9,695 matches
-
profesori universitari (Maiorescu, Xenopol, Negruzzi, Missir, Caragiani, Quintescu, Naum, Leonardescu). J. a știut să fie prezentă și la diverse manifestări publice, cum au fost serbarea de la mănăstirea Putna (1871) și comemorarea, în 1877, a o sută de ani de la uciderea voievodului Grigore Ghica. Deosebit de interesată s-a arătat J. în a câștiga mereu adepți, în special din rândurile tineretului universitar. Membrii ei au contribuit bănește pentru trimiterea la studii în străinătate a lui A.D. Xenopol, Eminescu, Slavici, Panu, Lambrior. Cu deosebire
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Este fiul Mariei (n. Ștefănescu) și al lui Dumitru Lăudat, țărani. Urmează școala primară la Bărbătești (până în 1922), Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928) și Seminarul Central din București (1929-1933). În 1933 susține examenul de bacalaureat la Liceul „Marele Voievod Mihai” din capitală, iar în toamna aceluiași an devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, pe care o termină în 1938. Între profesorii ale căror cursuri le-a urmat s-au numărat G. Ibrăileanu, G. Pascu
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
circulația orală, eventual manuscrisă, a Bibliei, la prezența ei reală, sub formă de carte, în toate colțurile teritoriilor locuite de români, și chiar dincolo de ele („exportul” de carte religioasă, în toate țările de rit ortodox, fiind o constantă a preocupărilor voievozilor și cărturarilor români). Momentul Coresi marchează și trecerea de la faza aleatorie a traducerilor biblice, la cea a unei munci organizate, ce avea să culmineze cu Biblia de la București, tipărită în 1688. O dovedește începerea chiar de către fiul lui Coresi, Șerban
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Testament, ba mai mult decât atât, că, aflat la Constantinopol ca agent diplomatic, tălmăcise integral Biblia. Manuscrisul său, se presupune, va fi stat la temelia Bibliei de la București. Biblia de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), numită astfel după voievodul care o comandase și care supraveghease redactarea ei (fără a apuca, totuși, să o vadă tipărită, cartea apărând sub domnia lui Constantin Brâncoveanu), adună, practic, toate sursele anterioare. Lucrarea patronată de Șerban Cantacuzino este punctul final al unor eforturi îndelungi
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
o speță moldavă de Don Juan, pe care îl cuprinde o iubire nebunească tocmai pentru fiica domnitorului țării, inamicul jurat al familiei sale. El îi răpise chiar tatălui său tronul și îi suspecta de uneltiri la Poartă pe urmașii fostului voievod. Ruset însoțește un abate francez care străbate țara, în drum spre Constantinopol, cu o misiune secretă, prilej de prezentare ingenioasă a Moldovei, dintr-o perspectivă apuseană, și a obiceiurilor locului drept ciudățenii exotice. Sub peripeții și sub meandrele acțiunii se
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ba chiar anumite trăsături ale eroilor lui Dumas, precum chibzuința, gustul bunului trai ori nesăbuința tinereții. Toți patru îi slujesc domnului și îndeplinesc pentru el misiuni primejdioase. Faptele istorice se împletesc cu elemente legendare. Jderii recuperează armăsarul pe care dușmanii voievodului puseseră să i se fure, în credința că îl vor face astfel să își piardă invincibilitatea; cel mai tânăr dintre frați, Onuț, pătrunde ca iscoadă până la Stambul, spre a culege informații asupra pregătirilor de incursiune ismailiteană; tot el îl prinde
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse să pătrundă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Stroe Leurdeanul („Iar jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie vodă să-l iarte de moarte și să ia cinul călugăresc, că va da el seamă înaintea înfricoșătorului județ”), suferă persecuțiile unor Voievozi ostili („unii la doamna Elena și la feciorii ei, ca să-i piarză”; „Iar alții pedepsea pre ticăloasă maica lor și o mustra în tot chipul, iar ia nimica nu răspundea...”), se bucură de ascensiunea fiului Șerban, pleacă în pelerinaj la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răposatul Constandin Cantacuzino biu vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme. Vécinoe pameat!” Bărbații aceștia se însurau Soții aduse de peste graniță încercând, într-o