3,844 matches
-
cât au alții. Niciodată oamenii nu vor putea fi la fel de înstăriți pentru că fiecare este o entitate unică, pentru că s-au născut într-o altă zodie și fiecare își are steaua lui călăuzitoare, ursita lui. În plus orice om are o zestre genetică specifică și este produsul mediului social în care s-a născut și s-a pregătit pentru viață. Chiar gemenii univitelini, care au aceeași moștenire ereditară, evoluează diferit în viața socială și familială dacă au crescut și s-au maturizat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dificultăților ivite în procesul învățării. Nu vă grăbiți să le plătiți lenea, pentru că le faceți un mare deserviciu și săvârșiți o gravă eroare educativă. Nu uitați! Cunoștințele acumulate prin efort propriu sunt mai trainice, mai funcționale și se tezaurizează în zestrea intelectuală a omului. MUNCA Moto: "Sfânta muncă e aceea, Ce răsplată-n ea-și găsește..." Al. Vlahuță În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ierarhia calităților. Fiind apreciată în mod corect ca una dintre cele mai importante calități ale unui educator ideal, pregătirea profesională include nu numai ce știe acesta, dar și modul cum transmite, cum transpune în practică, prin atitudinile și comportamentele sale, zestrea intelectuală și morală pe care o posedă. Așezarea pe primele două locuri a acestei calități evidențiază faptul că elevii școlii normale, însușindu-și cunoștințe la disciplinele de specialitate, intrând în contact direct cu prestațiile didactice în cadrul practicii pedagogice, devin conștienți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
actualilor elevi și de aceea ar trebui încurajate, sprijinite și extinse. DREPTUL LA AMINTIRI Este o însușire specifică ființei umane de a tezauriza în portofoliul său mnemic evenimente, fapte, întâmplări, trăiri afective, chipuri de ființe dragi, locuri. Aceste achiziții alcătuiesc zestrea personală a fiecăruia, avuția sa cognitiv afectivă pe care nu i-o poate fura nimeni dar care, din păcate, se erodează, se diminuează în timp. Cele mai prețioase componente ale acestei bogății sufletești sunt amintirile din copilăria timpurie, despre care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
morală. Ele țin de hessed, milă, generozitate. Mai târziu, în ebraica rabinică, acest termen va fi integrat conceptului de ghemilut hassadim, care-i îndeamnă pe membrii comunității la fapte de simplă generozitate umană: îmbărbătarea celui îndoliat, vizitarea bolnavilor, asigurarea unei zestre pentru mireasa săracă, îngroparea mortului. Cartea lui Rut anticipează această dezvoltare rabinică și îndeamnă pe fiecare să face asemenea gesturi. Așadar Dumnezeu nu a renunțat la actele Lui de milă și generozitate autentică, ci doar a încredințat realizarea acestora oamenilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ale cavalerilor teutoni (1307). Dar au fost și momente de glorie chiar și în afara marilor victorii de la Robinda și de la Râul de Argint și trebuie să amintim aici neapărat căsătoria lui Robert cu Maria de Robath, care a adus drept zestre Vandanei nesfârșitele pășuni mirifice de pe Dealurile Verzi sau organizarea Expoziției Cabaline Universale, când Vandana a devenit pentru patru luni centrul mondial al hipismului. Acestea toate au fost lucruri unanim acceptate și predate în școli încă de prin clasele primare. Da
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
anul 2089 a avut loc în Republica Vandana de Nord, spun cronicile, revolta populară împotriva dictatorului Raul Puschkin al Zecelea. Acesta, după cum se știe, a ajuns în fruntea țării la o vârstă fragedă (abia ce-a împlinit majoratul) doar datorită zestrei sale genealogice remarcabile. Doar că Raul Puschkin al Zecelea n-avea nici o pregătire pentru o poziție atât de înaltă, iar lipsa de vocație l-a făcut să se comporte discreționar. (Numai că, dacă stăm să analizăm lucrurile mai profund, vom
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
