4,648 matches
-
împăratul, se numi și el Alexie, dar pregătea în toată taina și cu toate perspectivele succesului o răscoală în contra Împărăției romeice. Între conaționalii săi recrută cu succes prin bani și daruri un partid destoinic de război, îi dete arme îndeajuns, zidi în împrejurimile Emului casteluri atât de tari și așa la loc potrivit așezate încît intrarea la ele căta să rămâie închisă inamicului, înmulți partea aceea de oaste bizantină care era de-un neam cu dânsul, împuțină și înlătură pe aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru urmărirea directă a lui Ivanco (Alexie), dar în urmă găsiră totuși mai cu cale și luară hotărârea de-a se pune mai întîi în posesiunea orașelor și locurilor tari pe cari le cucerise Ivanco. Făcură atac asupra unei tării zidite pe-o clină de munte lângă Kritzimo pe care-o și luară cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Serrae, apoi peste Didymotichos la Adrianopol. Astfel romîno-bulgarii trebuiră să deșerteze toate orașele și castelele răpite în vremea din urmă de la romei, afară de două, căci nu se mai ținu decât Patmos, cetatea dinlăuntrul munților Achridei, precum și bine întăritul oraș Tzepaena, zidit în punctul unde se ating două puternice șiruri de munți, Emul și Rhodope, prin mijlocul cărora curge Hebrus, numit îndeobște Marița. Patmos căzu curând de armele romeice conduse de Alexios Dukas Philantropenos, pe când Tzepaena se menținu statornică, nu voi nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndeajuns. În amândouă privirile Scaunul roman importună înainte de toate pe regele apostolic. Bela IV, fiind încă numai urmaș la tron și părtaș la regență, făgădui legatului apostolic Iacobus Praenestinus, cumcă va purta de grijă cu dărnicie atât pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234 la îndeplinirea făgăduinței sale, desi făcută în termeni generali, și ceru de la dânsul zestre mare de moșii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234 la îndeplinirea făgăduinței sale, desi făcută în termeni generali, și ceru de la dânsul zestre mare de moșii pentru biserica catedrală a noii dieceze ce avea a se zidi, pe care moșii regele să le cumpere din tributul țării, pentru că patronatul bisericei se cuvenea ș-așa esclusiv numai regelui și pentru că din acest patronat decurgea firește și îndatorirea de-a contribui imediat. Autohtonii Cumaniei, românii cari se aflau în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teritoriului Făgărașului de lângă Olt și nu se sfiește a crede despre rege că va confirma dania pe de-a pururea într-un mod obligatoriu și pentru. urmașii săi. {EminescuOpXIV 163} Regele Ludovic I pusese cu puțin mai înainte să se zidească castelul întărit al Severinului, să se așeze în el o strajă corespunzătoare și să se înarmeze cu praștii ce ajungeau departe și acuma orândui aceleași dispoziții și pentru Bran (Torzburg), nu departe de Brașov, pentru a apăra intrarea și ieșirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Anastasia, el avu șase fii, dintre cari doi, anume Alexandru și Bogdan, jucară mai târziu un rol însemnat. În șesul frumos și roditor curmat de râurile Siretiul, Bistrița și Moldova, și anume acolo unde Moldova se varsă în Siretiu, Roman zidi pe-o culme pitorescă un nou oraș de rezidență c-un castel întărit și cu zidurile de împrejmuire ajungând în apa Moldovei, oraș căruia-i puse chiar numele său și unde-și așeză scaunul domnesc. Plin de mândrie de sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le face pricepute urechei prin fluxul și refluxul ondolărilor tonului, puse în consonanță cu membrele periodei. Accentul logic, care n-are altă dătorie decât de-a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că sonda nu aduce de nicăiri pământ, ci pururea mase de animale microscopice din fundul oceanului. În adâncimile lui lucrează insecte foarte mici, cărora natura le-a impus datoria ca, afară de grija pentru nutrimentul lor și al progeniturei lor, să zidească mereu case nouă. Crustaceea se chinuie mereu, în interesul apărării ei, să-și repare, să-și mărească, să-și reînnoiască casa; și, după ce moare, o lasă ca o contribuție și ca un adaos la masa din ce în ce crescândă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
