al faptei. În dreptul civil român nu găsim o definire a diferitelor forme pe care le poate îmbrăca vinovăția, o astfel de definire putând fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și culpa. Trebuie precizat aici, că intenția în sine nu este neapărat o formă de vinovăție, cum ar fi intenția de a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a exprima toate formele de vinovăție, inclusiv caracterul intențional al faptei. În dreptul civil român nu găsim o definire a diferitelor forme pe care le poate îmbrăca vinovăția, o astfel de definire putând fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și culpa. Trebuie precizat aici, că intenția în sine nu este neapărat o formă de vinovăție, cum ar fi intenția de a viziona un film, de exemplu. Vinovăția apare sub forma intenției doar atunci când persoana se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
forme pe care le poate îmbrăca vinovăția, o astfel de definire putând fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și culpa. Trebuie precizat aici, că intenția în sine nu este neapărat o formă de vinovăție, cum ar fi intenția de a viziona un film, de exemplu. Vinovăția apare sub forma intenției doar atunci când persoana se exprimă liberă într-o acțiune caracterizată ca antisocială. Ca formă originară a vinovăției penale, intenția este de două feluri: directă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și culpa. Trebuie precizat aici, că intenția în sine nu este neapărat o formă de vinovăție, cum ar fi intenția de a viziona un film, de exemplu. Vinovăția apare sub forma intenției doar atunci când persoana se exprimă liberă într-o acțiune caracterizată ca antisocială. Ca formă originară a vinovăției penale, intenția este de două feluri: directă, atunci când autorul prevede rezultatul faptei și urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sine nu este neapărat o formă de vinovăție, cum ar fi intenția de a viziona un film, de exemplu. Vinovăția apare sub forma intenției doar atunci când persoana se exprimă liberă într-o acțiune caracterizată ca antisocială. Ca formă originară a vinovăției penale, intenția este de două feluri: directă, atunci când autorul prevede rezultatul faptei și urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte și indirectă, atunci când autorul prevede rezultatul faptei și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. Culpa este și ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
când autorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă socotind, fără temei, că el nu se va produce și neglijența, când autorul nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă. Rezultă că în toate formele vinovăției este prezent actul de voință. Prezența, mai activă sau mai puțin activă, a factorului conștiință și capacitatea, mai mare sau mai mică, de prefigurare a faptei și a rezultatelor ei, dau un grad mai mare sau mai mic de gravitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este prezent actul de voință. Prezența, mai activă sau mai puțin activă, a factorului conștiință și capacitatea, mai mare sau mai mică, de prefigurare a faptei și a rezultatelor ei, dau un grad mai mare sau mai mic de gravitate vinovăției însăși. Avem astfel, pe scara gravității, diferite trepte, de la cea mai simplă neglijență până la intenția directă 15. Problema gradelor vinovăției s-a pus pentru prima oară în dreptul roman, făcându-se distincție între culpa lata (culpa gravă), culpa levis (culpa ușoară
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai mică, de prefigurare a faptei și a rezultatelor ei, dau un grad mai mare sau mai mic de gravitate vinovăției însăși. Avem astfel, pe scara gravității, diferite trepte, de la cea mai simplă neglijență până la intenția directă 15. Problema gradelor vinovăției s-a pus pentru prima oară în dreptul roman, făcându-se distincție între culpa lata (culpa gravă), culpa levis (culpa ușoară) și culpa levissima (culpa foarte ușoară). Culpa lata este acea atitudine subiectivă a făptuitorului de care nici cel mai mărginit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în sensul că acesta nu s-ar fi făcut vinovat de o asemenea culpă. Ea îmbracă forma neglijenței sau a imprudenței. Culpa levissima este aceea de care nu s-ar fi făcut vinovată o persoană extrem de grijulie, un excelent proprietar. Vinovăția, ca atitudine a cuiva față de fapta sa ilicită, există anterior faptei propriu-zise, încă din momentul în care aceasta este reprezentată mental, însă dreptul nu este interesat de vinovăție atâta timp cât ea se găsește în forul interior al persoanei, ci doar din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
