8,047 matches
-
nici un copil din lume. Dar nu pot înțelege, dacă dragostea ta pentru mine este nemărginită, de ce nu-mi dai voie să iubesc pe cel care mi-e drag? - Cum poți să te îndrăgostești de un amărât de muritor? Atâția tineri viteji și chipeși, de rang înalt, care te-adoră ca pe o zeiță, nu te atrag? - Ba da, părinte, i-am admirat și le-am zâmbit! Cu ei, în jocuri am râs, m-am bucurat, dar nici unul dintre aceștia nu mi-
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
dăruit inima, știind că va muri. Acest umil muritor a făcut acest gest. Nu mi-a cerut nimic în schimbul vieții lui, doar să îndeplinesc vrerea Destinului, spre binele altor ființe, nu al lui. Oare nu-i mai vrednic decât oricare viteaz? - Tu nici nu știi, copilă naivă care ești, ce vrăjitor viclean, ascuns și mincinos este acest Mărțișor! Primăvara făcu ochii mari, iar Soare-Împărat continuă: - El este un periculos spion al Iernii, nemernica dușmancă! În ura ei față de mine și invidia
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
și de primejdii vreau să te feresc! - De mă iubești așa cum tot te lauzi, ajută-mă să plec în țara lui cu el! Și dacă ești așa cum spui, un tată grijuliu cu fiica lui, dă-mi arme pe potrivă și vitejii tăi, pe care-i lauzi și vor ca să mă apere. Soare-Împărat a înțeles că n-o poate îndupleca pe fiica lui cu vorbă bună. Era clar că, pentru el, fata e pierdută. Doar o pedeapsă aspră o va putea întoarce
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
să mai întrebe de tine. Te-a părăsit ca un laș. Primăvara făcu ochii mari, descumpănită. Soare-Împărat continuă încurajat: - Și-acum, alege! Vei mai iubi un laș fugar sau vei iubi cenușa unui nevolnic, ucis în luptă dreaptă de un viteaz de-al nostru? - O, tată iubitor! Ajunge! Ticăloșia ta s-a cizelat, iar geniul tău cunoaște metode infernale pentru împlinirea fanaticei dorințe. De ce atâta vorbă, dacă așa ai gândit? Dă ordine și... gata! Totul s-a îndeplinit! Grăbește-te și
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
MAMA ! Nu doar mama de om, mama a tot ce se naște, crește și moare. Că-i frunza unui copac, sau zăpada de pe crestele unui munte, totul are o mamă! Omul a intrepretat în felul lui iubirea. Este posibil ca viteazul ce reușise, să-și fi dorit o anumită fată care să fie numai a lui. Doar el să o privească, doar el să o admire, doar el să o mângâie, să o atingă. Poate și o anumită fată a vrut
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
acolo , fără nicio speranță de revenire. Cei mai vitezi și mai drepți luau moartea ca pe un ultim gest de onoare față de importața persoanei lui. Nici nu îi interesa ce se întâmplă cu ei din moment ce alții au văzut cât de viteaz și cinstit a murit. Puteau fi îngropați cu sau fără onoruri, arși și cenușa lor împrăștiată în colțurile zării, sau puteau intra în lăcașul unei legende unde sigur dăinuia peste timp. Biserica a fost cea care a considerat mereu moartea
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
vienezii cunoșteau câte ceva despre principatele române. Auziseră de Geoge Enescu cu Rapsodia Română, de Ciprian Porumbescu cu Balada și opereta Crai Nou, despre Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale. Aveau cunoștință și despre trecutul istoric al României cu principii Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, dar mai ales se îngrozeau când auzeau numele lui Vlad Țepeș care pentru dânșii însemna Contele Dracula cel fioros și de temut. La unul dintre faimoasele spectacole ținute la Filarmonica de Stat din Viena, Narcisa
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
după înfrângerea dacilor în cele două Războaie daco-romane, după autojertfa lui Decebal, poporul dac nu s-a mai regăsit pe sine decât foarte târziu ? Cum se explică faptul că poporul dac a fost prin excelență un popor ofensiv, mândru, demn, viteaz, iar poporul român, care este același popor dac văzut în continuitatea sa, a fost și este un popor slab, defensiv, un popor care a fugit în codri din fața năvălitorilor sau și-a plecat capul și s-a lăsat jefuit fără
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
fugit în codri din fața năvălitorilor sau și-a plecat capul și s-a lăsat jefuit fără să schițeze nici un gest de împotrivire, așa cum se întâmplă acum în perioada postcomunistă. (cu rare excepții, când Domnul ne-a dăruit Conducători mari și Viteji am fost și un popor ofensiv. Ceea ce înseamnă că atunci când avem în frunte Conducători mari putem să fim un popor excepțional, și aceasta datorită zestrei latente din ființa noastră individuală și națională) Și dacă am fost și suntem un popor
