20,856 matches
-
succesele înregistrate, ceea ce contribuie la prinderea lor cu ușurință. În unele materiale, ei sunt cunoscuți și sub numele de script kiddies. 14. Respingerea constă în indisponibilizarea resurselor sistemului de către angajați, prin sabotaj. 15. Folosirea frauduloasă a calculatoarelor pentru comiterea de crime, păstrarea unor evidențe a materialelor interzise sau pornografice. 16. Violarea copyrightului prin difuzarea ilegală a copiilor programelor. 17. Infracțiuni economice sau legislative, cum sunt violarea legilor antitrust, corupție, mituire de către companiile producătoare de hard, soft, servicii. Dintr-un studiu al
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cum sunt violarea legilor antitrust, corupție, mituire de către companiile producătoare de hard, soft, servicii. Dintr-un studiu al cazurilor privind securitatea sistemelor informaționale, efectuat între anii 1975 și 1985, s-a ajuns la următoarele concluzii. Până în anii ’80, mobilul celor mai multe crime informatice îl constituia furtul de bani. Sumele variază de la aproximativ 50.000 dolari, procurați prin introducerea unor date fictive de către funcționarii sistemului, până la zeci de milioane de dolari, obținuți prin sistemul transferului electronic de fonduri. Tot în perioada anilor 1975-1978
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se înregistrează pierderi imense din cauza bombardării sistemelor de prelucrare automată a datelor. În anii 1980-1981, se înregistrează cel mai mare nivel al furtului de circuite integrate din Silicon Valley, California, abundând piața cu astfel de componente, vândute ilegal. În 1982, crima anului a fost din domeniul spionajului industrial: hoții sustrăgeau secretele de fabricație pentru a câștiga, ulterior, piața. În 1983, escrocheria se află pe locul întâi, producătorii dezinformând cumpărătorii pe linia performanțelor produselor scoase la vânzare. În 1984, pe primul loc
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în tabelul 6.3, pentru perioada 2003-2007. Tabelul 6.1. Tipuri de acțiuni frauduloase în domeniul informațiilor *Au fost primite răspunsuri de la peste 500 de organizații Sursa: datele sunt preluate de pe site-ul Computer Security Institute, „2002 CSI/FBI Computer Crime and Security Survey”, volumul VIII, numărul 1, primăvara 2002, și raportul CSI/FBI din 2003 Cei chestionați au declarat că sursele de atac sunt din următoarele categorii: angajați nemulțumiți (89%), hackeri independenți (72%), corporații de pe teritoriul SUA (48%), corporații străine
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
corporații străine (29%), organizații guvernamentale străine (21%). Tabelul 6.2.Total pierderi anuale din frauda informațională, 1997-2002 *Au fost primite răspunsuri de la peste 500 de organizații. Sursa: datele sunt preluate de pe site-ul Computer Security Institute, „2002 CSI/FBI Computer Crime and Security Survey”, volumul VIII, numărul 1, primăvara 2002. La nivelul anului 2007, studiul realizat de Institutul de Securitate a Calculatoarelor arată că: • principala generatoare de pierderi la nivelul celor aproape 500 de companii analizate este frauda financiară, care a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
studiile întreprinse de CSI/FBI, rezultă că, la nivelul anului 2002, deși 80% dintre respondenți au recunoscut că au înregistrat pierderi financiare, numai 40% au putut cuantifica pierderile. În intervalul 1997-2001, cele 503 organizații analizate au înregistrat pierderi cauzate de crime informatice în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, iar în anul 2002, de 456 milioane de dolari. Analizându-se tipurile de atacuri din 2002, în ordinea descrescătoare a numărului lor, se poate prezenta un top trei, astfel: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
protejarea infrastructurilor informaționale și promovarea unei „culturi a securității” globale; 5. promovarea instituționalizării rețelelor naționale și internaționale de supraveghere și avertizare pentru detectarea și prevenirea atacurilor cibernetice îndată ce apar; 6. stimularea altor națiuni să acceadă în Consiliul Convenției Europene privind Crimele Cibernetice sau ca acestea să demonstreze că legile și procedurile interne sunt cel puțin la fel de complete. 8.4.6.Un efort naționaltc "8.4.6. Un efort național" Protejarea unor averi atât de dispersate ale spațiului cibernetic necesită eforturi sporite
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
legale și comunitatea specialiștilor angajați în securitatea națională joacă un rol-cheie în prevenirea atacurilor din spațiul cibernetic, precum și în sancționarea juridică a actelor criminale. Cele mai multe atacuri îndreptate spre spațiul cibernetic sunt de tip criminal. Ca atare, Secția Proprietate Intelectuală și Crime Informatice a Departamentului de Justiție, Divizia Cibernetică a FBI și Serviciile Secrete din Statele Unite, împreună, joacă un rol central în identificarea și aducerea în fața instanțelor de judecată a persoanelor responsabile de fapte criminale. Națiunea dispune de legi și mecanisme prin
