43,501 matches
-
tot felul de ugere. În realitate cântăresc doar un chintal (și ceva), iar 30 de milioane de lei reușesc să storc (muncind din greu, adeseori și noaptea) pe an. Cât privește ugerele, ele sunt instituții de cultură serioase (reviste și ziare, posturi de radio și televiziune), cu care colaborez la cererea lor. Noroc că soția mea este o femeie cu umor, care știe cât credit trebuie acordat unei publicații că România mare. Altfel s-ar întreba cu cine cheltuiesc cele 30
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
dea și o sută de comunicate care să spele mortul. Dar un singur lucru nu poate șterge. Că afaceri care au păgubit statul român au fost puse la cale cu implicarea unor oameni din preajma să." Același Cornel Nistorescu, acuzatorul din ziarul pe care îl conduce, e acuzat însă în CURIERUL NAȚIONAL, ziar condus de Valentin Păunescu, fratele lui George Constantin Păunescu pe care Nistorescu îl atacă frecvent în Evenimentul zilei, că ar face parte din categoria miliardarilor negri. * Înainte de a ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
un singur lucru nu poate șterge. Că afaceri care au păgubit statul român au fost puse la cale cu implicarea unor oameni din preajma să." Același Cornel Nistorescu, acuzatorul din ziarul pe care îl conduce, e acuzat însă în CURIERUL NAȚIONAL, ziar condus de Valentin Păunescu, fratele lui George Constantin Păunescu pe care Nistorescu îl atacă frecvent în Evenimentul zilei, că ar face parte din categoria miliardarilor negri. * Înainte de a ne pronunța cum stau lucrurile sîntem siliți să recunoaștem că presa cotidiană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh. Tohăneanu se chema Creșterea limbii românești. Cele vreo optzeci de texte astfel scrise formează conținutul volumului recent. Editură Timpul a reînnoit, cum s-ar zice, ocazia. Anul trecut, comentînd "bătălia" din jurul lui
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul acesta, trebuie să constat că ele sînt inconturnabile pentru viitoarea cercetare eminesciana. Istoric literar cu solide cunoștințe, regretatul E. Todoran a profitat de oportunitatea rubricii de ziar ca să deschidă cîteva foarte importante căi de acces spre opera lui Eminescu. Analizele stilistice ale d-lui Tohăneanu n-au concurență în publicistica de astăzi. Și cînd obiectul lor e limba poetului Scrisorilor, nu mai e nevoie să spun cît
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
a transformat în opțiuni de vot față de fostul partid de guvernămînt. Din păcate, sondajele de opinie sînt tratate la noi de o manieră impresionista, nu, așa cum ar trebui, cu ajutorul unor sociologi care să le interpreteze. Așa se face că în ZIARUL FINANCIAR s-a putut vorbi despre un soi de mioritism al alegătorilor care vor capitalism, dar fără că efectele sale neplăcute să li se aplice. Însă dacă citim ziarele de la noi, din ultimii ani, vom descoperi că acest soi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
unor sociologi care să le interpreteze. Așa se face că în ZIARUL FINANCIAR s-a putut vorbi despre un soi de mioritism al alegătorilor care vor capitalism, dar fără că efectele sale neplăcute să li se aplice. Însă dacă citim ziarele de la noi, din ultimii ani, vom descoperi că acest soi de mioritism a fost edificat, număr de număr, de o mare parte a lor. Pe de o parte, cînd pe vremea guvernului Ciorbea, puterea dădea înapoi din pricina unor greve locale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
din ultimii ani, vom descoperi că acest soi de mioritism a fost edificat, număr de număr, de o mare parte a lor. Pe de o parte, cînd pe vremea guvernului Ciorbea, puterea dădea înapoi din pricina unor greve locale, în editorialele ziarelor puterea era acuzată că nu face reforma, iar acestor greve li se acordau spații privilegiate, pe prima pagină. Firesc ar fi fost, de dragul consecventei, că acele editoriale pro-reformă să-și însușească și grevele, nu numai lecția reformei în eprubeta. Reacția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
