20,170 matches
-
ordine, dar ordinea nu poate fi stabilit? dec�ț de cei care p? streaz? ordine acas? la ei�. Codreanu a fost condamnat la ? ase luni de �nchisoare pentru c? �l insultase pe Iorga. �Tribunalul militar�, comenta Iorga, �a pronun? at o sentin?? conform considerentelor lui. Am avut ? i eu un rol �n această�. El men? iona c? fusese determinat s? intenteze ac? iune de consultarea documentelor �perfect autentice� g? site �n posesia Legiunii. Continuă, declar�nd c? avea grij? că legionarul Codreanu (�admirat de at�ț de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc�, 5 noiembrie 1938 23 �Neamul rom�nesc�, 9 februarie 1936 ? i 8 iunie 1939. �Antisemitismul nostru const? �n dreptul nostru de a tr? i �n ? ara noastr? �, scria Iorga. �n 1930, Carol �i explică lui Iorga c? el �nu este filosemit�, dar c? apela la considerente umane ? i economice �n rela? iile cu evreii. Memorii, vol. 6, p. 36 24�Scriind �n jurnalul s? u politic, Iorga comenta arestarea c�torva activi? ți comuni? ți, afirm�nd c? printre ace? tia se g? seau �inevitabilii evrei�. Memorii, vol.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate distinctă, evidențiată în capitolul 4. Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și flexibilă a interacțiunii didactice în privința cursanților adulți. Din punct de vedere managerial, în capitolul 5 sunt abordate aspecte ce vizează atât problematicile organizațiilor și ale dezvoltării lor, de interes pentru manageri, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
incompletă, rudimentară sau n-au participat deloc la acest proces. Aceasta are semnificație mai ales reparatorie, completând lacunele educației formale inițiale, care îl afectează major pe individul care nu deține un certificat decalificare din cauza părăsirii premature a școlii, din acest considerent, el neavând acces pe piața muncii, pentru a-și asigura sursele de subzistență. De asemenea, poate fi necesară asigurarea educației de bază pentru o persoană(semi)analfabetă, care nu are deprinderile fundamentale de subzistență socială; - asigurarea promovării în cariera profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici și sisteme educaționale care să promoveze principiul învățării de-a lungul întregii vieți, făcând astfel posibilă adaptarea la contextul cultural în continuă schimbare. Față de aceste considerente mai generale cu privire la aria de cuprindere a învățării de-a lungul întregii vieți, este important să repunctăm că învățarea de-a lungul întregii vieți este un concept integrativ, ce articulează toate demersurile educaționale ce acționează asupra individului, concept apărut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem de ce, într-un seminar, aceeași informație transmisă este înțeleasă în mod diferit de adulți, este surprinsă din diferite unghiuri de vedere, este reținută sau nu, în funcție de conexiunile care se fac, de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individului este scopul suprem al educației liberale a adulților, această dezvoltare nu este numai personală, ci vizează formarea cetățeanului. Dar este vorba despre un cetățean critic, capabil să evalueze lucid cunoașterea, individul fiind un centru autonom de conștiință. Din aceste considerente, Paterson (apud Tuijnman, 1996) definește educația liberală a adulților drept o educație care „ne atinge direct în rădăcinile și identitatea noastră ca ființe, vizând direct condiția și conștiința noastră ca inși ce aspiră, prin întreaga lor înțelegere, la o împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol referitor la considerentele teoretice, dorim săpunctăm câteva elemente privind raportul teorie-practică-cercetare, pe care R. Usher și I. Bryant (1989) îl numeau „triunghiul captiv”. În debutul subcapitolului, afirmam că raportul dintre teorie și practică în educația adulților este unul tensionat, dar este și unul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a finanțării per cursant, nu per instituție. Astfel, fiecare adult este sprijinit în parcursul săuindividual, potrivit propriilor nevoi de dezvoltare personală; fiecare devine un consumator avizat de ofertă educațională și, treptat, habitusul de a învăța continuu se dezvoltă. Față de aceste considerente generale cu privire la finanțarea educației adulților, sunt de menționat câteva dintre mecanismele și variabilele