7,093 matches
-
disensiuni între membrii de vază, societatea și-a încetat activitatea în cursul anului 1838. S.F. și-a propus, în primul rând, să sprijine înființarea unui teatru în limba română. Prin cotizări s-a deschis Școala de literatură, declamație și muzică vocală. Printre elevi s-au aflat Costache Caragiali și Ștefan Mihăileanu. Deschisă la 20 ianuarie 1834, această școală este cea dintâi, în spațiul românesc, unde s-au format actori după un program sistematic. Se predau muzica, arta dramatică, istoria literaturilor europene
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
atât de frecvente în Țara Românească, aveau loc în săli închiriate și cu un regizor străin. Actorii-elevi interpretau însă cu pasiune, publicul fiind din ce în ce mai numeros și mai entuziast. În martie 1835 S.F. a întemeiat și o școală publică de muzică vocală și instrumentală, ai cărei elevi, conduși de I. A. Wachmann, au interpretat, un an mai târziu, opera Semiramida de Rossini, punând astfel, la noi, bazele spectacolului de operă. Printre elevele acestei școli se afla și Eufrosina Popescu, cântăreață de operă
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
vizuale, de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsă dintr-un tablou; să joci jocuri cu litere, de tip scrabble; să efectuezi decorațiuni interioare. b. Un loc în care poți asculta muzică, talk-show uri radiofonice sau TV ori știri; să cânți, vocal sau la un instrument; să joci jocuri verbale, să participi la dezbateri; să citești cu voce tare, să reciți fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poți desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrii
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
curriculum. Noul curriculum al disciplinei Educație muzicală deplasează accentul de pe însușirea elementelor de limbaj muzical (spre exemplu, însușirea sunetelor și a notelor muzicale), pe educarea capacității de receptare și aplicare în mod conștient a respectivelor elemente, cu precădere prin cântare vocală și acompaniament ritmic. Conținuturile învățării propuse de actualul curriculum pentru clasa a III-a, care includ ca și conținuturi pentru curriculum extins sunetele muzicale La, Sol, Mi, Do, pledează pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
propuse de actualul curriculum pentru clasa a III-a, care includ ca și conținuturi pentru curriculum extins sunetele muzicale La, Sol, Mi, Do, pledează pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive teoretizări, prin intermediul următoarelor secvențe: Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț, dialog Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
să intoneze curat sunetele auzite; să intoneze sunetele cu o intensitate naturală; să emită sunete de durate diferite; să susțină, să controleze și să-și dozeze respirația, potrivit desenului ritmico-melodic al piesei; să-și păstreze timbrul propriu; să câștige suplețe vocală, trecând cu ușurință de la un model melodic la altul, de la o nuanță la alta, de la un registru vocal la altul. REGISTRUL vocii copilului este acea parte din diapazonul vocal (totalitatea sunetelor accesibile vocii) care corespunde unei zone joase, medii sau
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
să susțină, să controleze și să-și dozeze respirația, potrivit desenului ritmico-melodic al piesei; să-și păstreze timbrul propriu; să câștige suplețe vocală, trecând cu ușurință de la un model melodic la altul, de la o nuanță la alta, de la un registru vocal la altul. REGISTRUL vocii copilului este acea parte din diapazonul vocal (totalitatea sunetelor accesibile vocii) care corespunde unei zone joase, medii sau acute de intonare. Exercițiile muzicale, indiferent de specificul lor: exerciții de respirație, de emisie și intonație, de dicție
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
ritmico-melodic al piesei; să-și păstreze timbrul propriu; să câștige suplețe vocală, trecând cu ușurință de la un model melodic la altul, de la o nuanță la alta, de la un registru vocal la altul. REGISTRUL vocii copilului este acea parte din diapazonul vocal (totalitatea sunetelor accesibile vocii) care corespunde unei zone joase, medii sau acute de intonare. Exercițiile muzicale, indiferent de specificul lor: exerciții de respirație, de emisie și intonație, de dicție, alături de cântece, formează la elevii din ciclul primar deprinderi corecte de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
sarcini. Algoritmizarea permite înțelegerea mecanismelor implicate în formarea unor deprinderi muzicale. De aceea, această metodă trebuie să fie utilizată atât în lecțiile ce vor avea drept scop formarea deprinderilor de citit-scris muzical cât și a unor deprinderi practice de cântare vocală sau instrumentală. A. ALGORITM utilizat în cazul citirii ritmice: prezentarea exercițiului ritmic (scris la tablă, pe fișe sau în manual); analiza valorilor de note; stabilirea duratei etalon (timpul) și executarea unor timpi pregătitori (bătăi egale în bancă, mișcări egale ale