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
am ridicat împotriva Cotropitorilor sunt excepții care confirmă regula. Am fi avut nevoie în istorie de un mare Conductor ca Burebista care să ne unească, să ne motiveze, să ne dea încredere în noi, să ne formeze ca un popor viteaz, unit, dârz, de oameni patrioți, cu vocația onoarei și care din cuceriți să ne învețe să fim un popor mândru și demn care nu se lasă călcat în picioare. Or ce vedem acum în perioada postcomunistă ? Că indivizii umani cei
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
văd foarte relaxat Călătorule... Călătoru: Da, Domnule Justițiar. Mai ales că în vârful acestui, cum l-am răsfățat, Monument, se afă o cruce. Este o cruce, Domnule Justițiar. O mare cruce, Domnule Justițiar. O cruce care veghează satul. Pentru respectul viteazului erou-monah Iorgu Cosma care, după lupte, nu s-a dus după glorie. S-a dus la Mănăstire, Domnule Justițiar. Satul și comuna aveau nevoie de un reper și, iată, Domnule Justițiar, astăzi satul găzduiește fostul locuitor, precum o lumină. Pentru
MONUMENTUL DE LA...URSOAIA (LUMINA DE LA CERNICA VA STRĂLUCI ŞI ACASĂ) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378507_a_379836]
-
dor, Sunt pom și rodesc, Sunt gând călător... Mulțumesc în gând iubirii Pentru darul ei cel mare, Îi ud floarea moștenirii Și-i rămân mereu datoare. DIN IZVOARELE IUBIRII ................... Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul. Opriți-i duca, dragii mei, Și nu lăsați să moară Cartea, Săriți în ajutorul ei, Căci, va asigur, vă dă partea! ZĂPADA ÎNSERĂRII Pe un raft, clepsidra lumii Răsturnată de-un fior, În
O CRONICĂ MINUȚIOASĂ DE RESTAURARE A VALORILOR NAȚIONALE de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378522_a_379851]
-
Kublai. Se spune că prima sa soție, Dozuk e creștină nestoriană și e foarte influentă, iubită și respectată la curte și în împărăția lor. Se mai spune că hanul însuși s-a convertit la creștinism și că fii săi sunt viteji și vrednici, mai cu seamă mezinul care-i cel mai iubit de părintele său. Îți voi destăinui o taină mare, doică. Sunt logodită în mare taină cu prințul Tolui și departe de el viața mea nu mai are rost. Peste
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
din perspectivă marxisto-ceaușistă până la nivel de concept: consacratul Mircea cel Bătrân devine la vrerea primului cârmaci al țării Mircea cel Mare, locul lui Ioan Vodă cel Cumplit, cumplit în luptă și cu boierii trădători, este luat de Ioan Vodă cel Viteaz etc.), ca după Decembriadă ea să fie într-atât de greu încercată prin indolența istoricilor autohtoni (unde-i adevărata istorie a străbunilor noștri traco-geți?) și la porunca străinilor, încât - iată - orele de istorie din școli se tot împuținează cu fiecare
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
sau ’53. Această așezare, numită după legendă „Descălecatul lui Dragoș” în urmărirea zimbrului nu este decât doar o poveste medievală care se găsește, cam în aceeași formă și la alte popoare, ca la spanioli de exemplu, doar că la ei viteazul prinț urmărește un bour, (Bos taurus primigenius L) animal mult mai iute și foarte periculos, care oferea o vânătoare mai palpitantă, necesita o mai mare iscusință spre a’l prinde și răpune și de aceea era considerat vânat regal. Știi
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
se lovește de pintenii stâncoși. (capitolul 3, „Transfăgărășanul și splendorile sale”) De pe Transfăgărășan coborâm și o luăm la stânga pe sub poala munților și ajungem în mirifica și sacra vatră a Vâlcii, populată în antichitate de tribul burilor, unul dintre cele mai viteze triburi dace. Aici pe acest pământ sfințit de sângele dacilor și al românilor, căci pe Valea Oltului s-au dus lupte crâncene în toată istoria pentru apărarea pământului strămoșesc, s-au înființat primele tiparnițe, de sub care s-au scos cărți
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Antologie > PURTĂTORUL DE PĂLĂRIE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Purtătorul de pălărie În portul unde soseau Corbii, vapoare, plute, copaci, Se ridica statuia purtătorului de pălărie, Nu era croitorașul cel viteaz, nu, era PP. Au încercat hoții să-i fure gâștele, nimic, A trecut pe acolo spărgătorul de nuci, a salutat frumos și a plecat, Omul fără inimă s-a apropiat, a scuipat și dus a fost, Geniul acestui PP stătea
