3,039 matches
-
naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu, 2009, p. 318). Mai bine de 15 ani de la răsturnarea regimului comunist, dominantă în arena publică a fost narativa conservatoristă, cauționată politic de succesorii PCR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împreună cu mama și fratele lui, ocupă tot etajul întâi al acestei case plicticoase. Servitorul care îi deschise nu se duse să-l anunțe, ci îl conduse imediat pe un traseu lung; traversară și o sală principală, ai cărei pereți erau zugrăviți în „imitație de marmură“, cu dușumeaua din scânduri de stejar și cu mobilierul din anii douăzeci, grosolan și masiv, făcând rotocoale și zigzaguri, urcând câte două, câte trei trepte și coborând tot atâtea, până când, în sfârșit, bătură într-o ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vreo cinci minute. Acesta n-avea nimic bun din punct de vedere artistic, dar mi-a produs o neliniște ciudată. Tabloul îl reprezenta pe Hristos de-abia coborât de pe cruce. Cred că pictorii și-au cam luat năravul să-l zugrăvească de obicei pe Hristos și pe cruce, și coborât de pe cruce, încă mai având pe chip o nuanță de neobișnuită frumusețe; această frumusețe încearcă să i-o păstreze în momentele de cumplită suferință. Însă în tabloul lui Rogojin n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Se prea poate să se fi îndrăgostit, căci nu-i decât un băiețandru! Dar... nu s-ar apuca să-i scrie bătrânei scrisori anonime. E o mediocritate răutăcioasă, o nulitate mulțumită de sine!... Sunt sigur, știu dinainte că m-a zugrăvit ca intrigant. Cu asta și-a început scrisoarea. Recunosc că am fost prost dându-mi la început drumul la gură; credeam că, voind să se răzbune pe prinț, îmi va sprijini interesele; ah, ce creatură șireată! Acum l-am ghicit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
domn răutăcios, pe care Ganea îl numise de-a dreptul intrigant, nu dorise să-și ofere plăcerea de a-l lămuri pe aceeași cale și pe Kolea. Poate că acesta nu era un „băiețandru“ chiar atât de rău, cum îl zugrăvea Ganea, ci era un rău de o cu totul altă specie; de fapt, era puțin probabil că și Ninei Alexandrovna îi transmisese vreo observație a sa numai și numai ca „să-i sfâșie inima“. Să nu uităm că de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
gelozia speriată a unei fete absolut lipsite de experiență a putut lua toate astea drept ceva serios! Ajuns aici, Evgheni Pavlovici își dădu, deja fără menajamente, toată indignarea pe față. Cumpănit și clar și, repetăm, chiar cu extremă perspicacitate psihologică, zugrăvi în fața prințului tabloul tuturor fostelor relații personale ale acestuia cu Nastasia Filippovna. Evgheni Pavlovici avusese dintotdeauna darul vorbirii; acum însă atinse chiar elocința. — De la bun început, proclamă el, între Aglaia și dumneavoastră și-a făcut loc minciuna; ce a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
învățătura moralei, a binelui și frumosului din prelegerile problematice ale unui plagiator ce va rămânea celebru în ăst meșteșug. E amar pentru noi să constatăm vițiul, dar în fața funestei boale a învățaților de contrabandă nu ne putem opri d-a zugrăvi precum se cuvine pe cel ce-l practică, pe cel ce are îndrăzneala necalificabilă d-a-și inaugura conferențele sale pedagogice precum urmează: [... ] {EminescuOpXII 19} Plagiatură mai degradată nici că se poate închipui! Esigențele punerii în pagină a ziarului ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chiar abuzând peste măsură de spațiu, sperând că cel puțin acum s-o umili îngîmfatul nostru pedant. Iată ce zice La Bruyere (L'Art d'ecrire par Charles Gidel, Ollendorf editeur, Paris, pag. 103): [... ] Socotim că n-am putea să zugrăvim mai bine pe ilustrul nostru contradictor decum o face Labruyere. Să-l mai invoace și altădată în susținerea tezei sale! Cel puțin în materie juridică d. magistrat Crăciunescu ar fi trebuit să nu ignore că