identitatea națională și integritatea statală. Dacă ar fi menajat sensibilitățile românești față de Basarabia și nu s-ar fi ridicat ca un val pregătit să ne nimicească, Rusia ar fi putut exploata, cu beneficii în plan politico strategic, mult mai eficient zestrea slavă pe care o moșteneam lingvistic și cultural. Adstratul medio bulgar, care influențase masiv limba română în Evul Mediu odată cu afirmarea identității ortodoxe, era suficient pentru a fi folosit de ruși ca să-și clădească solid propriile interese în regiune. Au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
drumuri care a jucat un rol însemnat în destinul multor triburi și popoare. Geografia locului, fasonată în special de forma Carpaților, ne susține pe deplin afirmația. Desigur, este o aserțiune a cărei valabilitate nu se aplică pe linie maternă unde zestrea genetică provine într-o proporție uriașă din paleolitic și neolitic. Se referă în exclusivitate la evoluția noastră pe linie paternă. Astfel, nu suntem nici excesiv de balcanici, păstrând ceva mai mult din Caucaz și Orientul Apropiat, dar și câte puțin din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
franceze, conflictele au dobândit un caracter de masă. De altfel, luptele duse, de pildă pentru obținerea independenței și de reîntregire a neamului românesc, au angrenat segmente largi de populație. Trebuie să punctăm și faptul că războaiele fiind purtate între bărbați, zestrea maternă nu a cunoscut nici măcar o adiere plăpândă și chiar avea să atenueze din tăria acestor vântoase. Cuceritorii teritoriilor noastre și-au luat, cel mai probabil, soții dintre femeile învinșilor și, mai ales, ale localnicilor. Așa s-au amestecat până
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și unele la care diversele adstraturi, care au urmat cristalizarii noului etnos, sunt mai importante. 96 De exemplu, în Puerto Rico, 3/4 din moștenirea genetică masculină este europeană (evident, majoritar iberică), în timp pe pe linie maternă, 2/3 este zestre amerindiană. 97 Cel de-al treilea loc de refugiu este Iberia cu sudul Galiei. 98 Este posibil ca din coliziunea lui I1 cu R1b să se fi rezultat o combinație explozivă care a stat la baza formării caracterului războinic al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-a observat că pretinsul izvod de zestre al mamei poetului, scris cu multă zestre și cu foarte mulți bani, în numerar, a fost făcut înadins, la zece ani după căsătoria Ralucăi, numai ca să-l poată salva pe Eminovici, care se înnămolise în datorii și pierdea Ipoteștiul. Acel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-a observat că pretinsul izvod de zestre al mamei poetului, scris cu multă zestre și cu foarte mulți bani, în numerar, a fost făcut înadins, la zece ani după căsătoria Ralucăi, numai ca să-l poată salva pe Eminovici, care se înnămolise în datorii și pierdea Ipoteștiul. Acel izvod, cu scrisul încă proaspăt, dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui Leon cere o mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut, la Ipotești, pămîntul de zestre, l-a cumpărat Costachi Gh. Bunu, care l-a dat de zestre fiului său, Leon Bunu. Acesta și-a făcut acolo casă nouă și gospodărie, devenind astfel vecin cu Balta de sub pădure. Pentru a deosebi această baltă de alte bălți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut, la Ipotești, pămîntul de zestre, l-a cumpărat Costachi Gh. Bunu, care l-a dat de zestre fiului său, Leon Bunu. Acesta și-a făcut acolo casă nouă și gospodărie, devenind astfel vecin cu Balta de sub pădure. Pentru a deosebi această baltă de alte bălți de pe cîmp, ipoteștenii i-au zis Balta lui Leon. Acum în gospodăria
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fi trecut iar pe la Sarafinești și i-ar fi adus Donțului patru valuri de pînză de borangic, lui Iurașcă o pușcă cu două țevi de Damasc, iar pentru bunică-sa, Paraschiva, o alisidă de aur masiv, care a trecut în zestrea Ralucăi. "Și continuă Matei Eminescu de cîte ori o punea mama la gît, amintea că e adusă din Țarigrad și dată mamei sale, de generalul Jeltuhin 68. În altă scrisoare, trimisă tot lui Corneliu Botez, unde e vorba de portretul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a observat și lipsa unor obiecte din casă. De exemplu, cele patru valuri de pînză de borangic, date Donțului, nu trebuiau aduse neapărat din Țarigrad. Pe atunci, ele puteau fi țesute și la Bănești, ori luate din casă, chiar din zestrea Profiriței. În familia agăi Grigore s-a