21,186 matches
-
stimularea activității lor. După aceste generalități, nu urmează decât să parcurgem pas cu pas "secretele" practicii organizării și desfășurării unei conferințe sau întruniri de succes. Elaborăm agenda * Concepem o agendă care să includă toate problemele pe care vrem să le abordăm cât și aspectele organizatorice. * Încurajăm participanții la întâlnire să trimită din timp problemele pe care doresc să le discute. * Limităm problemele de pe agenda de lucru astfel încât să putem încheia întrunirea în două ore sau chiar mai repede; specificăm timpul afectat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
opiniile în mod prompt și alții care au reținere să vorbească. Ca președinte de ședință avem nevoie să aflăm comentariile tuturor. Ne adresăm oamenilor care nu se oferă ușor să-și spună opiniile și îi întrebăm care este părerea lor. * Abordăm cu tact oamenii care monopolizează discuțiile. În cele din urmă, putem întrerupe pe cineva care are o intervenție prea lungă și rugăm pe altcineva să comenteze problema ce se discută. * Una din probleme poate la un moment dat să ia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
această lume. Modele ale comunicării de masă Modelele prezentate la începutul lucrării noastre au încercat să explice procesul comunicării într-un mod general. Așa cum am precizat, cercetătorii din domeniu au recunoscut că este nevoie de modele specifice pentru a putea aborda, de exemplu, comunicarea de masă. Sunt multe modele, dar ne rezumăm a prezenta sumar doar două care credem că oferă o mai bună înțelegere a procesului comunicării de masă. Pornind de la un punct de vedere social și psihologic, cercetătorul german
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mesajelor recepționate. Această caracteristică capacitatea de influență face din mass-media un subiect intens de studiu, critică și dezbatere. Ca să înțelegem mai bine locul și rolul mass-media în viața socială, facem o scurtă incursiune în istoria mijloacelor de comunicare și apoi abordăm câteva dimensiuni caracteristice ce disting mass-media ca fenomen social semnificativ în lumea contemporană. Istoria În 1830, invenția tipăririi ziarului cu ajutorul energiei produse de abur, marchează începutul erei mass-media. Primele ziare cu circulație de masă au fost publicate în 1833. La
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
descrierea, cu optimă obiectivitate, precizie și generalitate asupra a ceea ce se spune despre un subiect dat, într-un loc dat, la un timp dat (H. D. Lasswell și alții, 1952, p. 34). Creșterea impresionanta a accesului la informația electronică ce abordează virtual orice problemă de interes pentru societate și membri ei a făcut ca analiza de conținut, în mod particular analiza textului asistată de computer, să se transforme în modalitatea majoră prin care societatea se examinează pe ea însăși. Locul și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de ordin financiar. Figura 8.1 - Dendrograma pattern-urilor co-ocurenței categoriilor de conținut Lungimea ramurilor dendrogramei reprezintă un indicator al distanței dintre grupurile care sunt unite la un anumit pas. Examinarea distanțelor oferă o indicație importantă despre evenimentele sau problemele abordate în texte. Cel mai semnificativ aspect apare atunci când distanța dintre categoriile care se unesc la un anumit pas crește brusc, lucru ce înseamnă că în pasul respectiv sunt unite categorii sensibil diferite față de cele precedente. Clusterul master, care s-a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu trăsături similare. Folosim comparația ca să subliniem similitudinile dintre două situații sau obiecte și utilizăm contrastul ca să accentuăm diferențele. 5. Explicația poate fi folosită în trei feluri: * Definirea o explicație simplă în termeni uzuali despre ceea ce vorbim. Analiza împărțirea subiectului abordat în părți mici și discutarea lor pe probleme de genul: cine, ce, de ce, unde, când și cum. * Descrierea asemănător cu definirea, dar de obicei mai personală și mai subiectivă. Evaluarea subiectivismului Nu trebuie să luăm în considerare numai datele sau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
complet și eficient de editare a textului. Trebuie să adoptăm acest mod de lucru numai gândindu-ne la cantitatea de scris insipid și de discursuri plictisitoare pe care a trebuit să le suportăm ani în șir. Cu alte cuvine, vom aborda această etapă urmând cele trei secțiuni precizate. Construirea propozițiilor și paragrafelor Utilizăm diateza activă Scrisul fără valoare este opera celor ce scriu folosind diateza pasivă. A scrie în acest mod este o boală generalizată. Singurul mod de a ne imuniza
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
