5,341 matches
-
nu apar glume (Jiang, 2006). Structura interacțiunii verbale este configurată de strategiile de discurs adoptate: perechile de adiacență, trecerile de la o subtemă la alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu omit această formulă intrând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
textul nonfocalizat deviază de la temă, orientându-se spre relația autor-cititor/ascultător. 2.4.1.4. Narativizarea Gestionarea temei privește în egală măsură emițătorul și receptorul. Într-un studiu din 1980, Deborah Tannen prezintă un experiment făcut cu scopul de a pune în evidență corelația dintre cultură și modul de receptare a textului. Două grupuri culturale diferite - greci și americani - au privit un film pentru a povesti ulterior ce au văzut. Subiecții greci și-au centrat narațiunea pe interpretarea celor văzute, judecând evenimentele și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
you? / Comment ça va? / Comme stai? (în culturile europene și în cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în Singapore. O comparație a formulei în diverse limbi, dincolo de diferențele literale, pune în evidență diferențe conversaționale (Mihăilescu, 2006, ms.): În comparație cu întrebarea ¿qué tal? (sp.) sau cu ça va? (fr.), care au o structură lingvistică impersonală, ce (mai) faci? pare mult mai directă și mai personală și implică structural capacitatea de a pune în relație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbul la începutul enunțului (Verb-Subiect-Obiect, Subiect-Verb-Obiect), altele pun accentul pe locuție, plasând verbul spre sfârșitul enunțului a cărui forță ilocuționară poate fi aflată doar după ce toate celelalte elemente au fost rostite (Subiect-Obiect-Verb). Cuplarea actelor de vorbire în perechi de adiacență pune în evidență diverse diferențe: în unele culturi complimentele vorbitorului sunt acceptate de interlocutor (Ai o bluză foarte frumoasă! / Mulțumesc.), în altele sunt refuzate, ca expresie indirectă a modestiei (Ai o bluză foarte frumoasă! / Îmm, nu e cine știe ce... e ieftină!); în unele culturi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât cea implicată contextual sau în care scurtimea enunțului nu e o calitate, ci o dovadă a închiderii comunicative față de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
departe de casă Când eram acolo mă simțeam bine Vreau să fiu acolo acum Dacă eram acolo acum m-aș fi simțit bine Nu pot să fiu acolo acum De aceea X simte ceva negativ Analiza în termenii primitivelor semantice pune în evidență asemănările (separare, distanță, stare anterioară de bine, stare prezentă de rău, stare dorită, imposibilitate) și diferența (persoană vs spațiu) dintre teskni și homesick. Deși traducerea unui termen prin altul nu poate capta diferența, persoanele din ambele culturi sunt capabile să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ajută pe credincioși să se ridice deasupra suferințelor din lumea fizică. Confucianismul pune cuvântul de duh, proverbul și aforismul în slujba armoniei sociale și a demnității umane. Exerciții și aplicații 1. Comentați comparativ citatele următoare: „Interdependența dintre gândire și vorbire pune în evidență cu claritate că limbile sunt nu atât un mijloc de exprimare a unui adevăr prestabilit, ci mai ales un mijloc de descoperire a unui adevăr necunoscut anterior. Diversitatea limbilor nu este atât o diversitate de sunete și semne, cât o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în timp ce Elvid are contribuții mai scurte, mai puțin importante în plan informațional, care se suprapun puțin peste interlocutor; Paloma tinde să fie argumentativă și conflictuală, în timp ce Elvid pare mai degrabă să accentueze consensul de grup. Comparația dintre cele două dialoguri pune în evidență, pe de o parte, elemente constante de comportament verbal ale unor indivizi proveniți din anumite zone culturale, iar pe de altă parte ilustrează configurații distincte ale interacțiunii în funcție de stilurile comunicative ale interactanților din grup. În situațiile de comunicare interculturală pot
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
