34,796 matches
-
Unei atari false obiectivări îi datorăm incursiunile în structura anatomofiziologică a actantului. Precum un chirurg, acesta efectuează incizii în trupul propriu care nu mai reacționează la durere, spre a-și confirma neagra conștiință. Nimic nu scapă morbului deconstructiv. E o viziune monstruoasă, un (supra)realism al organelor angajate într-un sîngeros coșmar: „Un monstru cu sîngele meu născuse un fel de răni/ care se sfîșiau între ele/ pentru că nu prea aveau de ales// să mă legăn fără instincte/ să sfîșii și
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
că nici nu o va face vreodată. Dar, cu o terapie prin aversiune care îl asociază pe Beethoven cu o pedeapsă neașteptată este ca și cum ai jefui un om - în mod stupid, accidental - de dreptul lui de a se bucura de viziunea divină. Pentru că există un bine dincolo de binele etic pur și simplu, care este întotdeauna existențial: există binele esențial, acel aspect legat de Dumnezeu pe care îl prefigurăm mai mult în gustul unui măr sau în sunetul muzicii decât în acțiunile
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
trei, ultimul subiect dă mereu cele mai mari emoții elevilor. În anul 2008, aceștia au avut de scris un eseu despre particularitățile basmului cult. În 2009, subiectul nu a mai fost așa ușor. Elevii au avut de prezentat tema și viziunea despre lume, reflectate într-un roman psihologic din perioada interbelică. Anul trecut, basmul cult a revenit. De data aceasta, nu s-a cerut particularitățile speciei narative, ci particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm studiat. În ceea ce privește promovabilitatea, în
Ce subiecte ar putea pica la proba scrisă de Limbă şi Literatură Română, de la Examenul de Bacalaureat 2011 () [Corola-journal/Journalistic/25975_a_27300]
-
lucid al diletantului: piele albă rozată, ca de porțelan, gura colorată palid cu un roz de majolică; ochi mari ca pe portrete litografice etc.” Sau la Mini, din Fecioarele despletite, care proiectează într-o pictură flamandă din salonul Elenei Drăgănescu viziunea ei despre calitățile materne ale verișoarei sale (Mini este de altfel un medium potrivit pentru sugestiile interioarelor, chiar din scena de început a romanului). Mai interesantă încă este imaginea Olguței, din Medelenii lui Ionel Teodoreanu, pe care nu putem să
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
convinge cenzura de inocența ideologică a demersului, ci are la bază o pătrunzătoare intuiție a criticului care le-a cerut. Profesorul Caracostea, precursor al studiilor de genetică și de structuralism literar la noi, explică în cele Câteva lămuriri care este viziunea sa asupra cercetării din care decurge și necesitatea acestor anchete. El vede în cercetarea literară două direcții aparent antagonice: aceea care se concentrează asupra textului, urmărind deci opera, și aceea care are în vedere mai ales subiectul receptor și felul
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
fața/ Spre perete/ Si le spun prietenilor/ Îndurerați:/ Mă întorc repede”. Dacă la prima lectură, din 1997, acest tip nou de text sorescian m-a marcat, ca și pe ceilalți comentatori ai cărții (Gabriel Dimisianu puncta „tragismul integral al unei viziuni”, iar Eugen Simion califica versurile ca „sublime prin tragedia pe care o exprimă”), relectura face posibil ceea ce părea imposibil: și anume, dezmembrarea și a acestei structuri lirice de o apreciabilă esențializare. În Puntea, Sorescu nu-și mai ghidează cititorul, nu
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
din Craiova publică un interviu cu Marin Sorescu, realizat de Carmen Firan, în anul 1978, dar și texte inedite ale scriitorului, comunicate de fratele său, George Sorescu: două poeme, pagini de jurnal și un mic eseu intitulat „ Nu cred în viziuni”. Din acesta, reproducem începutul: „Am vrut să democratizez poezia. Pentru asta, ziceam, n-o să mi se taie capul. Au încercat unii. Eu m-am ferit. Am vrut să înzdrăvenesc versurile, ținute prea mult în borcanele cu eter, să le fac
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
față de activitatea conducerii Institutului Cultural Român din Praga, după care a decis nedifuzarea materialului pe post. Comisia a apreciat ca neobișnuit demersul producătorului de a pune la dispoziția unei părți implicate în controversă o copie a produsului jurnalistic, care reprezintă viziunea autorului. În plus, membrii Comisiei nu înțeleg - iar responsabilii editoriali nu au putut să explice - rațiunea pentru care, deși s-a luat decizia completării materialului cu opinia Președintelui ICR și aceasta a fost obținută, reportajul a fost oprit totuși de la
Obedienţa faţă de Patapievici şi faţă de Rodica Culcer i-a adus Ancăi Lăzărescu funcţia de director al Departamentului de Ştiri al TVR () [Corola-journal/Journalistic/27631_a_28956]
-
