14,944 matches
-
și nenorocirile bărbaților iluștri 8, povestiri batjocoritoare, violente în limbaj, vesele, glumețe. Grotescul este identificat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga încă din prima poveste publicată de Creangă, Soacra cu trei nurori (1875), unde feciorii babei „nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte” apar pe plan secundar „într-un chip memorabil, prin grotescul uimitor de subtil sugerat, al scenei. La fel, înfățișarea grotescă a soacrei culminează în scena finală („umflată cât o bute”), iar festinul pregătit de nora cea
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
nu se încadra în nici unul din aceste două tipare, pe care până la întâlnirea aceea el le crezuse unice. Multă vreme a fost frământat de noutatea asta, de genul ăsta surprinzător de femeie care, pe de o parte, părea să aibă virtuțile acelui model eroic ce-l pasionase atât de mult în lecturile sale adolescentine și, pe de altă parte, răspândea această senzualitate proprie, credea el, genului pe care îl detesta. Dar chiar și atunci, după moartea Alejandrei, după ce avusese cu ea
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
felia vizuală a universului. Cu vorbele nu putem descrie decît ce vedem, și tot ce sare din lumea simțurilor, fie în sens infrasensibil (ca microcosmos cuantic), fie în sens suprasensibil (ca macrocosmos transcendent), iese de sub jurisdicția limbilor intrînd în regatul virtuților matematice. Cine nu respectă granița celor două imperii alunecă în diletantism cu tentă de impostură. Pentru Neculai Andrei, filosofia nu e decît treapta premergătoare de care spiritul a avut nevoie spre a se ridica la tronul științei propriuzise, gîndirea speculativă
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
nu coincid, caz în care al patrulea mod e tot o variantă a viziunii lui Cusanus, cu deosebirea că acum nu ne preocupă coincidența extremelor, ci coexistența lor separată (nu suprapunerea, ci juxtapunerea). Sobră în tonul ei didactic, cartea are virtuți polemice, nu doar prin afrontul de a arăta inutilitatea filosofiei în lumea calculatoarelor, cît prin felul în care autorul, încălcîndu-și coerența, face pasul de la matematică la principiul divin. În Neculai Andrei întîlnim un matematician care acceptă existența unui Dumnezeu despre
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
la depresie cronică. Omul se prăbușește fiindcă nu mai are de ce să se agațe în cadrul vedeniei proprii. Din această categorie face parte Dan Iacob. Detaliul bizar e că deficiența în cauză nu e defect de conformație, ci ferment înzestrat cu virtuți culturale, orice ființă cu apetit umanist fiind atinsă de o deficiență similară. E îndeajuns să constați că opusul deficienței în spirit e suficiența arogantă a filistinului contemporan: pleziristul trăind în secvențe scurte, puse cap la cap în catene de evenimente
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
spune lui Voinea aceste memorabile cuvinte, chintesența comunismului și a fenomenului Pitești: „Vom face din voi cea ce vrem noi, nu ceea ce doriți voi. Nu veți fi eroi așa cum vă sunt principiile. Veți fi niște ticăloși mascați, departe de orice virtute. Nu veți muri decât atunci când vrem noi. Întâi vă vom transforma În monștri... Apoi vă vom obliga - prin metodele noastre - să declarați numai ce vrem noi. Aceste declarații smulse cu cleștele roșit În foc le vom păstra ca mărturii, ca
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
sfârșit, dialogul, „conversația”, poetul se folosește de dreptul de a nu fi de acord, de a replica și de a contesta (cu delicatețe, ce-i drept). Dincolo de retorică, se ascunde aici un refuz al docilității (adică tocmai al uneia dintre virtuțile cele mai des pomenite în legătură cu Adrian Popescu): „O groapă de la țară unde aluneci,/ Printre crengi uscate e aproape tandră,/ Te zgârâie [sic!] un pic spinii măceșului,/ Și gata, e aproape o glumă,/ Un păcat venial,/ O lăcomie de elev,/ Un
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
toate acele fragmente vii găsite pe ruinele biologice ale umanității dispărute, fragmente de corpuri, de aspirații, de fosile ale iubirii iar nu un corp întreg de femeie în care stau închise la un loc într-o dezolantă promiscuitate micile ei virtuți dublate de micile ei vicii, caldul și recele ei, necazurile și exaltările ei, lacrimile și bucuriile”. Nașterea lui Venus, reloaded. Și uite cum, dornic să zdrobească orice formă, orice materialitate, Gherasim Luca, pe nebănuite, se păcălește. Fiindcă nu iubirea o
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