deosebesc). Transferul negativ dă naștere neînțelegerilor dintre interlocutori. Acestea pot fi superficiale, interlocutorii rezolvându-le ușor sau acordându-le atenție minimă; pot conduce la probleme de adaptare reciprocă între interlocutori (stres intercultural); pot produce grave conflicte de comunicare. Studiile au pus în evidență faptul că nativii tolerează greșelile de limbă (lexicale și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună, zdraveni, răbdători la oboseală, femeile erau frumoase, iar bărbații bine făcuți, sănătoși, robuști (secolul al XVIII-lea) (apud Barbu, 2000, p. 15-34). Stereotipurile legate de comportamente pun în evidență capacitatea de adaptare, instinctul de supraviețuire și conservare, caracterizat adeseori prin excese care contravin manierelor și preceptelor sociale și morale ale lumii civilizate: primitivi, lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul lor, erau leneși, nepăsători, așteptau totul de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun în evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iubesc mult țara sau cel puțin vorbesc mult despre ea; sunt capabili de emoții violente și rapide, înțeleg ușor, pricep repede, au instinctul argumentației și vorbirea abundentă, au o curiozitate copilărească (secolul al XIX-lea). În legătură cu educația și instrucția, stereotipurile pun în evidență ignoranța: trăiesc mai mult după legea firii decât după religie (secolul al XVI-lea); aveau preoți ignoranți (secolul al XVII-lea); cu puțină pietate și cucernicie, făcându-și pe tăcute multe cruci și ținând post, inculți, nu se preocupă de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fără a se ține seama de intervenția suprapusă text ┴ construcție abandonată (engl. false start) ,, „ secvență redată de emițător în vorbire directă <@ > rîs concomitent cu rostirea <Z > zâmbet concomitent cu rostirea <OF > secvență rostită prin mișcarea expiratorie specifică oftatului <MARC > secvență pusă în evidență printr-o rostire rară (uneori chiar silabisită) și apăsată <IM > imitarea modului de a vorbi al unei persoane <CIT > emițătorul citește un text (()) indicații ,,scenice” (ex. tușește; își drege vocea etc.) () transcriere probabilă text neclar; numărul de semne (x) indică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ales prin comparația sa cu falusul. Buric La fel ca glezna, buricul este sediul egoului. Evocă narcisismul celui ce visează: - respectul de sine pozitiv, când imaginea este sănătoasă și nu suferă de nici o afecțiune; - orgoliul exacerbat, vanitatea, când este nemăsurat, pus în evidență într-un mod sau altul; - rana narcisistă, deprecierea, dacă este rănit ori inexistent. În plus, simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământuluiă) și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
o formă brută, fie în expresii alegorice (stâlp, coloană, obelisc, linga etc.). În vis, poate pune în discuție animus-ul subiectului și poate pune accentul pe calitățile masculine ce trebuie dezvoltate și exploatate: autoritate, combativitate și activitate. Laba piciorului Picioarele sunt puse în evidență în vis în multe moduri, fie și numai prin simplul fapt de a fi pieton, de a merge sau de a alerga. Picioarele înrădăcinează ființa în realitatea obiectivă și dezvăluie calitatea relației sale cu pământul. În vis, îl fac pe
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
-Comportamentul conducător subordonat individual: Acest model este legat de felul în care conducătorii și subalternii reglează tranzacția în conștiința lor a comportamentelor-acțiuni, cum ar fi transparență în relațiile și deciziile etice luate. -Contextul istoric: proveniență conducătorilor și a subordonaților. Modelul pune în evidență că de-a lungul vieții unui om sunt multe evenimente declanșatoare ce pot provoca creșterea sau dezvoltarea, în parte dependente de nivelul conștiinței conducătorului și subordonatului. -Contextul apropiat: modelul scoate în evidență cum un climat organizațional stimulativ și etic poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o așteptau, atunci resimt într-o măsură mai mare sau mai mică emoții negative (Homans, 1961, 1974; Blau, 1964; Emerson, 1962, 1964, 1972; Cook, 1978; Molm, 1987, 1997; Lawler și Yoon, 1993, 1998; Jasso, 1980; Lawler, 2001Ă. 6Ă Teoriile structurale pun în evidență faptul că poziția indivizilor în stuructura socială asigura putere și prestigiu: când răspunsurile celorlalți confirmă poziția socială, atunci ocupanții respectivelor poziții din structura socială resimt emoții pozitive, în caz contrar, resimt emoții negative (Kemper, 1978, 1980; Thamm, 1992, 2004; Markovsky
