5,822 matches
-
a întări mai întâi trupul Bisericii și de a trezi sufletele căutătoare de adevăr. Editorii moderni au desigur sarcina suplimentară de a conecta operele scriitorilor creștini la dezbaterea de idei dintr-o perioadă foarte fertilă. Doar în ultimă instanță se pune în discuție revenirea la arta scoliilor, iar aici inițiativa nu poate aparține oricui. Este firesc ca un autor monastic să se bucure de comentariile avizate ale unui monah în viață. Laicii care ignoră ritmurile liturgice ale acestui tip de existență rămân străini
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rezultatele cercetării istorice și filozofice contemporane; aceasta duce, prin omisiuni deliberate, la o compoziție literară cu ton resentimentar; (2) o interpretare reducționistă a discursului nietzschean și heideggerian cu privire la tradiția teologică apuseană. Vom încerca, în această ordine, să semnalăm principalele teme puse în discuție de Christos Yannaras, precum și dificultățile pe care o lectură atentă le poate revela. Lipsit de precauții metodologice și refuzând demonstrația pe texte, Yannaras învinovățește vehement o întreagă tradiție creștină difuzată și păstrată în Europa Occidentală pe diferite straturi de profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
patristic și scripturistic.” Adrian Romila, Luceafărul * „Ineditul cărții este dat de concurența mai multor elemente: stilul autorului - proaspăt și atât de străin de stereotipiile limbajului de lemn al teologiei, practicat la scară largă în strâmta noastră cetate -, temele și autorii puși în discuție și efectele pe care acest tip de discurs reușește să le trezească în public.” Gelu Sabău, Dilema Veche * „Mihail Neamțu se dovedește un excelent polemist, un bun mânuitor al metaforei, un căutător entuziast și un intelectual curios.” Alexandru Matei, Time-Out
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
celei mai potrivite soluții. Metoda propusă de D.J. Philips prevedea divizarea grupului mare în mai multe grupuri mici, de câte 6 persoane, pentru a discuta timp de 6 minute (de aici provenind și numele de Philips 66) pentru rezolvarea problemei puse în discuție. În vederea aprofundării condițiilor de aplicabilitate ale acestor categorii de metode, propunem extinderea materialului studiat cu unele lucrări foarte importante ale domeniului: Ioan Cerghit, Metode de învățământ și, în domeniul metodelor creative și al metodelor de evaluare, profesorul Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dezbatere). Se iau în discuție art. 326-328 (cerșetoria, vagabondajul, prostituția) din Codul Penal, art. 12 - Legea 678/2001 (privind traficul de persoane), art. 2 - Legea nr. 143/2000 (privind traficul de droguri). 5) Criminalul ocazional - noțiune, caracterizare (expunere, dezbatere). Se pune în discuție art. 191 - OUG 195/2002 (circulația pe drumurile publice). 6) Criminalul recidivist - noțiune, caracterizare (prelegere, exemplificare). Se dă citire art. 37 (recidiva) din Codul Penal. 7) Criminalul alienat - noțiune, caracterizare (prelegere). 8) Criminalul ideologic - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
art. 191 - OUG 195/2002 (circulația pe drumurile publice). 6) Criminalul recidivist - noțiune, caracterizare (prelegere, exemplificare). Se dă citire art. 37 (recidiva) din Codul Penal. 7) Criminalul alienat - noțiune, caracterizare (prelegere). 8) Criminalul ideologic - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se pune în discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali. Bibliografie: Emilian Stancu, Introducere în criminologie; Aurel Dincu, Bazele criminologiei; Ion Oancea, Probleme de criminologie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cum se integrează ele atât în infrastructura metafizică a fizicii newtoniene cât și în structura experienței în general. Buchdahl nu uită să sublinieze că un avantaj al unei asemenea analize este acela că principiile filosofiei transcendentale nu vor mai fi puse în discuție odată cu prefacerile care au loc în fundamentele fizicii 29. Se operează astfel o distincție netă între condițiile care fac posibilă experiența în genere și condițiile posibilității experienței științifice. Mai mult decât atât, se sugerează că primele sunt în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ofere orientare cunoașterii noastre despre fapte în ansamblul ei, se va exprima în natura provocărilor cu care au fost confruntate unele ca și celelalte. Valabilitatea universală a principiului cauzalității, în formularea pe care i-a dat-o Kant, a fost pusă în discuție în primele decenii ale secolului trecut prin apariția fizicii cuantelor. Potrivit acestei formulări tot ce se întâmplă în lumea fizică decurge dintr-o stare anterioară după o regulă 14. În virtutea acestei reguli, din starea anterioară va rezulta cu necesitate o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