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Dacă ne referim strict la disciplina Educație muzicală, este un lucru cert că această funcție asigură selecția elevilor cu reale aptitudini muzicale pentru integrarea lor fie în clase speciale la licee de artă, spre exemplu, fie selectarea lor în grupuri vocale sau diferite forma ții muzicale. La nivelul învățământului primar, prin introducerea Noului Sistem de Evaluare, pe baza descriptorilor de performanță, s-a urmărit punerea accentului pe dezvoltarea spiritului de echipă, nu pe competiție și ierarhizare. Notarea prin calificative, descrise prin
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pentru redarea lumii înconjurătoare, spontaneitatea și firescul în crearea desenelor ritmice și melodice, calități ce impun anumite criterii de selecție a repertoriului destinat educației muzicale a copiilor: Accesibilitatea - constă în respectarea capacităților muzicale ale copiilor, de percepție auditivă și redare vocală, precum și a capacităților de înțelegere și asimilare a textului; Conținutul de idei să facă parte din sfera de preocupări ale copiilor; Textul să fie inteligibil, apelând la cuvinte posibil de rostit în cânt, pentru că în vorbirea copiilor mai persistă unele
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
dispoziție, antren, mai ales când interpretarea este însoțită de gestică, mimică, dans, desen, acompaniere cu jucării muzicale, pseudoinstrumente sau chiar instrumente muzicale. Copiilor le place să cânte, iar noi nu trebuie să neglijăm a fructifica în același timp cu interpretarea vocală și analiza din punct de vedere instructiv - educativ a textului. În acest scop, selecția cântecelor ce vor alcătui repertoriul elevilor trebuie realizată cu multă grijă, astfel încât valențele lor educative să existe și să fie pe deplin valorificate. Nu trebuie să
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
propriu-zisă are în vedere: formarea capacității de a audia lucrări muzicale; formarea deprinderilor de a observa și analiza anumite elemente de limbaj muzical; formarea deprinderilor de relaxare prin muzicală, prin crearea unei ambianțe cu efecte meloterapeutice; familiarizarea cu repertoriul muzical (vocal, instrumental). Pentru ca efectele educației muzicale să fie deplin valorificate, trebuie îndeplinite anumite condi ții: selectarea materialului de audiat, în funcție de criteriile accesibilității, a valorii educative și a concordanței cu tema lucrării; pregătirea condițiilor necesare desfășurării audiției muzicale (loc, aparatura necesară etc.
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
atractive, valoroase; accesibile înțelegerii copiilor; prezentate în interpretări valoroase; dozate progresiv (ținând cont de posibilitățile de înțelegere ale elevilor). Repertoriul audiției va cuprinde: cântece din folclorul copiilor sau din creațiile pentru copii; jocuri muzicale; basme muzicale, cântece și jocuri populare (vocale și instrumentale); creații corale; lucrări vocale și instrumentale de largă accesibilitate din muzica universală și românească. În procesul instructiv-educativ, audiția muzicală poate fi integrată în mai multe moduri: a) ca mijloc demonstrativ în cadrul activității de învățare ea poate: înlocui cântarea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
în interpretări valoroase; dozate progresiv (ținând cont de posibilitățile de înțelegere ale elevilor). Repertoriul audiției va cuprinde: cântece din folclorul copiilor sau din creațiile pentru copii; jocuri muzicale; basme muzicale, cântece și jocuri populare (vocale și instrumentale); creații corale; lucrări vocale și instrumentale de largă accesibilitate din muzica universală și românească. În procesul instructiv-educativ, audiția muzicală poate fi integrată în mai multe moduri: a) ca mijloc demonstrativ în cadrul activității de învățare ea poate: înlocui cântarea model; oferi un alt mod de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Această tumoră se numește “cancer secundar” sau “metastază”. REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI Aceste segmente ale corpului uman cuprind mai multe organe situate deasupra umerilor, excluzând creierul și măduva spinării. Sunt incluse: Cavitatea orală (gura) Glandele salivare Faringele (gâtul) Laringele (cutia vocală) Nasul, cavitatea nazală și sinusurile paranazale Urechile Ochii Tegumentul (pielea) Glanda tiroidă și glandele paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului și gâtului. INFORMAȚIILE DIN