carte publicată acum câțiva ani, să văd de unde proveneau soțiile Voievozilor români, am apelat la o lucrare publicată de Nicolae Iorga în 1910 - Viața femeilor în trecutul românesc. Reiau aci acele pagini transcriind, după Iorga (învățatul voia să descopere niște „criterii” folosind unghiul de vedere oferit de alegerea soției, a Doamnei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aci acele pagini transcriind, după Iorga (învățatul voia să descopere niște „criterii” folosind unghiul de vedere oferit de alegerea soției, a Doamnei), strategiile adoptate pentru alcătuirea cuplurilor, adică pentru rezolvarea unei chestiuni fundamentale a complexului reprezentat de funcționarea instituțiilor domnești. „Voievodul trebuia să fie căsătorit” - afirmam atunci (deși el putea domni și neînsurat, dar absența Doamnei era privită ca o situație temporară) - cu excepția cazurilor în care o senectute indiscutabilă excludea proiectele matrimoniale, nucleul acesta de bază interesând - poate în primul rând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
numai niște tineri copii din flori, cari nu știau dacă vor ajunge să domnească și ei vreodată. Fără îndoială că aceștia din urmă se însurau mai rău decât cei dintâi, domnii sau fiii din căsătoria ai domnilor [...] Domnii și tinerii voievozi pe care-i însurau părinții lor, domnii, [...] își căutau soții între neamurile mari ale țărilor vecine și, dacă se poate, între neamurile stăpânitoare ale lor. Neapărat că se cerea ca mireasa să fie de aceeași lege - ortodoxă deci, și nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
familia împărătească a Constantinopolei, cu multe ramuri laterale”5. Basarab I și-a măritat fata, pe Teodora (care, după călugărire, se va numi Teofana), cu Ivan Aleksandr, țar la Vidin, iar fiul acestora, Stracimir, se va însura cu Ana, fiica voievodului Nicolae Alexandru al țării Românești. Celelalte două fete ale lui Nicolae Alexandru se vor mărita tot departe de țară: Anca îl va lua de soț pe Štefan Uroš al V-lea, cneaz al Serbiei, iar Elisabeta pe Ladislau de Opolyi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiica lui Ștefan, rege al Bosniei, iar Dan I luând, tot așa, o prințesă sârboaică, pe fiica regelui Vuk Bramovici al Serbiei 6. Nicolae Iorga desface și mai larg evantaiul spațial, etnic și confesional pe care se înșirau soțiile primilor voievozi români, pomenind-o pe Calinichia, o grecoaică probabil (coborâtoare din Paleologi), soție a lui Radu I Basarab și mamă a lui Mircea, amintindu-le pe catolicele care au fost măritate cu Nicolae Alexandru (Clara, descendentă a banilor de Severin, „români
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan cel Mare au venit din Răsărit - Evdochia de la Kiev, iar Maria din Mangop din Crimeea. Aceste străine, sosite de la Nord, de la Sud ori de la Răsărit - care nasc soților lor fii ce vor domni și fiice măritate apoi cu alți voievozi și mor îngropându-se în biserici zidite de Domnii lor - întrerup din vreme în vreme șirul româncelor coborâtoare mai ales din neamuri boierești (o „piață” matrimonială precumpănitor ortodoxă, cu câteva „enclave” - având evidente nuanțe hipergamice - catolice și cu un „ungher
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am văzut însă făpturi cu chipuri îngerești” - Jean Chardin, autor al unor Călătorii în Persia și alte locuri din Orient, carte publicată în 16869], aveau vechi temeiuri - adusă, cu aventuri, la Iași de Vasile Lupu din acel Răsărit al frumuseții; Voievodul l-a trimis în „țara cerchizească” pe grecul Apostol Catargi, mare postelnic, despre care un sol polon spunea că era „fruntaș în această țară, după naștere și inteligență”). Ici și colo fulgeră câte un nume ilustru din Turcocrație, precum ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Anghelina păhărniceasă și Grozava visternicească), fiica lui Lupe Huru (Hurul), pârcălab de Hotin între 1572 și 1574, luase în căsătorie pe Ion Vodă cel Viteaz (faimoasa nuntă făcută în postul cel mare, împotriva căreia protestează Azarie; cronicarul călugăr îi află voievodului ce a fost „ca un nour întunecos” deasupra Moldovei și alte hibe grave în raport cu Ecclesia: „Era acesta și nedrept cinstitor în credință, căci hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane, s-a arătat ca moravuri ca un al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tată