exercita o mare putere de atracție. Iar prelungirea cunoașterii pozitive într-o viziune asupra totalității rămâne până astăzi o experiență incitantă. Toți cei care cred că sentința pronunțată de Kant împotriva oricărei pretenții de cunoaștere a absolutului nu poate fi pusă în discuție fără o redeschidere a procesului, pe temeiul producerii unei noi probe și mărturii, vor păși însă pe altă cale decât cea pe care a ales-o Rădulescu-Motru. Lipsa oricărei reacții critice față de un asemenea mod de a te raporta la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dreptate autorului Criticii rațiunii pure. Căci analizele lui Kant nu conțin și nu implică câtuși de puțin vreo rezervă în această privință, așa cum a crezut Blaga. Nu existența și semnificația spirituală a năzuințelor de a elabora reprezentări asupra transcendentului este pusă în discuție prin concluziile criticismului kantian, ci numai caracterizarea produselor unor asemenea năzuințe despre cunoaștere în sensul propriu al termenului. Este plauzibil că dacă ar fi fost confruntat cu critici de felul celor pe care le-a formulat Blaga, Kant ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
serios al ultimilor zece ani aproape că nu există dacă o compari cu prăpastia dintre romanul serios și orice bucată reprezentativă a literaturii antice din secolul al IV-lea î.Hr. (Chandler, 1977, p. 58). Mult mai rezonabil e, însă, atunci când pune în discuție condițiile necesare nașterii unei arte viguroase. În același loc, el nuanțează: Nu poți avea artă fără un gust public și nu poți avea un gust public fără un simț al stilului și al calității întregii structuri. În mod straniu, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
educație nu sunt niciodată semnalate. Multe cazuri sunt identificate în urma unor intervenții medicale sau când violența atinge forme grave de abuz fizic. În cele mai multe comunități, în care educația copiilor continuă să facă în familie prin forme de violență, nu se pune în discuție intervenția membrilor comunității. Aceste situații de violență se încadrează în tiparul cultural al interacțiunilor familiale. Apelarea poliției sau a serviciilor medicale se face doar în cazurile de escaladare a violenței. Dinamica violenței este diferită în fiecare caz, însă cercetările au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
amintiri biografice și nu achiziționarea de cunoștințe. Este vorba de o tulburare mnezică ce afectează memoria episodică” (adică memoria ce trimite la evenimente din trecut), precizează Widlöcher (1992). Refularea nu are un renume prea bun! Dar normalitatea sa nu este pusă în discuție dintr-o înclinație spre paradox. Deși adjectivul refulat este, în limbajul curent, un termen peiorativ, putem afirma că există și o refulare normală, în ambele sensuri ale termenului: „banal” și „sănătos”. Există o refulare banală, curentă, comună tuturor. Freud (1932
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
București Azi, 1 Decembrie, sărbătorind Unirea Ardealului cu țările surori, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) își îndreaptă gândul către D-voastră, strălucitul reprezentant al luptătorilor pentru Idealul Național realizat și protestează contra acelora care pun în discuție revizuirea tratatelor, prin care se urmărește încălcarea drepturilor noastre sfinte asupra pământului pe care ne-a așezat marele Traian. Totodată Asociația nu uită cinstea la care ați ridicat femeia română, invitând-o să semneze marele act istoric de la Alba-Iulia pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prin faptul că aproape aceleași persoane fac parte din mai multe organizații, energia membrelor tinzându-se în mai multe părți, nu ajunge pentru satisfacția nevoilor tuturor societăților în care se înscriu. și această chestiune cred că e bine a se pune în discuție la Congresul din 18 și 19 ianuarie. Dorind din suflet succesul așteptat de inițiatoarele Congresului, mă voi stărui să le dau tot concursul prin