știm cine a fost de fapt gazda. O încheiere adevărată lasă cititorului impresia justificată că am încheiat comunicarea. În majoritatea lucrărilor, o încheiere adecvată înseamnă o scurtă trecere în revistă a ideilor principale, a observațiilor sau a unor argumentări esențiale abordate în cuprins. În acest mod asiguram succesul finalului comunicării. Un test revelator este de a citi introducerea, urmată apoi de citirea încheierii. Acest procedeu ne poate ajuta să determinăm dacă încheierea decurge logic din introducere și dacă îndeplinește scopul. O
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
acțiune? * Mesajul îl formulăm simplu. Dacă nu îl putem redacta în una sau două propoziții, atunci probabil că nu am delimitat prea bine subiectul pe care vrem să îl tratăm. 2. Stabilim trei la cinci probleme cheie pe care le abordăm. 3. Pentru fiecare problemă cheie în parte, dezvoltăm argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple. 4. Elaborăm o introducere pertinentă și o concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sălii și începem discursul ca și cum ne-am adresa lor. Continuăm apoi să mutăm privirea în jurul sălii rostind fiecare idee către o altă persoană. * Variem tonul și viteza cu care vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm", "ă". În locul lor facem o pauză. * Folosim eficient gesturile și expresiile faciale. Zâmbim către audiență. Folosim gesturile cu mâna în mod potrivit. Între
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fi interviul? Care este data stabilită de reporter? Răspunsurile la aceste întrebări ne vor ajuta să fim gata la timp pentru a da interviul. * Pregătim maximum trei probleme cheie. Trei probleme reprezintă numărul maxim pe care suntem capabili să le abordăm într-un interviu. Adesea numai o singură problemă este suficientă. Ne gândim la întrebările care au cea mai mare probabilitate să ni se pună și schițăm răspunsuri scurte la fiecare din ele. * Sintetizăm problemele într-o notă scurtă sau chiar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
este completată cu câteva profiluri de scriitori - Ellen Glasgow, Thomas Wolfe, William Styron, Mary Flannery O’Connor, Tennessee Williams și William Faulkner -, configurate monografic, cu aplicată metodă interpretativă a principalelor opere ale acestora. Și în alte eseuri și articole S. abordează teme din literatura engleză și americană, făcând adesea demersuri comparatiste pertinente. Ca traducător, optează pentru valorile consacrate ale literaturii engleze și americane, pe care le transpune în românește cu o grijă deosebită pentru acuratețea stilului, găsind echivalențe adecvate individualității fiecărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
istorie succintă a unui subiect atât de amplu nu poate fi exhaustivă", problema deciziilor "dificile privind o anumită selecție"1 etc. Întărind și opinia conform căreia chiar și spațiul acordat diferitelor perioade, considerăm că este și o problemă a istoricului. Abordând evenimente din perioade mai apropiate sau mai îndepărtate de noi, dincolo de dorința de a prezenta echilibrat "capitolele" din istoria Germaniei, formația istoricului se impune în câmpul sintezei. O altă problemă pentru cel ce încearcă un astfel de demers o constituie
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a folosi cu precădere o bibliografie istorică germană, ci o una mult mai diversificată, europeană. Un argument este, din punctul nostru de vedere, chiar afirmația pe care editorul o face în prefața cărții lui J. Fleckenstein 2 asupra istoriei Germaniei abordate din perspectivă europeană, care a fost mai puțin o istorie națională și mai mult o sumă de istorii regionale. Câteva lămuriri se cuvin a fi făcute cu privire la alegerea mea, de a scrie această scurtă istorie a Germaniei. Momentul de referință
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
unele părți ale Europei. Suveranii, protestanți sau catolici, se bucurau de această putere pentru a asigura, pe baza unei confesiuni obligatorii, omogenitatea spirituală a supușilor 200. În acest secol de înalte idealuri religioase, raporturile dintre Biserică și stat au fost abordate din două unghiuri diferite: în primul rând, din perspectiva reușitei sau eșecului Reformei în cea mai mare parte a țărilor creștine; în al doilea rând, măsura impactului violenței în procesul de "autonomizare" a motivului religios. Tabloul religios arată că, la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Vorbind despre Jean Moréas, tot într-o conferință din 1947, Ion Babru, cu îndreptățire, pune în cadrul unei epoci spiritul și matematicile în concordanță: orientarea spiritului se reflectă cu maximum de claritate în dezvoltarea simultană a matematicilor. Aici, în acest domeniu, abordează spiritul o substanță, care-i omogenă și, aici, își manifestă în cel mai limpede mod direcția elanurilor lui. Poezia lui Jean Moréas încheagă un topos atopos după modelul eticilor greci; o poezie eliberată de legăturile timpului și ale spațiului. Temelia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dos Passos, USA, romanele lui Jane Austen sau romanul Berlin Alexanderplatz, al lui Döblin, care, după numai o