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sau frică, de exemplu. În al treilea rând, ea permite angajatorilor, prin antrenament și supraveghere, să exercite un grad de control asupra activităților emoționale ale angajaților” (apud Bolton, 2005, 51Ă. Ar mai fi de adăugat și un al patrulea criteriu, pus în evidență de Arlie Russell Hochschild în cercetarea concretă asupra stewardeselor, si anume „crearea unui produs aducător de profit prin utilizarea muncii emoționale ca factor major în producția lui” (Bolton, 2005, 51Ă. Teoria lui Morris Rosenberg despre reflexivitate Morris Rosenberg, fost profesor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Dintre aceste elemente componente, sunt abordate separat trei, considerate de autor esențiale pentru funcționarea unei organizații: activitățile organizației, compartimentele acesteia „că activități instituționalizate” (p. 28Ă și legăturile dintre compartimente. Subcapitolul 3 abordează implicațiile psihoorganizaționale ale structurilor organizatorice, o primă problemă pusă în evidență fiind aceea a clasificării acestor structuri (subcapitolul 3.1Ă. Aceste clasificări pot fi realizate e baza unui criteriu dihotimic sau prin combinarea mai multor criterii. Alte două criterii se referă la specificul tehnologic al producției și la strategia de piață
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
demersurilor lexicografice, reflexe ale unor necesități și preocupări de cercetare sau de comunicare. Monolingve sau bilingve, dicționarele reprezintă în sine un nomenclator al cuvintelor dintr-o limbă. O analiză orientată a intrărilor de dicționar și a articolelor lexicografice ale acestora pune în evidență relațiile sistemice existente în limba/limbile respective. Or o definiție lexicografică nu se poate realiza decît prin "raportarea cuvîntului la sistemul lexicului din perspectiva semnificației lui, a posibilităților de combinare cu alte cuvinte și a rolului lui în activitatea umană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
celor mai importante" cuvinte, care formează "miezul fondului principal" 217 -, obținîndu-se, astfel, o listă de 459 cuvinte; * întrucît unele unități incluse în ambele liste și-au diminuat frecvența (căpitan, scut, boabe etc.), lista a fost simplificată, apelîndu-se la studii ce pun în evidență vocabularul limbii române actuale [1; 12], precum și la un calcul propriu al frecvenței cuvintelor, realizat printr-un program special, în baza a două romane (Cel mai iubit dintre pămînteni de Marin Preda și Liceenii de George Șovu); * a fost selectată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ale unei entități în timp, pentru a identifica tendințele în poziția financiară și performanțele sale. Informațiile contabile dispun de următoarele atribute: ~ gradul de certitudine și relevanță a informației contabile în cadrul întregului sistem de informare economică, fără îndoială cel mai ridicat; ~ pun în evidență relații „discrete” de interdependență între laturile fenomenelor și proceselor economice; ~ exprimarea în etalon valoric, proprie contabilității, oferă posibilitatea unei comensurări relative exacte a ansamblului fenomenelor și proceselor consemnate; ~ permit efectuarea unei analize comparative în timp și în spațiu, inclusiv o
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
reduceri, sold final) și deprecierile expuse sub formă de amortizări și provizioane (sold inițial, deprecierea înregistrată în cursul exercițiului, reduceri sau reluări, sold final). Nota 2: Provizioane - prezintă soldul inițial al acestora, transferurile și soldul final. Nota 3: Repartizarea profitului - pune în evidență destinația profitului net repartizat (rezervă legală, acoperirea pierderii contabile, dividende) și profitul nerepartizat, cu sumele aferente fiecăruia. Nota 4: Analiza rezultatului din exploatare - prezintă o comparație a rezultatului din exploatare din exercițiul precedent și cel curent, pe baza indicatorilor relevanți
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
de față vine în sprijinul specialiștilor și al studenților, abordând informații legate de probleme precum funcțiile și rolul finanțelor publice în economia de piață, mecanismul financiar și politica financiară, sistemul cheltuielilor publice și sistemul bugetar. În cadrul lucrării am urmărit să pun în evidență conținutul, funcțiile și rolul finanțelor publice în perioada contemporană, am prezentat aspecte cu privire la mecanismul și sistemul financiar, politica financiară din România, sistemul cheltuielilor și veniturilor publice, administrarea sistemului bugetar, pornind de la prezentarea conținutului teoretic al fenomenelor abordate, dar cu luarea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]