întețit o mare ceartă, iar traiul lor, în comun, a devenit imposibil. Amîndoi s-au dus la Iași, pentru a se hotărî divorțul. Mitropolitul Veniamin, văzînd cearta dintre soții Cananău, la 4 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și Gh. Senjorj, iar director, Costache Bobeică, clucer 78. Probabil să mai fie și alte documente, în această privință. Lui Vasile Iurașcu îi era capul plin de griji, din cauza fetelor. Ca să le mărite pe toate, de unde să le dea atîta zestre? De Fevronia scăpase încă din anul 1828, cînd a trimis-o la mănăstire. Safta, de frica mănăstirii, a încercat să se mărite singură, de capul ei, fugind cu un oarecare Dimitrie Velizar, de pe la Bacău, dar fiindcă nu avea zestre, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
atîta zestre? De Fevronia scăpase încă din anul 1828, cînd a trimis-o la mănăstire. Safta, de frica mănăstirii, a încercat să se mărite singură, de capul ei, fugind cu un oarecare Dimitrie Velizar, de pe la Bacău, dar fiindcă nu avea zestre, a fost silită să plece de la bărbat, înainte de a naște. A născut în mare taină, la soră-sa, Marghiolița Mavrodin, din Botoșani. După această aventură nereușită, s-a împăcat cu ideea că va fi trimisă la mănăstire. Aceeași soartă a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
arată că ea avea 77 de ani deci fusese născută în anul 1840 și a fost născută în orașul Botoșani, "fiică din părinți necunoscuți" (sic!). Pentru Raluca, s-a ivit un candidat de la Dumbrăveni, Gh. Eminovici. S-au înțeles asupra zestrei și a rămas ca Eminovici să-și ceară aprobarea de căsătorie, "cu persoana cunoscută", de la stăpînul său, nadvornic sovetnic și cavaler Constantin Balș, domiciliat la Chișinău. În scrisoarea redactată în limba germană, la 2 febr. 1840, Eminovici își arăta convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
febr. 1840, Eminovici își arăta convingerea că "partida de căsătorie de 600 galbeni nu este deloc de neglijat" ("ich glaube die Heurthe Partie von 600 # gar nicht zu unterlassen"79. Acești 600 de galbeni au fost de fapt adevă rata zestre a Ralucăi Eminovici. Despre netemei nicia unui pretins izvod de zestre, de 3576 galbeni, care a apărut după vreo zece ani, din partea soților Eminovici, se va arăta, pe larg, mai departe. După nunta Ralucăi, oficiată la 26 iunie 1840, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
600 galbeni nu este deloc de neglijat" ("ich glaube die Heurthe Partie von 600 # gar nicht zu unterlassen"79. Acești 600 de galbeni au fost de fapt adevă rata zestre a Ralucăi Eminovici. Despre netemei nicia unui pretins izvod de zestre, de 3576 galbeni, care a apărut după vreo zece ani, din partea soților Eminovici, se va arăta, pe larg, mai departe. După nunta Ralucăi, oficiată la 26 iunie 1840, Vasile Iurașcu le-a dus la mănăstirea Agafton pe Safta, care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i achită deplin 15. În aceeași lună, la 21 decembrie 1844, căminăreasa Ralu Eminovici cumpără de veci, pe numele său, o parte din moșia Orășăni, de la serdarul Iordache Ureche. Pretinsul izvod de zestre și moșia aceasta i-a pus în mare încurcală pe biografii lui Eminescu. Toți au afirmat că Raluca, fata lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de galbeni, în numerar, și lucruri din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o parte din moșia Orășăni, de la serdarul Iordache Ureche. Pretinsul izvod de zestre și moșia aceasta i-a pus în mare încurcală pe biografii lui Eminescu. Toți au afirmat că Raluca, fata lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de galbeni, în numerar, și lucruri din casă, de 576 de galbeni, după izvod. Judecînd superficial, s-a ajuns la concluzia că Eminovici a primit o zestre "bunicică"16, că "Raluca Iurașcu era o fată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de galbeni, în numerar, și lucruri din casă, de 576 de galbeni, după izvod. Judecînd superficial, s-a ajuns la concluzia că Eminovici a primit o zestre "bunicică"16, că "Raluca Iurașcu era o fată încăpută 17 (sic) Aug. Z. N. Pop a vrut să zică bogată ; că Eminovici a luat "soție cu zestre bună, în bani și pămînturi"18; că zestrea pe care a primit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]