generație sau două, au fost considerate "romane istorice". A doua trăsătură caracteristică a literaturii e faptul că această disciplină a activității umane abordează chestiuni precum imperfecțiunea și înfrîngerea. În timp ce practic toate celelalte ramuri intelectuale (de la chimie la economie) se orientează spre faptul sigur, spre victoria adevărului, literatura se concentrează în direcția opusă. (Să zicem că filozofia e un caz oarecum ambiguu; scrierile lui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe ceilalți. Ele nu sînt pluguri pentru desțelenirea pămîntului gîndirii contemplative, ci săbii împotriva adversarilor, mijloace de luptă. Într-o prelegere sau într-un amfiteatru, dimpotrivă, ar fi o nelegiuire să folosești cuvintele în acest fel. Cînd vorbești despre "democrație", abordezi diferitele ei forme, analizezi modul în care funcționează, constați consecințele fiecărei forme pentru condițiile de viață, opunîndu-le apoi celorlalte forme, antidemocratice, ale orînduirii politice și încercînd să-i aduci pe cei ce te ascultă în punctul din care ei pot
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
criminalității organizate Concentrarea atenției asupra terorismului internațional, în ultimii ani, a încurajat și interpretarea drept amenințări la adresa securității internaționale a structurilor de a căror finanțare depinde, în cele mai multe cazuri, funcționarea ONG-urilor crimei. Grupările criminalității organizate sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor cu centrele în orașele columbiene Cali sau Medellin sunt (sau, în orice caz, au fost) veritabile corporații transnaționale ilegale. În general, structurile traficanților de droguri au un pronunțat caracter transnațional, iar părți din profit sunt
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
este, din nefericire, unul dintre cei mai importanți factori de mortalitate În societatea noastră. Cancerele de sân, de prostată, de ficat, colon, stomac sunt tot mai frecvente, ceea ce ar putea ridica semne de Întrebare În privința evoluției acestor patologii. Fără a aborda originea cancerului, neelucidată Încă În Întregime până În prezent, putem totuși să ne punem Întrebări asupra condițiilor noastre de viață actuale și să remarcăm că numeroși factori de mediu s-au modificat, În primul rând alimentația. Nu mai mâncăm la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și proceselor economice. Analiza statistico-economică servește la: − cunoașterea realității economice; − verificarea unor concepte și teorii economice; − fundamentarea procesului de decizie în actul conducerii, la orice nivel; − elaborarea unor prognoze sau alternative de urmat. În prima parte a acestei cărți, vom aborda analiza statistico-economică la nivel macroeconomic. Statistica macroeconomică studiază, prin metode și tehnici specifice, aspecte esențiale ale economiei naționale în ansamblul său. În acest scop, fenomenele și procesele economice și sociale sunt cuantificate, sistematizate și agregate prin metode statistice de observare
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ce permit ființei umane să folosească bunuri și servicii pentru asigurarea integrității sale biologice, sociale, și spirituale, să-și organizeze existența în conformitate cu aspirațiile sale. Categoria „calitatea vieții” are o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de trai”, abordând deopotrivă calitatea mediului înconjurător, calitatea condițiilor de muncă, a condițiilor de locuit, starea demografică, starea de sănătate, instruirea și nivelul de educație și cultură și condițiile mediului sociopolitic. În general cercetătorii înclină să definească nivelul de trai prin elementele cuantificabile
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
autor atunci când își concepe planul lucrării de cercetare își construiește propria cronologizare și temporalizare; în acest sens, desi titlul lucrării: Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea ne ancorează la începutul secolului actual, voi aborda conflictul israeliano-palestinian dintr-o perspectivă istorică, evoluția poporului evreu fiind legată de Palestina prin cursul istoriei dintre anii 2000 și 1000 î.e.n, prezentând astfel într-o manieră succinta cele mai importante etape parcurse de cele două entități (israeliană
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-mi inițiativa mi-au oferit cu amabilitate puncte de vedere în legătură cu soluționarea conflictului israeliano-palestinian, precum și aprecieri privind rolul diplomației Uniunii Europene în gestionarea/soluționarea conflictului; această investigație, după știința mea, nu s-a mai realizat în contextul cercetărilor care au abordat o tematica asemănătoare până la acestă dată în România. Având în vedere ipoteza de la care am pornit în dezvoltarea lucrării de față, mi-am propus să verific dacă se poate vorbi de o diplomație reală și efectivă la nivelul Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]