care se numea Nicolache Ralli, grec probabil, deși Iorga era de părere că acest „boiernaș era desigur român”14) se trăgea din neamul moldovean al Boeștilor, fiind fiică a vistiernicului Toader Boul, și, prin urmare, soră a Saftei, soția Voievodului Gheorghe Ștefan. Când soțul ei a schimbat boieria (sub Matei Basarab, Constantin Șerban fusese mare serdar, destituit însă de Vodă, care îl crestase și la nas) pe doamna țării Românești, viața acestei harnice ziditoare și dăruitoare de biserici (biserica Sfântul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în noiembrie 1473 și angajează confruntarea cu armata Domnului muntean la pârâul Vodnău [Vodna] (Cursul Apei), afluent al râului Prahova, aproape de Gherghiță. Trei zile s-au lovit oștile, de joi până sâmbătă (18-20 noiembrie 1473), și, în cele din urmă, Voievodul muntean a fugit, încercând - fără succes - să reziste în București (castelul Dâmbovița). A fost obligat să se retragă și de acolo și să lase învingătorului tot ce avea. Zice Letopisețul anonim (trad.): „La 24 ale aceleiași luni, miercuri, a luat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fugit, încercând - fără succes - să reziste în București (castelul Dâmbovița). A fost obligat să se retragă și de acolo și să lase învingătorului tot ce avea. Zice Letopisețul anonim (trad.): „La 24 ale aceleiași luni, miercuri, a luat Ștefan voievod cetatea și a intrat în ea. Și a luat și pe doamna lui Radu Voievod și pe fiica lui, care-i era singura născută, și toate comorile lui și toate veșmintele lui și toate steagurile lui. Și a rămas acolo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se retragă și de acolo și să lase învingătorului tot ce avea. Zice Letopisețul anonim (trad.): „La 24 ale aceleiași luni, miercuri, a luat Ștefan voievod cetatea și a intrat în ea. Și a luat și pe doamna lui Radu Voievod și pe fiica lui, care-i era singura născută, și toate comorile lui și toate veșmintele lui și toate steagurile lui. Și a rămas acolo trei zile, veselindu-se. Și apoi s-a întors la cetatea sa de scaun a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nuntă”, mai ales dacă la mijloc erau afaceri politice). Era, poate, chiar îndrăgostită - sugerează Xenopol, gândindu-se și la niște legături preconjugale între cei doi (oricum la Xenopol cronologia este alta) - de frumoasa fiică (înflorise doar sub ochii lui) a Voievodului Radu. Ajunsă Doamnă a Moldovei și trăind cu Ștefan cel Mare 27 de ani (din însoțirea lor s-a născut Bogdan Vlad, viitorul Domn Bogdan al III-lea), Maria Voichița i-a stat alături vijeliosului Voievod în toate întreprinderile lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sub ochii lui) a Voievodului Radu. Ajunsă Doamnă a Moldovei și trăind cu Ștefan cel Mare 27 de ani (din însoțirea lor s-a născut Bogdan Vlad, viitorul Domn Bogdan al III-lea), Maria Voichița i-a stat alături vijeliosului Voievod în toate întreprinderile lui de suflet. O vedem pozând, împreună cu soțul ei, zugravilor care au împodobit Voronețul și biserica din Hârlău. Mantia imperială, cu mult aur, se armonizează cu pandelocurile ce aduc aminte de podoabele acelorași bazilei, la fel și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cerceii ori șiragurile de perle. Totul trimite către Bizanț...20 Maria Voichița s-a stins în 1511. Fiul ei a înmormântat-o la mănăstirea Putna. Pe acoperământul de mormânt se poate citi: „Acest acoperământ l-a împodobit Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513] ianuarie 30”21. „Tratatele politice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Maria Voichița s-a stins în 1511. Fiul ei a înmormântat-o la mănăstirea Putna. Pe acoperământul de mormânt se poate citi: „Acest acoperământ l-a împodobit Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513] ianuarie 30”21. „Tratatele politice” Când reprezentanții elitelor românești (n-aș vrea să-i uit pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stins în 1511. Fiul ei a înmormântat-o la mănăstirea Putna. Pe acoperământul de mormânt se poate citi: „Acest acoperământ l-a împodobit Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513] ianuarie 30”21. „Tratatele politice” Când reprezentanții elitelor românești (n-aș vrea să-i uit pe boieri; voi consacra paragraful
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]