2,113 matches
-
de timbre, destul de minimă pentru fiecare unitate. Calculați cu cât aceste impozite vor depăși veniturile statelor creștine. Casa de fonduri a statului va trebui să cuprindă un anumit capital de rezervă, și tot ce va întrece acest capital va trebui pus în circulație. Se vor organiza cu aceste rezerve lucrări publice. Inițiativa acestor lucrări, venind din resursele statului, va lega strâns clasa muncitorească de interesele statului și de persoanele domnitoare. O parte din aceste sume va fi atribuită premiilor pentru invenții și pentru
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de exemplu, cum "funcționează" bunurile artistice. Pentru el, esențial este să se înțeleagă ce face arta, nu ce este ea (Manières de faire des mondes, trad. fr. Jacqueline Chambon, Nîmes, 1992). El vorbește despre "activarea" operelor prin dispozitivele care le pun în circulație: expoziție, publicare, editare, publicitate, toate "rețelele" care, de la iluminarea până la restaurarea tabloului, introduc opera în societate (apartament, galerie, muzeu). Arthur Danto, la rândul său, insistă pe operațiunile de interpretare care ar distinge operele de artă de celelalte obiecte: este definiția
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu ar mai exista artiști, pentru că toată lumea va fi devenit astfel (Ideologia germană, 1845). Artiștii sunt concepuți ca figuri inversate ale muncitorului alienat. Analizând fetișismul mărfii, Marx arată că munca lucrătorilor are ca rezultat o obiectivare (marfa) care este apoi pusă în circulație în lume ca atare, cu propria valoare de schimb, fără a mai face referire la originea sa umană. Această viață obiectivă a mărfurilor este emblematică pentru modernitate: valorile lucrurilor care circulă și se schimbă sunt gândite în afara oricărei umanități. Se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că alegerea unui model de viață prin acest mijloc de comunicare este serios concurată de televiziune și cinematografie. (Urmează dezvoltarea argumentului și exemplificarea lui) ARGUMENT 2: În al doilea rând, tinerii internauți sunt conștienți de faptul că multe dintre informațiile puse în circulație prin rețelele de socializare sunt fictive, fapt cei determină să pună sub semnul întrebării eventuale modele. (Dezvoltarea argumentului, eventual ilustrarea lui) CONCLUZIE: În concluzie, modelele alese, frecvent, de tineri își au originile printre persoanele reale sau printre personalitățile intens mediatizate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a fost pus în circulație de William James pentru a descrie modul în care se prezintă conștiința. ¶Bowling 1950; Chatman 1978; Cohn 1978; M. Friedman 1955; Genette 1980; Humphrey 1954; W. James 1890; Scholes, Kellogg 1966. focalizare [focalization]. PERSPECTIVA din care se prezintă situațiile și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO, sau FOCALIZAREA INTERNĂ (natura a ceea ce se percepe, a informației transmise, în opoziție cu situația privitorului). Într-o analiză a acestei probleme, Genette, cel ce a pus în circulație termenul, menționează că în focalizarea exterioară FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), dar în afara oricărui personaj, prin aceasta excluzîndu-se cunoașterea gîndurilor sau sentimentelor. 2. NONFOCALIZAREA sau focalizarea zero, în terminologia lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
deopotrivă libertaire și libertarien: primul, mai vechi în limbă, desemnează anarhismul de stânga (anarho-socialiști, anarho-comuniști etc.), care păstrează de la Kropotkin și Bakunin impulsul revoluționar și antistatismul riguros, precum și anticapitalismul și respingerea proprietății private; al doilea termen a fost de curând pus în circulație (deci are încă nevoie de explicații pentru neinițiați) pentru a traduce anglo-americanul libertarian, apărut la începutul anilor ’70 ca reacție împotriva stângii studențești și ca soluție pentru resurecția liberalismului. Lucru important, la autorii „libertarieni” fondatori (Murray Rothbard, Hans-Hermann Hoppe, David
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