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă între palatul moale, baza limbii și partea posterioară a cavități orale, lîngă amigdale; 3. Hipofaringele sau laringofaringele: cea mai joasă și posterioară parte a gâtului, în spatele laringelui (laringele = „cutia vocală”). Cea mai obișnuită parte a gâtului din care se dezvoltă cancere este orofaringele. Cuprinde baza limbii (peretele anterior), amigdalele și peretele faringian lateral (perete lateral), palatul moale și lueta („omușorul”) și peretele faringian posterior (peretele din spate al gâtului). La
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
din spate al gâtului). La jumătatea distanței, gâtul se împarte în două „tuburi”: esofagul (este tubul care conduce mâncarea către stomac) și traheea (este tubul care conduce aerul înspre și dinspre plămâni). LARINGELE Este cunoscut și sub numele de „cutia vocală”. Este situat deasupra traheei (calea aeriană care merge către plămâni). Laringele „adăpostește” corzile vocale care vibrează când iese aerul din plămâni, permițându-vă să produceți suntele necesare vorbirii. Corzile vocale sunt cunoscute și sub denumirea de „glotă”. Aria de deasupra
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
este tubul care conduce mâncarea către stomac) și traheea (este tubul care conduce aerul înspre și dinspre plămâni). LARINGELE Este cunoscut și sub numele de „cutia vocală”. Este situat deasupra traheei (calea aeriană care merge către plămâni). Laringele „adăpostește” corzile vocale care vibrează când iese aerul din plămâni, permițându-vă să produceți suntele necesare vorbirii. Corzile vocale sunt cunoscute și sub denumirea de „glotă”. Aria de deasupra glotei se numește „supraglotică” și conține epiglota. Epiglota este un mic „pliu” cartilaginos, care
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
dinspre plămâni). LARINGELE Este cunoscut și sub numele de „cutia vocală”. Este situat deasupra traheei (calea aeriană care merge către plămâni). Laringele „adăpostește” corzile vocale care vibrează când iese aerul din plămâni, permițându-vă să produceți suntele necesare vorbirii. Corzile vocale sunt cunoscute și sub denumirea de „glotă”. Aria de deasupra glotei se numește „supraglotică” și conține epiglota. Epiglota este un mic „pliu” cartilaginos, care împiedică mâncarea să pătrundă în trahee atunci cănd o persoană înghite. Aria de sub corzile vocale se
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Corzile vocale sunt cunoscute și sub denumirea de „glotă”. Aria de deasupra glotei se numește „supraglotică” și conține epiglota. Epiglota este un mic „pliu” cartilaginos, care împiedică mâncarea să pătrundă în trahee atunci cănd o persoană înghite. Aria de sub corzile vocale se numește „subglotică”. NASUL, CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație. Cavitatea nazală este un spațiu larg, umplut cu aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
alimentelor, în timp ce musculatura pereților săi continuă să împingă alimentele către stomac. În același timp, laringele acționează ca o valvă, închizând traheea. Acest lucru împiedică mâncarea și băutura să pătrundă către plămâni. „Valva” este alcătuită din două „pliuri” de țesut („corzile vocale”) care se unesc, iar epiglota coboară peste corzile vocale, acoperindu-le. VORBIREA Ariile capului și gâtului joacă un rol important în vorbire. Când vorbiți, aerul pe care îl expirați (îl eliminați din plămâni) este împins printre corzile vocale, făcândule să
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
către stomac. În același timp, laringele acționează ca o valvă, închizând traheea. Acest lucru împiedică mâncarea și băutura să pătrundă către plămâni. „Valva” este alcătuită din două „pliuri” de țesut („corzile vocale”) care se unesc, iar epiglota coboară peste corzile vocale, acoperindu-le. VORBIREA Ariile capului și gâtului joacă un rol important în vorbire. Când vorbiți, aerul pe care îl expirați (îl eliminați din plămâni) este împins printre corzile vocale, făcândule să vibreze. Acest mecanism produce sunete vocale(vocea dumneavoastră). Vocea
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
țesut („corzile vocale”) care se unesc, iar epiglota coboară peste corzile vocale, acoperindu-le. VORBIREA Ariile capului și gâtului joacă un rol important în vorbire. Când vorbiți, aerul pe care îl expirați (îl eliminați din plămâni) este împins printre corzile vocale, făcândule să vibreze. Acest mecanism produce sunete vocale(vocea dumneavoastră). Vocea „rezonează” în interiorul faringelui și cavităților nazale, precum sunetele într-o sală de concerte, iar limba, buzele și maxilarele o „modelează” în sunetele vorbirii. RESPIRAȚIA Oamenii respiră pe gură sau
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]