2,112 matches
-
prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședința domneasca, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele{\cîte 51}. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat de clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore Ț. Popa”. Îl putem contemplă, împreună cu portalul, pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
citate din Gheorghe Platon, Vasile Cristian, Istoria Universității din Iași, Editură Junimea, 1985, pag. 30-33;} {\footnote 48. G. Severeanu, Medalia de la Socola, în BSNR, anul I, nr.1, 1904, pag. 8;} {\footnote 49. Dan Bădărău și Ion Caprosu, Iasul vechilor zidiri, Editura Junimea, 1974, pag.14, 237- 239, 333-336;} {\footnote 50. Gheorghe Iacob, Universitatea din Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, pag. 12-13;} {\footnote 51. Gheorghe Platon, Vasile Cristian, op. cît., pag. 52-53;} {\footnote 52. N.A.Bogdan, Regele Carol I
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Craiova, 1921; Pagini de critică din tinerețe, Craiova, 1921; Tudor Vladimirescu, Craiova, 1921; Istoria presei românești de la primele începuturi până în 1916, București, 1922; ed. București, 1999; Moartea lui Dante. Molière se răzbună, Craiova, 1922; Omul care ni trebuie, Craiova, 1922; Zidirea mănăstirii Argeș, Craiova, 1922; Sarmală, amicul poporului, Craiova, 1923; Idées et formes littéraires françaises dans le Sud-Est de l’Europe, Paris, 1924; Note polone, București, 1924; La Roumanie pittoresque, Paris, 1924; Les Écrivains réalistes en Roumanie comme témoins du changement
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
de atunci încoace în direcția latinizării, franțuzirii și a civilizației "pomădate" a fost curat în dauna limbii noastre"238. Fără a se opune înnoirilor de pe terenul limbii, Eminescu critică "formele goale" și pe cei care "fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au și o pricepere pe care natura n-a voit să le-o deie"239. În acest context, eforturile jurnalistului privind cultivarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la nivelul discursului gazetarilor. Jurnalistul susține că fiecare înnoire pe terenul limbii trebuie să aibă la bază tradiția și evidențiază pericolele modernizărilor pripite. Fără a se opune înnoirilor, Eminescu critică "formele goale" și jurnaliștii care "fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au și o pricepere pe care natura n-a voit să le-o deie"527. În acest condiții, eforturile jurnalistului, privind cultivarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
MEȘTERUL MANOLE, baladă populară. Este cunoscută și sub numele Cântecul lui Manole, Mănăstirea Argeșului, Legenda Mănăstirii Argeșului și Zidirea Mănăstirii Argeșului. Face parte din ciclul baladelor legendare și datează, aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic stau legendele despre „jertfa zidirii”, generate la rândul lor de un mit. Potrivit unei credințe străvechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
sub numele Cântecul lui Manole, Mănăstirea Argeșului, Legenda Mănăstirii Argeșului și Zidirea Mănăstirii Argeșului. Face parte din ciclul baladelor legendare și datează, aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic stau legendele despre „jertfa zidirii”, generate la rândul lor de un mit. Potrivit unei credințe străvechi, noile construcții, îndeosebi edificiile mărețe, nu puteau dăinui dacă în temelia lor nu era zidită o ființă omenească. Semnificațiile ritualului erau multiple. Cel mai adesea, sacrificiul reprezenta ofranda adusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
cuprinde întâlnirea voievodului cu ciobănașul care îi indică locul pentru mănăstire, iar celălalt zugrăvește sfârșitul tragic al meșterilor. În evoluția versiunii românești s-a scos în evidență existența a două straturi deosebite: unul arhaic, întâlnit numai în Transilvania - unde mitul zidirii apare întrupat și în legendă, colindă și chiar în cântecul de lume -, și altul mai nou, cuprinzând variantele moldo-muntene. Acestea din urmă se disting printr-o realizare artistică desăvârșită. Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Pop, Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole (Le Sacrifice de l’emmurement), RSL, 1963, 1; Ist. lit., I, 125-128; Lucia Djamo, Tema Meșterului Manole în limba albaneză, RITL, 1965, 1; Adrian Fochi, Versiuni extracarpatice ale legendei despre „jertfa zidirii”, LL, 1966; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 69-108; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București,1967, 295-306; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada populară română și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București,1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