organizațiile din care fac parte și prin cunoștințele mele personale. Mulțumesc doamnelor din organizația condusă de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru ca femei pregătite din toate țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin societățile feministe afiliate, Alianța află stadiul în care se găsesc problemele puse în discuție, iar în comisiunile speciale ale Alianței în afară de S.N., Alianța pune în discuție toate problemele de interes general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă o femeie care să raporteze condițiile speciale în care se prezintă acea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin societățile feministe afiliate, Alianța află stadiul în care se găsesc problemele puse în discuție, iar în comisiunile speciale ale Alianței în afară de S.N., Alianța pune în discuție toate problemele de interes general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă o femeie care să raporteze condițiile speciale în care se prezintă acea chestiune în acea țară. Iată de exemplu unele din chestiuni de care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor și făcând propuneri, sugestiuni proprii conform părerii ce are acea delegată, sau conform atmosferei din țara sa. Prezidenta din comitetul internațional al comisiunii, ordonează și coordonează materialul primit, îl pune în discuție dacă e cazul la primul Congres, în care se iau rezoluții, se votează și sunt înaintate, pe de o parte, Comisiei respective din Liga Națiunilor, pe de altă parte, prin societățile afiliate, sunt aduse la cunoștința guvernelor din diferite țări
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Directorul B.I.T. atrage în convocarea adresată guvernelor atențiunea acestora asupra art. 7 din pact conform căruia femeile pot oricând fi desemnate în aceleași condițiuni cu bărbații ca delegate sau consiliere tehnice oricare ar fi chestiunile de tratat. Iar dacă se pun în discuție chestiuni ce privesc interesele femeii, cel puțin unul din consilierii tehnici trebuie să fie o femeie. Femeile dar să fie mândre de această dreaptă recunoaștere și să se arate vrednice de încrederea ce li se arată. Să se pregătească cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în război, prezentat la Comisia Socială a Societății Națiunilor în 1938 și 1939 de către România, care rămâne o cinste, ce o revendic pentru țara mea și a cărei primă redactare a fost prezentată de mine, să nu fie reluat și pus în discuție iarăși la Washington. Acest proiect a stârnit tocmai în Anglia și America un interes foarte mare, a fost susținut alături de mine cu pasiune de o engleză, regretata Mrs. Small, de la Protecția Copilului ce își făcuse din el crezul vieții. Acest
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acțiunea transformatoare a omului”. La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor, creația ostășească, literatura pentru copii, și reportajul era urmărit în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză pune în discuție problemele reportajului literar 80: „La 20 ianuarie 1951, secția de proză a Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul problemelor reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în prim-plan se situează, de pildă, ofensiva Contrareformei. Demersul este excelent atâta vreme cât reliefează gravele probleme ale conștiințelor de atunci, cât arată multitudinea semnelor de întrebare ale individului în cursul veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea, și cât pune în discuție rolul scrierilor religioase și istorice în manevrarea opiniei publice în funcție de sfera de interese particular sau general politice. Perspectiva este, desigur, a istoricului occidental, ea fiind veridică pentru partea apuseană a Europei. În Răsărit, și voi insista asupra acestui lucru, criza
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ce creează, dar și consolează, liniștește și repară. Cotul constituie o articulație foarte importantă și deci foarte semnificativă, deoarece prin îndoirea cotului omul a putut să ducă mâncarea la gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu și urmează una sau alta dintre direcțiile propuse. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu simte nimic sau este indus în eroare. Impresiile lui nu sunt corecte. Se înșală în judecățile sale, mai ales în ceea ce privește aversiunile și antipatiile. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]