con- semnează în jurnalul său, pe data de 11 iulie 1747 : „Zic oamenii, că aciastă cetate s-au făcut cu tărgoveștenii și zic, că la zidirea cetății au fost un Manole văt(af) și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor” ; - cea mai veche atestare documentară a motivului „zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a unor ritualuri barbare (practicate de pelasgi, populație balcanică prehelenică), în favoarea unor cre- dințe și practici diferite, instaurate de nou-veniți. O inversiune similară poate fi stabilită chiar în „varianta Kogălniceanu” (1842) a legendei Bisericii „Trei Ierarhi” din Iași. Arhitectul își zidește soția și copilul, reușind astfel să dureze biserica, dar Vasile Vodă Lupu, aflând de nelegiuirea săvârșită, hotărăște ca numele arhitectului să fie șters de pe inscripția bisericii, iar acesta să fie părăsit pe acoperiș, de unde, încercând să zboare, va cădea găsindu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în rezumat, o versiune care a circulat în spațiul românesc. „Când vru Solomon să facă casă lui Dumnezău Svântul Sion (87), slobozi Dumnezău lui Solomon un inel din ceri și cu dânsul sorociia dracii și toți asculta de dânsul.” „Și zidi [Solomon] besearecă lui Dumnezău”, dar numai până la acoperiș, căci pentru bolta templului nu reușea să găsească un „lemn [care] să acoapere beseareca”. Solomon trimite dracii să-i aducă, pe rând, copacul (un măslin) care crescuse deasupra capului lui Adam (din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu beneficiau, de regulă, de sacrificii rituale. Într-o monografie inedită (și nefinalizată) despre satul românesc a lui Simeon Florea Marian, la capitolul „Casă nouă” sunt notate următoarele : „în vechime, după cum rezultă din (balada) Meșterul Manole, era datina de a zidi în temelia unei mănăstiri o persoană. Mai pe urmă, vietăți. În urmă, umbra unui om și apoi a unei vietăți. La casele omenești nu se prea făcea aceasta, pentru că casele se făceau de regulă numai din lemn și aveau temelie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
continent, înființată la începutul secolului al XIII-lea), cât mai ales - ca și Toledo și Sevilla - pentru școlile de magie neagră care ființau în peșterile din vecinătatea orașului. Pe la sfârșitul secolului al XV-lea, intrările în aceste peșteri au fost zidite din porunca reginei Isabela, care a sprijinit Inchiziția spaniolă în lupta acesteia cu practicile eretice și necreștine. însă Moses Gaster n-a demonstrat (și nici nu ar fi putut să o facă) în ce mod tradiția medievală a școlii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
propriu-zisă de vrăjitori nu s-a produs în această epocă în Moldova și Țara Românească. Reprimări sângeroase nu sunt semnalate în aceste provincii decât în cazuri de excepție. În anul 1714, de exemplu, din ordinul domnitorului Ștefan Cantacuzino, a fost zidită de vie o „vrăjitoare” și spânzurate alte două, pe motiv că au făcut vrăji necurate asupra soției suveranului muntean (86, p. 164). Datorită dominației Bisericii Catolice și, mai ales, a pre- zenței iezuiților, cu totul alta a fost situația în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că costul liniei de 6000000, iar drepturile amintite echivalează cu X, atunci avem să plătim, nu 6000000 [plus] X ci 6000000 = X, adecă ori costul, ori echivalentul veniturilor actuale, menite a restitui acel cost. Se oferă Sir John bunăoară să zidească o casă pe moșia turcului și-i zice: "Bani nu-ți cer, fiindcă știu că turcul n-are parale. Dar îți zidesc o casă frumoasă și drept plată cer să am dreptul de-a ședea eu însumi zece ani în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adecă ori costul, ori echivalentul veniturilor actuale, menite a restitui acel cost. Se oferă Sir John bunăoară să zidească o casă pe moșia turcului și-i zice: "Bani nu-ți cer, fiindcă știu că turcul n-are parale. Dar îți zidesc o casă frumoasă și drept plată cer să am dreptul de-a ședea eu însumi zece ani în casă, să iau lemne din pădurea d-tale de alături și să prind pește în lacul d-tale. - Bine, zice turcul, mă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