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mai multor tipuri de fraude. În tabelul 10.1 sunt prezentate legile care au fost actualizate la nivelul celor 19 țări care și-au adaptat legislația integral, substanțial sau parțial. Tabelul 10.1.Lista țărilor cu legislație actualizată Sursa: ***,Cyber Crime ... and Punishment? Arhaic Laws Threaten Global Information, raport al McConnell International LLC, decembrie 2000, http://www.mcconnellinternational.com. Notă: În tabel, numerotarea coloanelor reprezintă fiecare din cele zece tipuri de fraude, încadrate în categoriile menționate anterior. Deosebit de important este faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Webtc "Referințe Web" 50. Central Command: www.vexira.com. 51. Command Software System - Antivirus: www.commandsoftware.com. 52. Command Software System : www.commandondemand.com. 53. Computer World Romania: www.computerworld.ro. 54. Counterpane Internet Security: wwww.counterpane.com. 55. Cyber Crime... and Punishment? Archaic Laws Threaten Global Information: www.mcconnellinternational.com. 56. Dice-Tech Jobs. Tech Talent: www.dice.com. 57. EuroCERT - The European Security Incident Information Service: www.eurocert.net. 58. FAQ - IT Investments: www.rms.net/lc faq cat itv.htm. 59. Final
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Stroe Belloescu la Curtea cu Juri”. ...” Acuzații în acest proces sunt în număr de 15: Sterian Iosiph, Ioan Iosiph zis Nică, Vasile P. Chirica din localitate, Alecu Dima, Ioan Pele Neagră, zis Butuc, Manolache Chiriloi din Berești - toți acuzați pentru crimă de tâlhărie, prin întrebuințare de violență, bătăi și crimă, din care s‐a pricinuit moartea lui Stroe Belloescu și a servitorului său Nicu Oprișan, iar Manolache Popa și Vasile Berescu, complici la crimă.” Ziarul nr. 28 din 29 martie 1913
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
proces sunt în număr de 15: Sterian Iosiph, Ioan Iosiph zis Nică, Vasile P. Chirica din localitate, Alecu Dima, Ioan Pele Neagră, zis Butuc, Manolache Chiriloi din Berești - toți acuzați pentru crimă de tâlhărie, prin întrebuințare de violență, bătăi și crimă, din care s‐a pricinuit moartea lui Stroe Belloescu și a servitorului său Nicu Oprișan, iar Manolache Popa și Vasile Berescu, complici la crimă.” Ziarul nr. 28 din 29 martie 1913 nota verdictul în procesul ucigașilor: „Pedeapsa muncii silnice pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Manolache Chiriloi din Berești - toți acuzați pentru crimă de tâlhărie, prin întrebuințare de violență, bătăi și crimă, din care s‐a pricinuit moartea lui Stroe Belloescu și a servitorului său Nicu Oprișan, iar Manolache Popa și Vasile Berescu, complici la crimă.” Ziarul nr. 28 din 29 martie 1913 nota verdictul în procesul ucigașilor: „Pedeapsa muncii silnice pe viață la care au fost condamnați cei șase omorâtori ai lui Stroe Bell oescu”... * Drapelul „Drapelul" în afară de Theodor Ioan ca redactor, îl mai avea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau lehamite, ori toate la un loc, se cântă: „Ceaușescu n‐ a murit / Istoria ne‐a păcălit / Ceaușescu e în mine, e în tine / Ca o boală ce revine.” Dintr‐o asemenea pornire unii cer astăzi, la 14 ani de la crimă, rejudecarea procesului Ceaușescu pentru că acuzarea a fost nefundamentată... Un profesor, realizatorul Pell - Amarului, are curajul să spună lucruri pe care toată lumea le știe: „Sis temul comunist nu ar fi funcționat niciodată dacă nu ar fi avut oameni inteligenți care să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
l a scandalurile din Reich, la arderea cărților, la deportarea, schingiuirea și uciderea oamenilor. Nu numai că n‐au protestat, că n‐au intervenit, dar au contribuit, cu grele miliarde, la construirea acestei uriașe și monstruoase mașini de război și crimă! Nici o cheltuială nu li s‐a părut prea mare acestor granguri ai tuturor națiilor. Până și evreii, c are aveau să fie cele mai lamentabile victime, au dat prinosul lor pentru înarmarea apărătorilor burtăverzimei! Hitler n‐a cucerit teritorii. A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicare „Istoria literaturii române în secolul XVIII‐ lea, despre care A.D. Xenopol scrisese: „Constituie una dintre lucrările cele mai însemnate ce s‐au scris în timpul din urmă asupra trecutului vieții românești. Ar fi cea mai mare pierdere și o adevărată crimă ca această lucrare să nu vadă lumina zile i.” Iritat de atitudinea unor membrii ai Academiei Române, Nicolae Iorga lansează în presă un apel către marele public și intelectualitate pentru a subscrie 200 abonamen te a 20 lei prețul 205 unui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rău în tot mai rău se primenește, De cinste nimeni nu mai pomenește, Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma curată Și cauzele tot (toate) sunt pierdute Iar caii Apocalipsei rup zăbala. Poezia îl recomandă iar susținerile sunt ale multora... Poezie de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și în același timp ca o răsplată dureroasă pentru faptele comise” (Bauman, 2005, p. 119), este instituția în cadrul căreia se încearcă reeducarea, reabilitarea și resocializarea - „purificarea” - deținuților. Cu toate că unii autori consideră închisorile ca „școli infracționale” (McCorkle, Korn, 1954), „cazărmi ale crimei”, care fabrică delincvenți (favorizează organizarea unui mediu delincvent) (Foucault, 1997, p. 389), acestea trebuie să se instituie într-un „purgatoriu”, cadru care să permită deținutului înțelegerea mecanismelor, a factorilor care au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