înainte de 1791 nu exista nici o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de înaltă prestidigitațiune a binemeritat de la patrie! Ca să dăm un esemplu de ce este rutina biurocratică și ce puțină inteligență se pune în lucrările cele mai de căpetenie vom relata următorul fapt, care, deși străin de cestiunea ce ne preocupă, totuși zugrăvește cu fidelitate spiritul ce predomină în lucrările cancelariilor noastre. Un articol oarecare din legea comptabilității statului pune îndatorire guvernului a prezenta la deschiderea Camerei socotelile anului trecut și situația financiară a acelui an. Pentru prima dată o asemenea situație s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fruntea largă, ochii mari, pe jumătate închiși, căutătura tristă și întoarsă oarecum în sine însuși, sprîncenile lungi, nasul fin, fața lungăreață și palidă, barba mică și neagră în furculițe, părul capului lung acoperind spatele și umerele. E Ștefan cel Mare, zugrăvit la anul 1456. Pe piept îi atârnă un lanț scump care se 'ncheie într-un engolpion de aur. Dar daca vremea, acest veșnic regisor, a scos din nou piesa din arhivă și ne-o reprezintă astăzi cu costume schimbate și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
societăți culte. Spre a caracteriza această aserțiune amintesc că în vremea acelui atentat circula în Germania de sud o gravură pe care într-un colț era Blind, ochind cu revolverul, pe alt colț principele Bismarck. Între cele două persoane era zugrăvit dracul cu coadă și picior de cal, care cu o mână prindea glontele, cu alta făcea un gest de apărare. Dedesupt stătea scris: "Stăi! Pe ăsta nu-l iei tu, ăsta e al meu" (mare ilaritate ). Mai observ că ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numele, dar sub o altă formă era plătit de țară de 30 ori mai sporit unor bancheri străini; - dar din nenorocire consecuențele funeste se gustă de noi; posteritatea noastră chiar ne va blestema. Iată limbagiul cu care urmașii noștri vor zugrăvi starea în care ne găsim astăzi. [21 mai 1881] {EminescuOpXII 181} ["ÎN FINE BANCHERII... În fine bancherii Landau - Kaufmann și-au ajuns scopul: sindicatul improvizat de dânșii, secuestrul asupra banilor țării găsiți la Berlin, ajutate de autoritatea financiarului non plus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
forma partid roșu în Moldova. Ne mai rămâne a descrie pe un colportor al acelei jalbe din Iași, pe d. Verusi. Acel domn se pretindea odinioară pictor și primăria din Iași, naivă și de bună credință, [î]l însărcinează a zugrăvi biserica de la cimitirul Eternitatea. "Văruiți biserica ca s-o zugrăvesc", zise lucrătorilor. "Zugrăvește d-ta ș-om vărui-o noi mai pe urmă", răspunseră lucrătorii râzând. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe un colportor al acelei jalbe din Iași, pe d. Verusi. Acel domn se pretindea odinioară pictor și primăria din Iași, naivă și de bună credință, [î]l însărcinează a zugrăvi biserica de la cimitirul Eternitatea. "Văruiți biserica ca s-o zugrăvesc", zise lucrătorilor. "Zugrăvește d-ta ș-om vărui-o noi mai pe urmă", răspunseră lucrătorii râzând. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând în chipurile sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al acelei jalbe din Iași, pe d. Verusi. Acel domn se pretindea odinioară pictor și primăria din Iași, naivă și de bună credință, [î]l însărcinează a zugrăvi biserica de la cimitirul Eternitatea. "Văruiți biserica ca s-o zugrăvesc", zise lucrătorilor. "Zugrăvește d-ta ș-om vărui-o noi mai pe urmă", răspunseră lucrătorii râzând. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând în chipurile sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași, mitropolitul a refuzat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând în chipurile sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași, mitropolitul a refuzat mult timp s-o sfințească. Dar ceea ce are haz e cronografia tablourilor sale. A zugrăvit într-un rând "o fată lângă izvor" și n-a putut-o vinde. Vine serbarea lui Grigorie Ghica, cel decapitat pentru opunerea la cesiunea Bucovinei. Repede donița de apă se preface în stâncă c-o pajură austriacă, se pun lanțuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