rar și totdeauna în partea finală, unde nota șăgalnică poate fi mai mult sau mai puțin accentuată. O. de iertăciune aduce în contextul nunții o notă solemnă, gravă. Iertăciunea este compusă din două părți. Prima cuprinde legenda biblică privitoare la zidirea omului, iar partea a doua alcătuiește iertăciunea propriu-zisă, prilej de exprimare a înțelepciunii în fața momentelor cruciale ale vieții. O. de iertăciune este cunoscută la toate popoarele romanice. Mai mici ca întindere, celelalte o. de nuntă fac loc în mai mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a unei cetăți, fulgerele și grozăvia trăsnetelor; din faptele omenești, izbirea a două oștiri, un monument vechi sau de o mărime și Înălțime urieșească, ruinile unei zidiri Însemnate sau ale unei cetăți ce ne aduc aminte veacurile care au trecut peste dînsele și care vor mai trece; tot ce poate contribui să Înfățișeze o sărbătoare sau o mare cuviință, o mirare sau o groază, precum Întunerecul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pompoase este o operație dificilă. Ideile sînt comune, imaginile trec de la un autor la altul, portretele sînt, cu mici variații, aceleași. Foarte răspîndită este imaginea Afoditei urania. Conachi crede că femeia este o dumnezeire („Și tu, o, dumnezeire”), o „Îngerească zidire”, o ființă, În fine, În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dumnezeire”), o „Îngerească zidire”, o ființă, În fine, În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască Și porți a ta strălucire Supt sîmțîrea Îngerească...” Duhul altei femei, Casandra, legiuiește pravile morale, Marioara - „minune [a] lumii” - are darul de sus de a scoate „de la moarte”, cu alte cuvinte: de a Învia pe cel ucis
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ne varietur, al unui topos ideologic bine constituit, o dovedește și un text dintr-o cronică a lui Naum Râmniceanu, scrisă către 1800. prestigiul teoretic al Europei era atât de mare încât umplea de admirație până și marea cuviință a zidirilor Evropii (pe care autorul nici nu le văzuse). Acest continent: Asemenea covârșește și cu mulțimea nenumărată a oamenilor întru care totdeauna au strălucit darurile firești și la bunele obiceiuri, și la știința învățăturilor și la iscusința armelor și la tot
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se traduce de-a dreptul prin plagiat. În același număr al revistei Almanahul literar a fost publicată o poezie cu totul nesatisfăcătoare a lui Aurel Rău, intitulată Vasile Roaită (Ă). Semnificațiile mari pe care le are În cadrul revoluției noastre culturale zidirea „Casei Scânteii”, oamenii care se dezvoltă muncind pe acest uriaș șantier, problemele lor, viața lor, și-au găsit În poezia Casa Scânteii de Victor Felea corespondențe palide, simpliste (Ă). Trăsătura comună a acestor poezii și-a altora din numerele anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și un spirit original românesc și care s-au alipit de școala critică moldovenească, întreținînd legături cu ea, scriind în revistele ei, ca și Caragiale mai târziu. Odobescu e chiar un reprezentant al școlii critice din Muntenia. multe pietre la zidirea veche a naționalităței, a se convinge dacă limbele nouă fac cât limba veche, cât de frumoase și armonioase sunt ele, dacă substituția lor este putincioasă, de nevoie, și conformă cu țălul la care sunt chemate limbele de a fi un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la Cincizecime (Pogorârea Duhului Sfânt), (Fapte 2, 9-12), ca realitate a reconstituirii unității omenirii prin reconcilierea în Hristos-Domnul nostru (Faptele 10, 34-36). Realitatea și imaginea Bisericii la Cincizecime este reversul turnului Babel, de aceea proiectul ei apostolic este acela de „zidire a Trupului lui Hristos” (Efeseni 4, 12). Pe de altă parte, datoria de a propovădui Evanghelia (Fapte 11, 17) este clamată și de faptul că adevărul trebuie să fie întrupat în fapt (Ioan 3, 21). Scopul misiunii creștine constă în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