a România contrariază mesajele cîtorva cotidiane care au avut o atitudine opusă. Or, din acest punct de vedere, asistăm la minări interne ale poziției oficiale a României, după terminarea conflictului din Iugoslavia deoarece această poziție nu concorda cu ideile cîtorva ziare despre războiul din zonă. În ADEVĂRUL de pildă, primul comentariu după ce în Iugoslavia s-a făcut pace a fost că România urmează să reintre intr-o zona gri. În aceeași zi însă, presedintele Statelor Unite și-a permis să adreseze un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
politică gri. Ofensiva pro-NATO a puterii din România i-a găsit pe mulți ziariști într-un fel de ofsaid al politicii gri. Un ofsaid al protestelor de tot felul împotriva politicii oficiale. Tot în presa cotidiană, mai exact în cîteva ziare, reabilitarea lui Pacepa s-a transformat într-un punct de plecare pentru acuzarea puterii că trădează țară. Fostul general, devenit de mulți ani cetățean american, poate că ar putea inoportuna diverse puteri locale în calitatea sa redobîndita de general, încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
că este un text occidental, perfect traductibil, tentant pentru orice regizor, de orice proveniență culturală. Viitorul e maculatura, deși are un consistent sîmbure moralo-filosofic, este învelit în vesminte românești actuale, uneori prea contextuale. România de azi, cu titlurile aiuritoare din ziare, cu crime și întîmplări abominabile, cu false Instituții de binefacere, cu calculatoare, statistici, hoți și cerșetori este vizitată de o echipă de elvețieni - români fugiți în scopul de a face un film. Pe coperta a IV-a Vlad Zografi își
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
mie de cărți ale altora la un loc. Și, spre deosebire de cărțile anterioare ale autorului însuși, este scrisă și foarte clar. Un erou al timpului nostru Personajul-narator și, în același timp, protagonistul românului este ziaristul Matei Popa, proprietar și editorialist al ziarului de atitudine Cronică zilei. El trăiește o criză morală înțelegând că articolele sale, în care investește foarte multă energie sufletească, nu schimbă nimic în lume: "Miile de articole mi se înșirau în fața că un colaj banal, vechi, peste care mâna
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
arunce în aer sediul PCR și în acest scop adună acasă dinamita, dar este descoperit de Securitate și trimis din nou în închisoare. Eliberat la 21 decembrie l989, ia parte la Revoluție, riscându-si în repetate rânduri viața. Apoi înființează ziarul Cronică zilei prin care, speră, nu fără o anumita naivitate, să contribuie la înlăturarea comunismului rezidual din România. Toată această aglomerare de fapte senzaționale ține de o retorică epica de factură romantică, pe care întotdeauna a practicat-o Augustin Buzura
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
incisive ale ziaristului. Ei îi atrag atenția că i-ar putea distruge reputația dezvăluind publicului pretinse fapte compromițătoare din biografia să. În cele din urmă, un odios rechin de presă, Theodor Antim, pune în aplicare amenințarea, publicând în propriul său ziar, Drumul libertății, un pamflet intitulat bombastic Tăcerea care acuza. Augustin Buzura face un adevărat tur de forță parodiind texte de acest fel. Ne aducem aminte că în unele din românele sale anterioare apăreau scrisorile unor delatori către "conducerea de partid
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
pe Hemingway considerând că numai viața unui bărbat adevărat, cu amestecul ei de triumf și eșec, de orgoliu și umilință prezintă interes pentru un prozator. Teodor Hossu-Longin (născut la 5 iulie l972 la București, în prezent redactor-șef adjunct la ziarul Ziua) aduce, prin ceea ce scrie, un curent de aer proaspăt în literatura tinerei generații de azi. Chiar și naivitățile sale stilistice, explicabile biografic printr-o prevalența a experienței gazetărești asupra celei literare, au farmec, ca frunzele uscate de pe hainele cuiva
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
realizare a guvernului pe care îl conduce. Să recunoaștem totuși că Radu Vasile putea alunecă pe uriașul val de entuziasm de după victoria "istorică" a naționalei de fotbal a României asupra Ungariei. Meciul a stîrnit poeme în proza în mai multe ziare, ca și cum această victorie ar fi putut aduce și creșteri de tiraj. Astfel că mai tot ceea ce era pe rolul știrilor importante de la începutul săptămînii trecute a coborît sub victoria fotbaliștilor români asupra celor unguri. E mai curînd trist că un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