on Liberty, Oxford University Press, Oxford, 1979, pp. 69-91; Leszek Koßakowski, Marxism and Beyond, Paladin, Londra, 1971, mai ales capitolele „The Priest and the Jester” (pp. 54-58) și „Intellectuals and the Communist Movement” (pp. 176-190); cărțile disidenței central-europene și conceptele puse în circulație de György Konrád (antipolitica), Jan Patoțka și Václav Havel (puterea celor fără de putere) merită și ele un examen critic la circa două decenii de la elaborare. Celebra carte a lui Julien Benda, La trahison des clercs, trebuie citită împreună cu biografia extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poartă în el înclinația de a împărți credința cu alții. De aici încep propaganda, manipularea, persuasiunea, căci măciuca nu mai poate rezolva totul, ca în celelalte situații pur materiale. Deci, nu întâmplător, religia, cea catolică, dă numele propagandei și îl pune în circulație prin înființarea, în 1622, ca reacție la ereziile protestante, a Congregației de Propaganda Fide, pentru propagarea religiei catolice în întreaga lume. Firește că propagandă - atât religioasă, cât și politică sau socială - se mai făcuse avant la lettre de-a lungul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
traduc lucrări teoretice, apar câteva studii care indică drept necesară culegerea fidelă (I. Nădejde, M. Schwarzfeld), se publică folclor din mai toate provinciile românești, sunt tipărite câteva poezii populare comunicate de I. Creangă, deși, tot aici, prolificul Th. D. Speranția pune în circulație o serie de anecdote îndoielnice, pe care le dă drept populare. În preocuparea față de limba literară, redactorii C. (I. Nădejde, în special) propun modelul limbajului popular și invocă avantajele cercetării științifice a limbii. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
35-36). Abecedarul lui Pleșoianu este, indiscutabil, o pasionantă pledoarie pentru dragostea patriotică și națională. Problema care survine este aceea de decodare semantică: ținând cont de multiplele semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți în orice țară, " Noi însă, iubiții miei prieteni, avem țara noastră, pe care o numim Patrie, au muma noastră, căci ea ne
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Traianu, dupa-ce a sfermatu poporulu dacu si-a nemicitu imperatî'a lui, aduse nenumerata multîme de ómeni dein Rom'a sî din Italí'a sî-i asiedià in Daci'a cea lipsita de locuitori" (Moldovan, 1866, p. 11). Idei aproximativ identice pune în circulație și Albineț în manualul său de istorie a Moldovei: "Pământul Daciei, deșărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului, pentru a nu rămâne nefolositoriu Romanilor, hotărâ Traian ca să-l împoporeze cu colonii din Italia" (Albineț, 1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1874, p. VIII) din amvonul căreia s-a predicat "Evanghelia națională" (Ghibu, 1975, p. 118). Cărturari militanți ai ideii naționale ca Simion Bărnuțiu au elaborat, prin scrierea de tratate de specialitate, o nouă viziune asupra naționalității care a fost rapid pusă în circulație în literatura școlară. S-a produs astfel tranziția dinspre "patriotismul civic" către "naționalismul etnic", în paralel cu deplasarea de la "pedagogia obedienței" înspre "pedagogia xenofobiei". Mutații atât de substanță cât și de structură sunt reperabile și în memoria colectivă modelată statal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Patria lor), publicată în 1905 și tradusă în engleză sub titlul My Country, Right or Wrong (1910); și discursul de apărare desfășurat sonor în fața juriului la procesul intentat lui Hervé în același an 1905, care concentrează ideile forță ale cărții, pus în circulație textuală sub denumirea "Antipatriotism". Hervé era pe deplin conștient de puternicul șoc pe care îl provocau ideile sale care lezau sentimentele patriotice. Acesta este motivul pentru care se ante-pronunță în locul juraților în pledoaria sa susținută la tribunal, condamnându-se în numele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cauționată de autoritățile statale prin introducerea principiului manualelor alternative în pedagogia românească, a avut ca efect direct constituirea unei "piețe a memoriei colective" (cum o numește S. Antohi în contextul dialogului cu A. Zub, 2002, p. 122), în care sunt puse în circulație versiuni diferite despre trecut, fiecare dintre acestea reprezentând interesele grupurilor specifice care le-au elaborat și le susțin. Formal, conceptul de "piață a memoriei colective" poate fi definit drept spațiul social în care diferiți producători culturali lansează în arena publică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului de condamnare a comunismului elaborat de către "comisia adevărului" condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor inflamabile, care ard cu flacără mare], / Să meargă