valoare care nu are egal în nici o literatură europeană contemporană pentru o problemă similară”. Acest sistem cronologic, este menționat mai târziu în unele dintre primele tipărituri românești. Se menționează, de asemenea, în Molitvelnicul slavon tipărit la Târgoviște în anul „de la zidirea lumii 7053, iar de la nașterea lui Hristos 1545”, iar după doi ani, în Apostolul tipărit tot la Târgoviște, datat „1547”. 1. Elemente de calcul calendaristic și pascal Perfecționarea sistemului calendaristic din vremea împăratului roman Iulius Cezar pare să corespundă cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să se pună la dispoziția partidului, implicit a lui Ceaușescu, oricând, oricum și oriunde, atât în țară cât și în afara ei (vezi "Creșterea rolului științelor sociale..." în Probleme ale materialismului dialectic...: 1977, 368-375). În accepțiunea lui Octavian Fodor, "Automodelarea" și "zidirea interioară" reprezentau principalele coordonate ale spiritualității "omului nou". "Zidirea interioară" are rolul de a izola subiectul de ideile și tentațiile tipic "burgheze", procesul desfășurându-se în cadrul unui elan revoluționar de proporții. "Nimic nu exaltă dorința de mai bine, fervoarea, puterile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu, oricând, oricum și oriunde, atât în țară cât și în afara ei (vezi "Creșterea rolului științelor sociale..." în Probleme ale materialismului dialectic...: 1977, 368-375). În accepțiunea lui Octavian Fodor, "Automodelarea" și "zidirea interioară" reprezentau principalele coordonate ale spiritualității "omului nou". "Zidirea interioară" are rolul de a izola subiectul de ideile și tentațiile tipic "burgheze", procesul desfășurându-se în cadrul unui elan revoluționar de proporții. "Nimic nu exaltă dorința de mai bine, fervoarea, puterile spirituale ale omului decât afirmarea viguroasă a unei personalități
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cuceririlor revoluționare ale poporului, la înfrângerea opoziției claselor exploatatoare, la dejucarea uneltirilor forțelor reacționare, care încercau să oprească mersul înainte al istoriei; ele au avut un rol deosebit în consolidarea continuă a statului nostru socialist, în întreaga operă măreață de zidire a orânduirii noi pe pământul României. De-a lungul celor trei decenii de când au fost constituite, perfecționându-și continuu munca, lichidând lipsurile și greșelile manifestate într-o anumită perioadă în activitatea lor, înfăptuind cu fermitate politica partidului nostru - care aplică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
României i-a acordat, Ordinul Național ,,Serviciul Credincios" în grad de Cavaler. Spectacolele și filmele sale au fost laureate la Moscova, Arezzo și San Sebastian. A publicat zeci de studii, precum și volumele Goana pe nisip, Spectacolul ascuns, De la Ziditorul la Zidirea, Cortina de cuvinte, Ana Semn și imagine. Alexa Visarion mărturisește, într-una din cărți, că prima școală de deslușire a teatrului a fost vizionarea spectacolelor populare capra, ursul și Jienii: "Eram puternic, vital, cu o energie nebună. Lipsa tatălui mă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cîteva memorabile montări cehoviene; și s-a retras și în scris, producînd eseuri pe teme teatrale, reflecții despre marea dramaturgie, mărturisiri despre spectacolele proprii și despre viziunea sa de regizor (Spectacolul ascuns, 2002, Cortina de cuvinte, 2007, De la Ziditorul la Zidirea, 2007, Goana pe nisip, 2012; plus scenarii de film în Ana Sens și imagine, 2014). Profil vasăzică de artist și intelectual complex, deschis spre limbaje creative multiple; sau om de teatru cu sofisticate preocupări complementare. Orizont larg de cunoaștere și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
istorică mai îndepărtată sau un subiect de imediată contemporaneitate. În acest spirit și cu aceste intenții, am început, împreună cu Alexa Visarion, o serie de călătorii, aș îndrăzni să le numesc, inițiatice: Moldova, Basarabia, Grecia, în căutarea tiparului architectonic ideal pentru "zidirea" Meșterului Manole, sau, mai bine spus, pentru a vedea fizic diverse monumente, nu neapărat biserici, ca apoi, printr-un efort de sinteză sa putem recrea o construcție emblematică, o clădire-simbol a jertfeiși a sacrificiului. Din păcate, "vremurile" au devenit destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]