silește pe fiecare de-a se restrânge în el însuși și de-a vedea numai de interese materiale. Luîndu-li-se cetățenilor orice patimă comună, orice trebuință mutuală, orice necesitate de-a se înțelege, orice ocazie de-a lucra împreună, [î]i zidește oarecum în viața privată. În societatea despotică, ca și în cea demagogică, omul prin sine însuși nu însemnează nimic, banul e totul. Banul devine semnul distinctiv care clasează și deosebește oamenii între ei și, fiindcă el are o mobilitate proprie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la poporul întreg. În evul mediu românii erau în Peninsula Balcanică și în Ardeal castrenses, ziditori și apărători de cetăți, sub orice Coroană ar fi trăit. Ei bine, aflăm la domnii din epoca noastră eroică o adevărată manie de-a zidi mănăstiri întărite; numai Ștefan cel Mare a ridicat vro patruzeci. Toate aceste asemănări, anterioare chiar formațiunii statelor române, am numit-o într-un cuvânt - unitatea preexistentă a rasei. Precum Italia evului mediu, cu toată bucătățirea ei politică, își păstrase unitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
continuă de atâtea mii de ani. Egiptenii erau asemenea cunoscuți ca poporul cel mai conservator al anticității. Ei au voit să eternizeze pentru urmașii din veacurile viitoare într-o icoană de piatră secretul lungii lor vieți pe pământ și au zidit - piramidele. Viața altor state comparată cu a Egipetului este ca viața unei muști comparate cu a unui om, ca traiul unei buruieni comparat cu a unui stejar. Statul egiptean era ierarhic. Nu este exact ceea ce afirmă unii, că oamenii nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populațiunii indigene un român nu se poate felicita. S-ar putea felicita oameni pentru cari țara însemnează totalul chilometrilor pătrați, indiferent fiindu-i cine trăiește pe ei, dar nu omul pentru care țară și naționalitate sunt noțiuni identice. S-au zidit fără îndoială multe palate în București, s-au înmulțit numărul acelora cari trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate, țara muncește înzecit pentru a întreține absenteismul și luxul, precum și pătura numeroasă de oameni cari și-au făcut din politică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după ce invocase pe Sf. Wenzel, așa romaeii ieșau în contra slavilor după ce invocase pe Sf. Dimitrie. Acum însă, după pustiirea Salonicului de către normani, sfântul își părăsise sanctuarul din orașul grecesc, pentru a căuta un nou sanctuar în Tîrnovo, care nu fusese zidit de bulgari, ci de vlahul Petru. Daca însă Kalopetru avea de gând a influența și asupra populațiunilor grecești nemulțumite cu domnia familiei Angelos, de-a-i răsturna pe aceștia și de-a deveni împărat al romaeilor, desigur nu exista un mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfârșit, biserica papală a înființat în țară mai multe așezăminte de învățămînt, fără ca prin aceasta să fi deșteptat vreo prevențiune în opinia publică 298 {EminescuOpXIII 299} a țării. Ba, atunci când monseniorul Paoli a pus în lucrare proiectul său de a zidi o catedrală catolică în București, românii ortodocși au contribuit deopotrivă cu străinii catolici aflați în țară pentru ca aceștia să-și poată vedea cât mai curând dorința împlinită. Au fost dar românii atât de toleranți încît au privit cu un fel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Domnului Dumnezeului nostru, care vrea ca poporul nostru ales să crească. Și mai ales adună grupurile răzlețite pe Cîmpie! Fă să fim din nou numeroși, ca în clipa în care Domnul ne-a adus în Câmpie. Fii conducătorul lor și zidește-mi Templul, fiindcă în jurul lui se va construi Lucrarea Domnului și se vor rândui cu toții spre Mîntuire." 8. Răcoarea nopții îi făcea bine lui Rim. De când venise pe Vechea Terra se simțea mereu transpirat și lipicios din cauza căldurii umede care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
devenind totodată și cei mai devotați slujitori ai Domnului. E limpede: Dumnezeu vrea ca toți copiii săi să se adune în jurul Templului, care să devină centrul lumii voastre. În timp ce ultimii rătăciți se întorceau la tine, tovarășii tăi au terminat de zidit pereții. Au folosit pietre pentru temelii, așa cum te-a învățat în vis Ustin, și apoi plăci mari de lemn, pe care le-au strunjit cu uneltele pe care însuși Dumnezeu le-a trimis. Mai rău a fost atunci când au terminat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]