existența unei identități personale. De fapt, deținutul este obligat să trăiască într-o promiscuitate fizică și morală cu indivizi de vârste, origini etnice, culturale și sociale multiple (care împărtășesc deci valori necesar diferite), dar mai ales cu indivizi condamnați pentru crime și delicte diverse, cu trecuturi carcerale diverse, fără o altă posibilitate de a-i cunoaște decât prin intermediul crimelor și condamnărilor. Această promiscuitate cu indivizi diferiți și, pe deasupra, cu criminali (considerați astfel când erau ,,afară”) îi obligă să se distanțeze de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
indivizi de vârste, origini etnice, culturale și sociale multiple (care împărtășesc deci valori necesar diferite), dar mai ales cu indivizi condamnați pentru crime și delicte diverse, cu trecuturi carcerale diverse, fără o altă posibilitate de a-i cunoaște decât prin intermediul crimelor și condamnărilor. Această promiscuitate cu indivizi diferiți și, pe deasupra, cu criminali (considerați astfel când erau ,,afară”) îi obligă să se distanțeze de ceilalți dacă vor să fie ei înșiși. ,,Alături de diferențele datorate izolării, există cele datorate proximității la fel de importante, și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1997, p. 17). În închisoare, pentru că au încălcat moralitatea comun împărtășită de cetățenii liberi, condamnații își atribuie aceste identități cu ajutorul judecăților privind valorile morale pe care și unii și alții se presupune că le posedă. Prin aceste judecăți, care privesc crima pe care se presupune că au comis-o, dar și vârsta, originea geografică, etnică și culturală a persoanei condamnate, deținuții își creează o identitate morală diferită (a spune cine sunt sau cine este celălalt înseamnă a face o categorizare; dar
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trecute (de exemplu, adeziunea la pedeapsa capitală) să coincidă cu cele care îi permit să comunice cu indivizi pentru care altădată ar fi cerut ,,o pedeapsă exemplară”. Ceea ce este valabil bineînțeles și pentru cazul său: el trebuie să-și reconsidere crima, situația prezentă raportată la valorile din afara penitenciarului și/sau din interior. În același timp, el răspunde obligației de a trăi în promiscuitate cu străinii și criminalii (adică să profeseze valorile carcerale și să se conformeze identității sale sociale). El trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
excludere și închidere. Dacă timpul excluderii variază în funcție de pedeapsă, toți suportă însă același tratament. Dacă individualizarea pedepsei este trecută în teste, nu se efectuează decât plecând de la comportamentul condamnatului în închisoare, și nu de la actul și istoria sa. Plecând de la crima comisă, identitatea și natura victimei și de la legăturile care îi unesc cu aceasta din urmă (cunoscută sau nu, apropiată sau nu), deținuții definesc și califică un condamnat urmărind o scală care merge de la mai moral la mai puțin moral, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pun în evidență comunitatea morală de apartenență. Obținerea de la deținuți a unor informații ce privesc istoria personală, date despre copilărie și familie, istoricul folosirii alcoolului și drogurilor, problemele din perioada adultă, istoricul relației cu victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului - tehnică fundamentală de explorare științifică utilizată frecvent în criminologie. Interviul poate fi definit drept acea tehnică de cooperare verbală între două persoane, intervievatorul și intervievatul, ce permite intervievatului să culeagă anumite date de la anchetat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
decizia instanței cu privire la fapta săvârșită (numărul anilor de detenție, articolul de lege în care se înscrie fapta), ce stări le domină în momentul rememorării faptei); - sentimentul de vinovăție; - atitudinea față de actul comis: regret, remușcare; - motivele care au stat la baza crimei (cum s-a ajuns la momentul săvârșirii actului): - ceartă, gelozie; - perioadă lungă de conflict; - act premeditat; - probleme de sănătate mentală; - nu le cunoaște. - evenimentele, deciziile sau intervențiile care ar fi putut să afecteze rezultatul final al actului (moartea) și încarcerării
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]