care influențează estimarea costurilor, respectiv stabilirea ofertelor educaționale la nivel organizațional, fără a intra însă în detaliu în aspectele de management financiar. Mențiuni cu privire la prioritățile în stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fapt, obtuzitatea tendinței de a ne crampona de clasificări artificiale, respectiv de a încerca să ajustăm forțat ceea ce este prin excelență multifocal, fluid și imposibil de încorsetat în „patul procustian” al unei etapizări rigide. Solidari cu o asemenea premisă, din considerente exclusiv didactice, ne vom organiza analiza în două registre distincte, dar conexe: unul care vizează tinerețea și altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani)tc "3.3.2. Tinerețea (24/25
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât mai eficient și adaptat în funcție de o serie de factori ce circumscriu contextul didactic (de exemplu, formele de organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o predare eficientă în interacțiunea didactică cu cursanții adulți (pe care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe în abordarea didactică și provocările aferente pentru cadrul didactic ce lucrează cu adulții. Dacă până
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu deschidere, încredere și onestitate. Dacă până acum am văzut care ar fi noile conotații ale unei predări eficiente, să vedem și ce activități de învățare realizează, respectiv ce tip de învățare abordează cursanții adulți, pentru a putea desprinde ulterior considerente cu privire la care ar fi strategiile didactice adecvate pentru facilitarea învățării la adulți. Cercetările au evidențiat faptul că adulții preferă o învățare activă, ce poate lua forma unei probleme de rezolvat, a unor întrebări sau a unui paradox de soluționat. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate distinctă, evidențiată în capitolul 4. Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și flexibilă a interacțiunii didactice în privința cursanților adulți. Din punct de vedere managerial, în capitolul 5 sunt abordate aspecte ce vizează atât problematicile organizațiilor și ale dezvoltării lor, de interes pentru manageri, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
incompletă, rudimentară sau n-au participat deloc la acest proces. Aceasta are semnificație mai ales reparatorie, completând lacunele educației formale inițiale, care îl afectează major pe individul care nu deține un certificat decalificare din cauza părăsirii premature a școlii, din acest considerent, el neavând acces pe piața muncii, pentru a-și asigura sursele de subzistență. De asemenea, poate fi necesară asigurarea educației de bază pentru o persoană(semi)analfabetă, care nu are deprinderile fundamentale de subzistență socială; - asigurarea promovării în cariera profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici și sisteme educaționale care să promoveze principiul învățării de-a lungul întregii vieți, făcând astfel posibilă adaptarea la contextul cultural în continuă schimbare. Față de aceste considerente mai generale cu privire la aria de cuprindere a învățării de-a lungul întregii vieți, este important să repunctăm că învățarea de-a lungul întregii vieți este un concept integrativ, ce articulează toate demersurile educaționale ce acționează asupra individului, concept apărut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem de ce, într-un seminar, aceeași informație transmisă este înțeleasă în mod diferit de adulți, este surprinsă din diferite unghiuri de vedere, este reținută sau nu, în funcție de conexiunile care se fac, de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individului este scopul suprem al educației liberale a adulților, această dezvoltare nu este numai personală, ci vizează formarea cetățeanului. Dar este vorba despre un cetățean critic, capabil să evalueze lucid cunoașterea, individul fiind un centru autonom de conștiință. Din aceste considerente, Paterson (apud Tuijnman, 1996) definește educația liberală a adulților drept o educație care „ne atinge direct în rădăcinile și identitatea noastră ca ființe, vizând direct condiția și conștiința noastră ca inși ce aspiră, prin întreaga lor înțelegere, la o împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol referitor la considerentele teoretice, dorim săpunctăm câteva