diasporei românești? - Au existat tot felul de organizații, am primit invitații să particip la tot soiul de adunări. N-am intrat în nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele securității. Tonul îl dădea o revistă din țară, "Glasul Patriei", care pe urmă s-a numit "Tribuna României". Circulă numai în străinătate. Era minciună, otravă poleita pentru Vest... Au fost chiar și întîmplări pline de haz. La o Poștă a
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
a apărut o poezie a nu-stiu-cui, a unui refugiat, care ne anunțase că în acrostih scria "Jos Ceaușescu" sau "Ceaușescu criminal". Un alt motiv de distracție a fost publicarea pozei lui Ceaușescu, în aceeași revista,vorbind de la pupitru. În vreme ce în ziarele din țară, "Scînteia", "România liberă", poza avea sceptru, așezat lîngă mîna lui dreapta, în "Tribuna României" din poză - era aceeași - dispăruse sceptrul. - Ați regretat vreodată că ați plecat din România? - Regret tot ce am lăsat acolo: oameni, locuri, amintiri... Apoi
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
în lumini crepusculare. Exact la polul opus, Vasile Dobrian este un profesionist al scrisului. Asemenea multor artiști români, el se exprimă cu aceeași ușurință atît în limbajul picturii cît și în acela al literaturii. Colaborator consecvent al celor mai importante ziare și reviste de după război, el a publicat șapte volume de versuri, dintre care patru la Editură UNU a lui Șasa Pana. Că și în pictură, Dobrian este și în poezie apropiat de cercurile avangardiste. Interesul lui merge preponderent către problemele
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
subREALul intenționează o demontare a mecanismelor prin care contextul își selecta valorile ,,convenabile" și le camufla pe cele ,,rebele" sau potențial subversive în raport cu ordinea stabilită. Proiectul lui Dan Perjovschi se numește EST și cuprinde cărți unicat cu decupaje din paginile ziarelor în care artistul și-a publicat, de-a lungul anilor, desenele. Deși, într-o anumită măsură, solidar cu proiectul subREALului, proiectul lui Dan Perjovschi oferă o imagine mai curînd complementară. Modelul de acțiune artistică pe care el îl propune privește
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
dispoziția dumneavoastră, 1979, Democrația naturii, 1981, cuprind încă și momente de contemplare senina a existenței. Începând însă cu Exil pe-o boaba de piper, 1983, și continuând cu Rimbaud negustorul, 1985, atitudinea de acuzator se radicalizează, iar în Moartea citește ziarul, 1989, si O beție cu Marx, 1996, devine de-a dreptul autodizolvantă, ca un acid revărsat în exces în aparatul digestiv al poeziei: "Într-o vineri pe la prânzul mare/ răpită se-mbolnăvi de gălbenare/ câinele se scoroji sub masă/ si
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
tip consolator, nici de tipul bătăii încurajatoare pe umeri, ci transforma țara noastră într-una dintre piesele esențiale ale întregului din această zonă a Europei. Recunoașterile vin atît pe canale diplomatice cît și pe cele mediatice. Într-un interviu acordat ziarului CURENTUL, Javier Solana mulțumește României pentru felul în care s-a implicat în chestiunea iugoslavă. De asemenea, semnalele occidentale către România, după ce țara noastră și-a precizat atitudinea față de conflictele din Iugoslavia sînt probe serioase că România a intrat într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
în chestiunea iugoslavă. De asemenea, semnalele occidentale către România, după ce țara noastră și-a precizat atitudinea față de conflictele din Iugoslavia sînt probe serioase că România a intrat într-un nou moment al istoriei sale. * Ciudățenia e ca o parte dintre ziarele care au tot reproșat puterii de la București că nu știe să se apropie de Occident și de NATO par a se da de ceasul morții că România își joacă acum cartea pro-NATO. * Din nefericire, același lucru se petrece și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]