s-ar fi făcut vinovată o persoană extrem de grijulie, un excelent proprietar. Vinovăția, ca atitudine a cuiva față de fapta sa ilicită, există anterior faptei propriu-zise, încă din momentul în care aceasta este reprezentată mental, însă dreptul nu este interesat de vinovăție atâta timp cât ea se găsește în forul interior al persoanei, ci doar din momentul în care fapta este săvârșită. Dacă cineva se gândește să săvârșească un furt, spre exemplu, gândurile pe care le nutrește sunt imorale, căci se opun valorilor și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se gândește să săvârșească un furt, spre exemplu, gândurile pe care le nutrește sunt imorale, căci se opun valorilor și normelor morale, iar autorul lor este vinovat moral. Obiectivarea gândurilor, punerea lor în aplicare, chiar dacă se începe doar acțiunea, conturează vinovăția juridică. 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală Cuvântul românesc răspundere are la origine termenul latin spondere, prin care în contractul verbis debitorul se lega solemn de creditor. Termenul de răspundere este strâns legat de cel de răspuns, înțeles ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
s-a făcut ceva rău, cea de-a doua intervine când binele nu a fost făcut. Îndatorirea juridică constă în a nu dăuna nimănui, neminem laedere, pe când cea morală în a trăi cinstit, honeste vivere 38. 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă Deși problema culpabilității a preocupat oamenii încă din cele mai vechi timpuri, în marile legiuiri existând unele aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cele mai vechi timpuri, în marile legiuiri existând unele aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui Hammurabi face deosebire între actele intenționate și cele săvârșite fără vinovăție și introduce ideea de culpabilitate, dar în Grecia Antică, răspunderea avea la bază simpla cauzare a prejudiciului, neavând relevanță faptul că actul a fost voluntar sau nu. Noțiunile de "dol" și "culpă" din dreptul roman erau sărace în conținut, iar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
al II-lea d. Hr., ideea imputabilității câștigă tot mai mult teren. Potrivit unui rescript atribuit lui Hadrian, voința de a comite fapta era considerată mai importantă decât rezultatul 40. Deși în dreptul feudal, sub influența bisericii, a fost dezvoltată problematica vinovăției, disociindu-se între formele intenționate și cele neintenționate, temeiul obiectiv al răspunderii rămâne predominant și este, în continuare, pedepsită "orice acțiune prin care s-a produs o vătămare oarecare a intereselor apărate"41. Necesitatea recunoașterii unui temei subiectiv al răspunderii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a produs o vătămare oarecare a intereselor apărate"41. Necesitatea recunoașterii unui temei subiectiv al răspunderii omului pentru faptele sale, potrivit căruia autorul unei infracțiuni poate fi tras la răspundere doar dacă se dovedește că a săvârșit acea faptă cu vinovăție, a fost demonstrată abia în secolul al XIX-lea, iar trecerea de la răspunderea obiectivă la răspunderea subiectivă bazată pe vinovăție s-a făcut prin intermediul principiului nulla poena sine culpa. S-a susținut însă și opinia potrivit căreia pedeapsa este cea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
potrivit căruia autorul unei infracțiuni poate fi tras la răspundere doar dacă se dovedește că a săvârșit acea faptă cu vinovăție, a fost demonstrată abia în secolul al XIX-lea, iar trecerea de la răspunderea obiectivă la răspunderea subiectivă bazată pe vinovăție s-a făcut prin intermediul principiului nulla poena sine culpa. S-a susținut însă și opinia potrivit căreia pedeapsa este cea care a întârziat extrem de mult dezvoltarea sentimentului de culpabilitate. "Multă vreme, într-adevăr, în sufletul celui care judecă și pedepsește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
până la un punct, chiar în ce privește faptele lor rele, un mod care servea la interpretarea cauzei răului în acea vreme nu obișnuiau să ia asupra lor pedeapsa, ci, fapt și mai nobil, greșeala...47" În doctrina juridică mai veche de la noi, vinovăția era definită făcându-se confuzie între fapta ilicită și culpă. Astfel, M. Djuvara definea culpa, în înțelesul larg al termenului, ca fiind "o faptă ilicită materială a unei persoane, care a adus o vătămare unui drept al altei persoane, și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care a adus o vătămare unui drept al altei persoane, și care atrage prin urmare responsabilitatea"48. Prin urmare, se considera că pentru ca cineva să fie făcut răspunzător de o faptă a lui, trebuie ca aceasta să fie săvârșită cu vinovăție, iar dacă fapta a fost comisă fără vinovăție, nu putea fi ținut răspunzător. În prezent, atât doctrina, cât și practica juridică, au demonstrat că este posibilă și necesară distincția dintre fapta ilicită și atitudinea psihică a autorului faptei. Fapta ilicită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