elemente privind raportul teorie-practică-cercetare, pe care R. Usher și I. Bryant (1989) îl numeau „triunghiul captiv”. În debutul subcapitolului, afirmam că raportul dintre teorie și practică în educația adulților este unul tensionat, dar este și unul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a finanțării per cursant, nu per instituție. Astfel, fiecare adult este sprijinit în parcursul săuindividual, potrivit propriilor nevoi de dezvoltare personală; fiecare devine un consumator avizat de ofertă educațională și, treptat, habitusul de a învăța continuu se dezvoltă. Față de aceste considerente generale cu privire la finanțarea educației adulților, sunt de menționat câteva dintre mecanismele și variabilele care influențează estimarea costurilor, respectiv stabilirea ofertelor educaționale la nivel organizațional, fără a intra însă în detaliu în aspectele de management financiar. Mențiuni cu privire la prioritățile în stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fapt, obtuzitatea tendinței de a ne crampona de clasificări artificiale, respectiv de a încerca să ajustăm forțat ceea ce este prin excelență multifocal, fluid și imposibil de încorsetat în „patul procustian” al unei etapizări rigide. Solidari cu o asemenea premisă, din considerente exclusiv didactice, ne vom organiza analiza în două registre distincte, dar conexe: unul care vizează tinerețea și altul care se referă la vârstele adulte mijlocii. 3.3.2. Tinerețea (24/25-35 de ani)tc "3.3.2. Tinerețea (24/25
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât mai eficient și adaptat în funcție de o serie de factori ce circumscriu contextul didactic (de exemplu, formele de organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o predare eficientă în interacțiunea didactică cu cursanții adulți (pe care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe în abordarea didactică și provocările aferente pentru cadrul didactic ce lucrează cu adulții. Dacă până
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu deschidere, încredere și onestitate. Dacă până acum am văzut care ar fi noile conotații ale unei predări eficiente, să vedem și ce activități de învățare realizează, respectiv ce tip de învățare abordează cursanții adulți, pentru a putea desprinde ulterior considerente cu privire la care ar fi strategiile didactice adecvate pentru facilitarea învățării la adulți. Cercetările au evidențiat faptul că adulții preferă o învățare activă, ce poate lua forma unei probleme de rezolvat, a unor întrebări sau a unui paradox de soluționat. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedea în Dmitri Karamazov, în Estragon sau în Vladimir, în orice rol în care voluptatea să fie momentul de contact între cel care joacă și cel care receptează. Pentru Astrov, Alexa Visarion a făcut un desen foarte complicat, explicabil prin considerentele pe care le-am expus mai înainte. Dar în acest labirint regizoral, care constituie și rațiunea de a fi a specta colului, George Nuțescu s-a plimbat cu nonșalanța cu care s-ar plimba pe o alee largă și dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
victimelor, aceleași caracteristici consecutive evenimentului violent vor apărea în situația lipsită de intenție ca și în aceea provocată cu intenție de a produce răul, de a distruge. Când definirea violenței se face din perspectiva legii, a sancționării, se adaugă la considerentele avute în vedere și aspectul responsabilității agresorului. Responsabilitatea primează în detrimentul intenției în stabilirea sancțiunii și a modului de implementare a ei. Perspectiva legii este întotdeauna specifică tipului de manifestare violentă: în familie, împotriva femeii, a copilului, a animalelor, împotriva bunurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul și mai ales, sărăcia care creează dezavantaje economice și sociale. Tema violenței, a nevoii prevenirii ei în relațiile interumane, și mai ales tema violenței în familie reprezintă un punct central de interes pentru cercetători, practicienii, politicieni, nu doar din considerente umaniste, ci și din rațiuni economice. Violența costă. în 2003, US Centers for Disease Control and Prevention a estimat costurile generate de violența partenerului intim la mai mult de 5,8 miliarde de dolari pe an, din care 1 miliard
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]