confesional, Robert Lowell, valorifică contribuțiile psihanaliștilor săi, a noii poezii a generației Beat, a trecutului puritan al strămoșilor săi, dar mai ales trecutul apropiat al familiei sale, în care, pe lângă poetul însuși, tatăl său ("Commander Lowell"), de exemplu, va fi zugrăvit în culori de loc măgulitoare. Life Studies a fost criticat pentru conținut, apreciat pentru formă. M.L. Rosenthal, "nașul" confesionalilor, descrie volumul ca fiind "o serie de confidențe, destul de jenante, pe care onoarea îți cere să nu le faci".(Rosenthal: 231
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea, stilul impecabil al distinsului om de litere, poet, prozator, critic, reușind să se acomodeze cu relativa mediocritate a segmentului social, a mediului cultural călduț, dar nu lipsit de probleme, pe care l-a zugrăvit atât de bine. USA PATRIOT ACT O componentă importantă a reacției SUA la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 (vezi SEPTEMBER 11), reprodusă succint prin sintagma WAR ON TERROR (vezi), a fost o lege votată în luna octombrie a aceluiași
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
clar definit: „o revistă pentru familia ortodoxă”, care „va încerca să îmbrățișeze cu privirea întreaga noastră viață națională, pentru a o înfățișa în lumina postulatelor evangheliei ortodoxe”. Publicația își propune să ofere „pilde și îndemnuri spre a zidi caractere”, să zugrăvească chipuri de mari înaintași și să publice „frânturi din istoria măririi noastre naționale”, scrieri literare educative, dar și povățuiri pentru viața cotidiană. Primul număr include câteva articole privitoare la dogmă, precum și un fragment din misterul creștin ortodox Cerurile spun de
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
nu pare să Își fi atins, În epoca respectivă, obiectivele de asanare morală pe care și le-a propus. Dimpotrivă, de-a lungul Întregului interval de timp avut aici În vedere, numeroase mărturii scrise, care s-au păstrat În arhive, zugrăvesc asceza afișată la Blaj ca pe o mască filistină, În spatele căreia se ascundea un climat de profundă imoralitate. Desigur - orice istoric o știe - mărturiile respective Își au limitele lor, pot adeseori să exagereze sau să disimuleze, camuflând partizanate și subiectivități
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebuie precizat faptul că această stare de lucruri nu se datora atât instituției celibatului În sine, și nici vreunei presupuse inaderențe structurale a grecocatolicismului la realitățile românești. Starea de ansamblu precară a societății rurale românești, fie ea greco-catolică sau ortodoxă, zugrăvită În tonurile cele mai negre de către toți cărturarii epocii, se răsfrângea și asupra conduitei morale, mai ales atunci când aceasta era măsurată după codurile (Încă atât de străine ei) lumii moderne, burgheze, „civilizate”. „Imoralitatea” clerului greco-catolic, fenomen asupra căruia celibatul ecleziastic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Friedrich Engels XE "Engels" va dedica problematicii sociale irlandeze o pertinentă analiză, În lucrarea sa, Situația clasei muncitoare din Anglia, reluată apoi, În ceea ce privește aspectele politice, Într-o serie de articole apărute În anii 1847-1848, În gazetele de orientare comunistă. Engels zugrăvește, pe urmele lui Thomas Carlyle XE "Carlyle" , o imagine În aqua-forte a mizeriei irlandeze, subliniind atât cauzele sociale ale acestei situații, cât și pe cele naționale. Soluția pe care o propune gânditorul socialist are În vedere, firește, radicalizarea mișcării, abandonarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]