departe de Platon și de presocratici, undeva în lumea barbara, în locurile spre care „Pythagoras, Empedocles, Democritus, Platon și mulți alți filosofi renumiți au călătorit pe mare pentru a învăța această artă și, întorcându-se ei, au anunțat acesta maximă virtute că pe cea mai prețioasă comoara, ținând-o ascunsă în arcane”iv. Este faimoasa teza piconiană reluată de ocultistul Agrippa după manifestul filosofic al Renașterii: Discurs despre demnitatea omului (§37). Teza piconiană își are originea într-o afirmație a lui
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
să urmărești împlinirea unei calități de excepție în cadrul unui destin rar, în vreme ce romanul cere înfățișarea unui tip omenesc, de obicei mediocru și cel mai adesea negativ. O evocare biografică nu merită decît o persoană care s-a remarcat printr-o virtute deosebită (Eminescu, Newton sau Napoleon), în vreme ce romanul poate suporta ca subiect o ființă cît de anodină, cu condiția să fie întruparea unui caracter pregnant: ambițiosul, gelosul, invidiosul etc. Și atunci valoarea biografiei vine din arta de a arăta cum o
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
sufletească a lui fitecine. De aceea, biografia e exemplară și are rol educativ, în vreme ce romanul e ficțional și nu te învață nimic. În cazul volumelor lui Cosmin Budeancă, protagoniștii sînt oameni comuni, care la momentul arestării nu excelează printr-o virtute anume, intrarea în pușcărie tăindu-le ultima posibilitate de împlinire. Vor ajunge niște ratați cărora le poți scrie biografia, numai că ea nu are putere exemplară, lipsindu-i virtutea definitorie. Și atunci ei sînt figuri prea insignifiante ca să merite o
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
sînt oameni comuni, care la momentul arestării nu excelează printr-o virtute anume, intrarea în pușcărie tăindu-le ultima posibilitate de împlinire. Vor ajunge niște ratați cărora le poți scrie biografia, numai că ea nu are putere exemplară, lipsindu-i virtutea definitorie. Și atunci ei sînt figuri prea insignifiante ca să merite o biografie. Dar citind interviurile de aici constați altceva: că victimele își descoperă virtutea abia în pușcărie, închisoarea aducându-le o calificare lăuntrică pe care în viața liberă nu ar
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
niște ratați cărora le poți scrie biografia, numai că ea nu are putere exemplară, lipsindu-i virtutea definitorie. Și atunci ei sînt figuri prea insignifiante ca să merite o biografie. Dar citind interviurile de aici constați altceva: că victimele își descoperă virtutea abia în pușcărie, închisoarea aducându-le o calificare lăuntrică pe care în viața liberă nu ar fi sperat-o. În loc ca împrejurările să se împotrivească vocației, ele o scot la lumină, victima manifestîndu- se abia acum. Numai așa poți înțelege
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
e în stare să născocească. Nu înțeleg de ce babele din basme par mereu proaste și rele. Oare pentru că povestitorii care le-au transmis de-a-lungul timpului au fost numai bărbați care, ca orice artiști, nu prea se omorau cu hărnicia și virtutea, vrând să trăiască doar din povestit, fiind deci aprig cicăliți de mame, soacre și neveste?). În schimb, cumătra din Vulpea și pitpalacul, care îi cere pitpalacului un ospăț, pentru a nu-l mânca pe el, dar mai vrea apoi și
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și bizantinologului Demostene Russo (1869-1938), unul dintre autenticii săi prieteni și conțin prețioase știri despre pregătirea și restituirea integrală a operei 3 lui Ion Creangă în celebra Fundație
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
decît intensitatea cu care un talent, apăsînd asupra persoanei care îl posedă, o silește să meargă pe un drum și nu pe altul, atunci biografia criticului constă în tirania cu care imboldul literelor i-a maltratat liniștea. Înainte de fi recunoscători virtuților pe care le avem, ar trebui să le blestemăm sub motiv că ne-au mîncat zilele. Aceasta e morala pe care o desprinzi la lectura convorbirilor pe care criticul, în prezența Ioanei Revnic, le poartă în jurul vieții sale. Aproape că
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
de descendență iluministă”), Coșbuc dobândește „conștiința clară a «complicității» cu forțele progresiste ale timpului său” și „prin filosofia existenței, el se desparte de Eminescu și de pesimismul social provocat de acesta”, încât „unele poezii conțin aproape ostentativ o pedagogie a virtuților pozitive”. Așa se face - observă Petru Poantă - că „ceea ce ni se pare astăzi desuet și anacronic, corespundea atunci așteptărilor publicului”. Într-o poezie cum este cea intitulată Pe deal, „evocarea peisajului rural nu mai e doar o feerie bucolică, așa