focul la ceri, / Să vadă și Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie culese personal, din comuna natală, fie aflate în manuscris, culese de Nicolae Macovei de la populația huțulă din Bucovina. Cercetarea întregii creații populare din Bucovina, când, de fapt, se puteau redacta lucrări ample pentru fiecare dintre universaliile ontologice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai târzii ale lui Wittgenstein ar fi luate prea în serios dacă ar fi studiate, discutate și criticate. Decizia de a le ignora exprimă și convingerea că între ele și Tractatus nu există nimic comun. Russell este cel care a pus în circulație expresiile „Wittgenstein I“ și „Wittgenstein II“. Mi se pare interesant de observat că, referindu-se la gândirea mai târzie a lui Wittgenstein, Russell nu avea nici o îndoială că înțelege foarte bine despre ce este vorba. Siguranța lui contrastează cu reținerea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acestă (listele cu titularii de doctorat publicate de Léon Vanderkidere, deja evocate de noi mai devreme, L'Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique). Pe langă unele corecturi și contextualizări, am completat datele amintite cu informații suplimentare extrase dintr-o sursă pusă în circulație de noi (Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 69-130). Dacă investigația lui Constantin C. Angelescu se oprea la anul 1884, noi i-am dus mai departe demersul, stăruind
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Universitatea Liberă, numără prin 1894 vreo 40 de cadre didactice și 103 studenți 112. Pe la 1900 predau aproximativ 100 de profesori, desi numărul studenților nu crescuse semnificativ, fiind înregistrați atunci numai 104. Să mai dăm câteva exemple pornind de la statisticile puse în circulație de Wim Van Rooy: un total de 2623 de studenți au frecventat cursurile Universității Noi până în 1912, iar până în 1908 fuseseră școlarizați aici 522 de bulgari, 424 ruși, 329 belgieni și 328 români 113: Anul Belgia Bulgaria România Rusia Altele
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Guillaume de Greef, de presa bulgară, de alte oficialități belgiene etc., pentru că guvernul de la Sofia să-și schimbe decizia. Numărul studenților străini a fost semnificativ la Universitatea Liberă, dar era mai redus decât la Liège, bunăoară 116. Într-o statistică pusă în circulație de Pieter Dhondt 117, media anuală a studenților străini raportată la regiunile de proveninență a acestora se prezenta astfel: Țara / Regiunea 1876-1880 1906-1910 1926-1930 Franța, Luxemburg 20 21,8 18,2 Olanda 4,2 6 12 Germania, Austria, Elveția 6
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
reamintim aici că Dimitrie Burileanu ori Constantin Leonardescu, deținători ai titlului de doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles, au devenit profesori la Universitatea din București, respectiv Iași. În acest context, facem referire și la o statistică, pusă în circulație de Lucian Nastasă, care precizează că dintr-un total de 244 de titluri de doctor ale cadrelor didactice angajate în universitățile românești între 1864-1918 obținute în străinătate, cinci fuseseră dobândite în instituții de învățământ superior din Belgia (în Franța, 146
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Legea 589/2004 privind regimul juridic al activității electronice notariale, împreună cu Ordinul Ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației pentru aprobarea normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea ei, nr. 221/2005; • Hotărârea de Guvern 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice, precum și a formei și conținutului acestora; • Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operațiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată; • Ordonanța de Guvern 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
va fi păstrată o copie a fiecărui act electronic notarial efectuat, o copie a registrului electronic al notarului, precum și o copie a registrului de audit menționat la punctul anterior. Hotărârea de Guvern 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulație pașapoartele electronice, precum și a formei și conținutului acestora Hotărârea de Guvern stabilește ca dată de punere în circulație a pașapoartelor electronice 1 ianuarie 2007. Pașaportul electronic este definit ca pașaportul diplomatic, pașaportul de serviciu sau pașaportul simplu, în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]