decât înainte. Orașul pune gunoiul cel nou peste cel vechi. Acum nici nu mai știi care e unul și care celălalt“. Acești eroi nu sunt însă cu totul scufundați în prozaismul vieții de fiecare zi. Își îngăduie evadări. Petrache are viziunea unor trăiri ideale, de noblețe și glorie, ceea ce îl îndeamnă să se cațăre pe statuia ecvestră din oraș, dublându-l în șa pe eroul de bronz titular. Nu știm chiar dacă o face dar visează să o facă. Alte ipostaze. Contemplă
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
gușile porumbilor” (Volute). Diferit de expresionismul crîncen-cosmic, cu vedere la ulița satului, a șaizeciștilor și cu atît mai vîrtos de formula stradală, jemanfișistă, a optzeciștilor, poetul nostru e mai curînd un pseudorealist care performează prin faptul că nu-și exhibă viziunea, ci o absoarbe întro introspecție arzătoare aidoma unui acid. O transformă într-o dureroasă ființare lirică precum într-o culoare ce nu poate fi desprinsă de obiect: „și-i bine/ vara-n cîrciumi la răcoare, în salubre/ încăperi, să crească
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
1891, dar sunt redactate, probabil, mai înainte, în timp ce ultimele intervenții în caiete sunt din 1915. Aceasta, în condițiile în care, poetic vorbind, Dante Alighieri era departe de a fi reprezentat un model sau măcar un spirit afin celui coșbucian. Nici viziunea despre existență, nici codul erotic nu sunt similare, ca să nu mai vorbim de distanța între paradigma spirituală a lui dolce stil nuovo și clasicismul central-european - G. Călinescu invocase numele lui Gessner și Florian -, la care Coșbuc pare racordat. Ediția Gheorghe
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
Subiectele sunt de nișă și felurimea lor e babilonică: experiențe extatice, șamani și vrăjitori, urcarea sufletului la ceruri și geomanție medievală, îngerii neamurilor și magia lui Giordano Bruno, eschatologie cerească și demonizarea cosmosului, mandala și schemele mnemotehnice, dualisme gnostice și viziunea lui Isaia, divinații și simpatii pneumatice etc. Culianu aduce cu un savant absorbit de un bazar de exponate religioase cărora le lipsește un minim criteriu de așezare pe rafturi. Culianu se lasă în voia unui joc cu mărgele de sticlă
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
Culianu nu e în duh, nu are virtuți de exaporit, de unde impresia de saltimbanc dansînd pe frînghia galimatiei sterile. Un teoretician făcînd uz de sisifice bibliografii, un cercetător ale cărui note de subsol preschimbă lectura în pelerinaj sofisticat, dar lipsa viziunii cercetătorului e acută, la fel ca absența unui criteriu de selecție a datelor. Știința lui Culianu e onestă, dar fără orizont. Îi lipsește acel suflu nefiresc, de fantast îndrăzneț, din cuvintele căruia să simți că ceva bizar se întîmplă în
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
dai vina pe editori (Dan Petrescu și Tereza Culianu-Petrescu), spunîndu-ț i că destrămarea eclectică a temelor e rodul alipirii unor studii care au apărut, între 1980-1986, în diverse reviste de specialitate din Occident, fără ca între ele să existe liantul unei viziuni. Pe scurt, avem în față o antologie a cărei structură e fatal incoerentă, punerea la un loc a unor studii disparate neputînd duce decît la un astfel de rezultat. În realitate, editorii nu au nici o vină în privința imaginii de ansamblu
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
la activ (despre Matei Vișniec, despre Utopia negativă etc.), înțelege perfect miza studiului său și-i consacră toată atenția, anunțându-i de la început vocația teoretică și asigurându-i, firesc, o documentație și o metodologie riguroasă. Bogdan Crețu vrea să depășească viziunea simplistă după care textele literaturii vechi sunt apreciate astăzi într-o modalitate care le desprinde de contextul lor istoric, de acel „sistem de cunoaștere specific unei anumite epoci”. În acest fel, textele respective, citite cu un ochi modern, sunt plasate
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
germinativ care pregătește și, în același timp, anunță literatura care va să vină. Toate acestea sunt cadrul care face posibile micile preludii anunțând simfoniile viitorului: versuri care sună eminescian la Dosoftei sau Asachi, peisaje macedonskiene la Alecsandri și Bolintineanu, ample viziuni sadoveniene la Bălcescu ș.a. Plecând de la aceste premise, este evident că studiul lui Bogdan Crețu are o bătaie încă mai mare decât aceea, oricum foarte importantă, a reconstituirii imaginarului cantemirian și a identificării realităților pe care el se sprijină. Întrebarea
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
la modelele epocii și la caracteristicile ei culturale se pot distinge nivelele de referință ale autorului, modelele stilistice asumate (un sprijin prețios aduce aici studiul anterior al lui Dragoș Moldovanu), domeniile lui de competență și preferințele ideologice implicate în abandonarea viziunii statice a figurii pe care o prelucrează , opțiunea pentru tiparul scriptural al textului și ocolirea modelului oralității chiar în episoadele unde personajele țin discursuri, libertatea de a interpreta modele religioase precum cel cristic etc. Datorită acumulării unui imens material ca