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
cine pretinde că-l poate descifra e un impostor. În fața opacității iremediabile a viitorului, istoricul poate cel mult formula scenarii, fără a avea însă trufia de a poseda clarviziune. Pentru Boia, Occidentul a însemnat un tipar de civilizație înzestrat cu virtuți, dar și cu defecte. Dintre virtuți: credința în progres, în națiune și în democrație, considerate de autor cele trei religii seculare de tip apusean. Dintre defecte: colonialism, sclavie, războaie mondiale. Astăzi acest tipar e supus alterării sub presiunea a doi
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
e un impostor. În fața opacității iremediabile a viitorului, istoricul poate cel mult formula scenarii, fără a avea însă trufia de a poseda clarviziune. Pentru Boia, Occidentul a însemnat un tipar de civilizație înzestrat cu virtuți, dar și cu defecte. Dintre virtuți: credința în progres, în națiune și în democrație, considerate de autor cele trei religii seculare de tip apusean. Dintre defecte: colonialism, sclavie, războaie mondiale. Astăzi acest tipar e supus alterării sub presiunea a doi factori: accelerarea istoriei și egalizarea oamenilor
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
schimb sînt dispuse să suporte presiunea corectitudinii politice, de la care învață că diferența dintre rase nu există, cum nici diferența dintre bărbat și femeie nu e tocmai politicoasă. Tendința de egalizare vine pe fundalul pierderii vocației religioase, credința fiind o virtute tot mai rară. Mai mult, națiunea nu mai e o idee la modă, democrația e în criză, birocrația europeană crește, iar progresul e un termen relativ, a cărui semnificație se schimbă după caz. Fenomenul de emigrare din UE și SUA
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
pentru ca imediat să adauge că cine are o asemenea forță poate crea o „mitologie a ideilor“, filosofia dobîndindu-și demnitatea abia atunci cînd capătă rang mitic. Chiar dacă de superstiția estetică Hegel se va rupe repede, încetînd nu doar să ceară filosofiei virtuți artistice, dar chiar degradînd frumusețea la o treaptă premergătoare conceptului, totuși aura mitică îl va urmări mereu, dovadă că în ochii posterității, viziunea îi stă sub premisa monumentală a unei construcții mitologice. Prin jargonul nebulos, Hegel e un personaj mitologic
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
trebuie spus cu ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte. Afli mai întîi că filosofia trăiește din nuanțe analitice ridicate la rang oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer de ceremonie a misterelor. Filosoful e un sacerdot ale cărui incantații îmbracă forma unor pași discursivi, incantația fiind totuna cu un protocol de acte abstracte. Detaliul insolit e că Hegel oficiază o liturghie
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
continuare, de acolo de unde este. Repet, față de astfel de atacuri la persoană, eu întorc și celălalt obraz. Aveți doi obraji și dânsul v-a jignit de vreo trei ori până acum. Eu sunt răbdător și cred că răbdarea este o virtute a celor care au valori morale, inclusiv a celor care-și asumă credința creștină promovată de creștinism și valorile morale care sunt pacea, înțelegerea, bunătatea și deschiderea către semeni. Îmi doresc ca dl. Mazăre, prin aceste atacuri la adresa mea, să
Remus Cernea: Parlamentul îmi va adopta propunerile, Hașotti mă va susține. Iisus este un reper pentru mine by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38218_a_39543]
-
în mîini și transfigurîndu-se într-un spirit clarvăzător. În literă, Ecce homo se vrea a fi scoaterea finală a măștii, amestec de autoportret și de comentariu al propriilor cărți. În spirit însă, izbește emfaza trufașă cu care narcisicul își laudă virtuțile. Ecce homo e o mostră de filotimie în ditirambi vanitoși, un volum mustind de exaltarea arțăgoasă a unui cabotin superior. O colecție de hiperbole care atrag prin excesul nuanțelor și amuză prin neclintita siguranță de sine, în condițiile în care
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
o gravitate esențială. În notații fulgurante, grupate într-un fel de versete, starea de restriște, cu jalea și pustiul pe care le implică, ne apar sugerate în funcție de o femeie anonimă din câmpia dunăreană, în care găsim potențându-se niște mari virtuți ale spiritualității țărănești. Reprezentarea stilizat enigmatică a lucrurilor, cu reminiscențe de eres folcloric în concepție, într-o formulare eminamente sibilinică, încărcată de subînțelesuri fatidice, izbește de la primele rânduri ale cărții: „Zile în șir nu mai veni nici pasărea tărâmului celuilalt
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]