PURTĂTORUL DE PĂLĂRIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379887_a_381216]
-
Cum să lupte cu ei? Ridică lancea, dar lancea rămase neputincioasă în mâna sa ridicată. Un buzdugan îl lovi drept în coif, îl ameți. Căzu la pământ. Cele două oștiri trecură peste el, și pedestrași, și cai, și fugari și viteji! Milan nu mai știa nimic. Avea el un camarad în oastea turcească, unul Ismail. Acesta se afla în timpul luptei împotriva sârbilor chiar undeva în apropierea lui Milan. Îl văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
lui Milan. Îl văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se mai ridicase. Ar fi vrut să-l ajute, dar îl crezu mort, așa că își văzu mai departe de lupta aprigă din jurul său. Deși erau oșteni viteji fără seamăn, sârbii, fiind puțini, pierdură repede lupta, iar ultimele rămășite ale oștirii lor se risipiră în codrii și luncile Moravei. Otomanii puseră stăpânire din nou pe țară, umblând acum să jefuiască satele rămase fără apărare. Milan zăcu toată ziua
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
la început de mileniu trei Când eram copil, locurile, lucrurile sau evenimentele aveau o cu totul altă conotație decât cea pe care o au acum. De câte ori mama mă lua cu ea la piață, știam că vom merge în piața Mihai Viteazul sau în piața Cipariu. Cu toate că în Cluj există numeroase piețe, chiar și astăzi asociez substantivul „piață”, nu cu un spațiu public a cărui arhitectură și destinație îi conferă această denumire, ci cu un spațiu în care se comercializează produse agroalimentare
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
cu un spațiu în care se comercializează produse agroalimentare. Pe vremea copilăriei mele, erau patru astfel de spații importante în oraș, de unde populația se aproviziona direct de la micii producători, cu legume și fructe. În zona centrală se aflau piațele Mihai Viteazul, Cipariu și Abator, iar mai spre periferia estică, ființa piața Mărăști. Astăzi, din cele patru piețe - în accepțiunea copilului de altădată - mai există doar trei, funcționând aproximativ pe vechile amplasamente, în noi peisaje arhitectonice, populate de o întreagă pleadă de
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
căldura sobei devreme. Tocmai pusesem sticlă pârdalnicei lămpi, când un trosnet ca de lemne frânte și-mpinse de-un vajnic tăvălug îmi spulberă tihna, gonind somnul. Ca femeie singură de vreme îndelungată, îmi aruncasem pe mine o flanea și ieșisem vitează în ușa odăiței să mă dumiresc. Dar amarnică-mi fusese dezlegarea! Năprasnic devenit pe neașteptate, Oltețul se repezea aprig și-nspumat, parcă viu în amenințarea ce-mi azvârlea în față! De spaimă, de zgomot, urechile-mi vuiau și, cred acum
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
mult FemeiaFocul din fereastrăDuioșie atotbiruitoareDevotamentVeioza aprinsăDelicatesaAdmiratoarea surâzătoare Materia literară judecătoarea pomului interzisFalsitateaSportiva din antreuStâlpul gospodărieiGara renașterii Farmecul corespondențeiCălugărițaVisele poetului Instinctul sexual Frumusețea ideală Amintirile din fericire.FrumosulNu-l căutați în materieSpune PlatonEste adevărul imaginației... XXIV. COMPLEXUL DE LÂNGĂ "FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL", de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016. Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută. Acest simbol din istoria noastră Națională
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
căutați în materieSpune PlatonEste adevărul imaginației... XXIV. COMPLEXUL DE LÂNGĂ "FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL", de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016. Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută. Acest simbol din istoria noastră Națională ne amintește de popasul oștiri lui Mihai Viteazul în drum spre Alba-Iulia din anul 1601, cu scopul Unirii celor trei Țări Române: Țara Românească, Moldova și Ardealul. Aici
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
nr. 1923 din 06 aprilie 2016. Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută. Acest simbol din istoria noastră Națională ne amintește de popasul oștiri lui Mihai Viteazul în drum spre Alba-Iulia din anul 1601, cu scopul Unirii celor trei Țări Române: Țara Românească, Moldova și Ardealul. Aici, lângă Monumentul amintit, cu un deceniu în urmă, o familie inteligentă și foarte curajoasă, au hotărât să pună bazele așezării
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]