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
derularea acțiunii. Citind o carte, doar vederea este solicitată, acțiunea se desfășoară doar în mintea ta, având imaginile create de creier prin imaginație. O lume imaginară creată de cuvinte. De aceea este atât de greu să acceptăm imaginile impuse de viziunea regizorului în filmul creat după cartea pe care tocmai am citit-o. Și atunci ajungem să spunem că filmul nu este atât de bun ca și cartea. De fapt este comparația între propriul nostru film și cel proiectat pe ecran
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
viețile oamenilor și e nevoie de puțini pași, însă cumpătați, pentru a ajunge la o idee măreață. 4. Nu acorda niciun credit celor care au diplome de la instituții mai puțin acreditate de opinia publică. 5. Când oameni noi îți susțin viziunile, pretinde că le însușești ideile, chiar dacă nu ai nicio intenție să le folosești. 6. Subliniază în mod constant defectele din ideile altora și asigură-te că este clar modul în care abordezi aceste defecte (chiar dacă nu vei avea un adevăr
10 lucruri pe care ar trebui să le învăţăm de la oamenii inteligenţi by Roman Iuliana () [Corola-journal/Journalistic/22380_a_23705]
-
punctul de vedere al copilului, întrucât un copil percepe realitatea, altfel decât un adult, recomandă profesorul Pânișoară. Pentru un copil, faptul că a stricat jucăria care tocmai i-a fost cumpărată nu înseamnă că a pierdut banii dați pe ea (viziunea adultului), ci că nu mai are cu ce să se joace. Ori, dacă pentru părinte, lucrurile stau mult mai simplu (cel puțin în aparență) deoarece dacă negocierea nu reușește poate să își impună punctul de vedere (în cel mai rău
Părinți de succes: Negocierea cu cel mic, lecție substanțială de viață (III) () [Corola-journal/Journalistic/22425_a_23750]
-
lui Lucian Blaga " Nu e de ajuns să ai mulțime de calități, ci trebuie să le folosești cu rost" Cel de-al treilea subiect a cerut elevilor să redacteze un eseu în care să ilustreze o temă și să arate viziunea despre lume dintr-o operă a lui Mihai Eminescu.
Bacalaureat 2012: Vezi subiectele de la Limba română. Rămâi pe De Ce News pentru bareme () [Corola-journal/Journalistic/22548_a_23873]
-
altele, organizarea și coerența textului, echilibrul între ipoteză, dezvoltarea argumentelor și concluzie, precum și utilizarea adecvată a mijloacelor lingvistice necesare unei aprecieri. La subiectul al III-lea, absolvenții claselor a XII-a au avut de elaborat un eseu despre tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.
Bacalaureat 2012: Vezi baremele de la Limba română () [Corola-journal/Journalistic/22544_a_23869]
-
bună ocazie pentru Cornel Ungureanu să reîntemeieze principii iluministe oscilante - de autonomie teritorială și de globalizare. Aș spune că filosofia a întemeiat autonomia teritorială a ideilor, pe aproape și literatura, cu propensiune spre o parte sau alta a cuvintelor, în funcție de viziune, proteică sau nu. Istoricul literar român încheie apodictic: „Nicio deteritorializare „literară” nu funcționează mai puternic decât în spațiul bacovian. Tot ce se vede aparține unei alte lumi (subl. aut.). Unei nefericite globalizări. Bacovia nu face decât să descrie mereu spațiile
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Alexandru a fost primit, în data de 25 ianuarie a.c., la raportul comandantului unității militare în care este încadrat, pentru a-i expune acestuia gestul participării sale la mitingul de protest organizat în Piața Universității și pentru a-i prezenta 'viziunea sa asupra administrării statului român' și 'soluțiile sale pentru situația actuală'. Locotenentul Gheorghe Alexandru a solicitat ca, potrivit regulamentelor militare, această problematică să fie considerată un raport, să fie înaintată ierarhic conducerii Statului Major General și să i se răspundă
MApN: Statul Major a luat la cunoştinţă "cu consternare" de activităţile Lt. Gh. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/23773_a_25098]
-
unor declarații susținute în fața reprezentanților mass-media, în data de 26 ianuarie: "Dizolvarea sau desființarea Parlamentului; Invocarea stării de urgență în țară; Conducerea țării și administrarea statului român de către Armată - locotenentul Gheorghe Alexandru să facă parte din Consiliul Militar care, în viziunea sa, ar urma să gestioneze destinele țării, iar ofițerului să îi revină 50% din puterea de decizie; Aducerea regelui ca șef al statului și instaurarea monarhiei constituționale - Monarhia constituțională este o soluție, având Armata ca garant al democrației și suveranității
MApN: Statul Major a luat la cunoştinţă "cu consternare" de activităţile Lt. Gh. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/23773_a_25098]