altei persoane, și care atrage prin urmare responsabilitatea"48. Prin urmare, se considera că pentru ca cineva să fie făcut răspunzător de o faptă a lui, trebuie ca aceasta să fie săvârșită cu vinovăție, iar dacă fapta a fost comisă fără vinovăție, nu putea fi ținut răspunzător. În prezent, atât doctrina, cât și practica juridică, au demonstrat că este posibilă și necesară distincția dintre fapta ilicită și atitudinea psihică a autorului faptei. Fapta ilicită este definită ca fiind acțiunea sau omisiunea prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și atitudinea psihică a autorului faptei. Fapta ilicită este definită ca fiind acțiunea sau omisiunea prin care se aduce atingere unor drepturi subiective ocrotite de normele dreptului obiectiv 49. Nu orice atitudine subiectivă a autorului față de o faptă ilicită constituie vinovăție, ci doar o atitudine imputabilă acestuia. Atunci când factorii naturali, procesele și mecanismele biologice și fiziologice exclud posibilitatea subiectului de a acționa cu discernământ, răspunderea juridică nu se va declanșa"50. Răspunderea juridică se exclude în cazul săvârșirii unui act ilicit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o atitudine imputabilă acestuia. Atunci când factorii naturali, procesele și mecanismele biologice și fiziologice exclud posibilitatea subiectului de a acționa cu discernământ, răspunderea juridică nu se va declanșa"50. Răspunderea juridică se exclude în cazul săvârșirii unui act ilicit, dar fără vinovăție. Se observă, deci, că o faptă ilicită poate exista și în lipsa vinovăției, însă vinovăția nu poate fi concepută decât prin raportare la o faptă ilicită. Dată fiind corelația dintre fapta ilicită și vinovăție, se poate face distincție între cauzele care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fiziologice exclud posibilitatea subiectului de a acționa cu discernământ, răspunderea juridică nu se va declanșa"50. Răspunderea juridică se exclude în cazul săvârșirii unui act ilicit, dar fără vinovăție. Se observă, deci, că o faptă ilicită poate exista și în lipsa vinovăției, însă vinovăția nu poate fi concepută decât prin raportare la o faptă ilicită. Dată fiind corelația dintre fapta ilicită și vinovăție, se poate face distincție între cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei și cele care înlătură caracterul vinovat al
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
posibilitatea subiectului de a acționa cu discernământ, răspunderea juridică nu se va declanșa"50. Răspunderea juridică se exclude în cazul săvârșirii unui act ilicit, dar fără vinovăție. Se observă, deci, că o faptă ilicită poate exista și în lipsa vinovăției, însă vinovăția nu poate fi concepută decât prin raportare la o faptă ilicită. Dată fiind corelația dintre fapta ilicită și vinovăție, se poate face distincție între cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei și cele care înlătură caracterul vinovat al faptei. Cel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cazul săvârșirii unui act ilicit, dar fără vinovăție. Se observă, deci, că o faptă ilicită poate exista și în lipsa vinovăției, însă vinovăția nu poate fi concepută decât prin raportare la o faptă ilicită. Dată fiind corelația dintre fapta ilicită și vinovăție, se poate face distincție între cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei și cele care înlătură caracterul vinovat al faptei. Cel care acționează în legitimă apărare, se află în stare de necesitate sau execută ordinul superiorului, acționează cu discernământ și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
necesitate sau execută ordinul superiorului, acționează cu discernământ și cu voință, însă faptei i se înlătură caracterul ilicit, lipsa de răspundere fiind justificată prin presiunea unor factori exteriori. Constrângerea morală sau fizică, forța majoră, cazul fortuit sunt împrejurări care exclud vinovăția dinspre componenta volitivă, fapta rămânând ilicită. "Celui supus unor presiuni psihice sau fizice invincibile îi este înfrântă voința, dar, deși își dă seama ce face, nu e vinovat, voința și discernământul mergând împreună pentru calificare: vinovat"51. Discernământul se referă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]