19,809 matches
-
inițierii sacerdotale, iar ceilalți unui al doilea nivel (martab); aceste inițieri fac posibilă dobândirea unor competențe diverse, mai limitate pentru unii, mai extinse pentru ceilalți. În vârful ierarhiei ecleziastice se află dast¿r (În limba pahlavi, dastwar), un fel de episcopi zoroastrieni care administrează unul sau mai multe temple importante (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 118). Sacerdoțiul este În Întregime ereditar, dar descendența este doar o condiție indispensabilă, nu și suficientă, dacă individul nu și-a desăvârșit studiile doctrinare și nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
explicită a lui Constantin Porfirogenetul În Viața lui Grigore Taumaturgul, conform căreia câțiva slavi care ajunseseră pe insula acestuia din urmă, au adus jertfă lângă un stejar imens; iar benedictinul Herbord (secolul al XII-lea) amintește În Viața lui Otto, episcop de Banberga, că mulțimea din Stettino venera un stejar. Așadar, faptul că stejarul era obiect de venerație și centru al practicilor cultuale, Întărește ipoteza unei legături etimologice Între numele zeului slav suprem și numele stejarului. b) Velesxe "Velesu"ú (Volosúxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numele stejarului. b) Velesxe "Velesu"ú (Volosúxe "Volosu^") Cu privire la zeul Velesxe "Velesu"ú (Volosúxe "Volosu^") a fost avansată ipoteza (Merrigi, 1952) că nu ar fi vorba despre o divinitate de origine slavă, ci, pur și simplu, de „păgânizarea” sfântului Blaziu, episcop de Sebaste. În realitate, Însuși faptul că acesta apare, după cum vom vedea, În vechi și importante formule de jurământ, este suficient pentru a susține contrariul. În Cronica Anuală, sunt amintite tratatele de pace pe care trei suverani ruși, Oleg, Igor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
izvoare. Pe de o parte, există mărturii directe, Însă de fiecare dată externe culturii baltice, prezente În relatările primilor evanghelizatori, În cronicile despre expedițiile militare purtate Împotriva balticilor, În rapoartele periodice ale iezuiților către superiorii lor, În directivele bisericești adresate episcopilor și călugărilor locali, precum și În prima și unica lucrare etnografică, Cronica prusacă a lui Simon Grunau. Cea mai mare parte a acestor atestări istorice a fost culeasă și studiată de Mannhardt (1936). De cealaltă parte, mărturiile foarte importante (dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai mare parte, creștinarea oficială, deși târzie (pentru Lituania se merge până În 1387), o precede cu mult pe cea efectivă: este suficient să ne gândim că, la sfârșitul secolului al XVI-lea, țăranii din Samogizia erau, În realitate, Încă păgâni. Episcopul Merkelis Giedraitis, scriindu-i În 1587 superiorului general al iezuților, se plângea că, În dieceza sa, nimeni nu știa Tatăl nostru, nimeni nu se spovedea sau Împărtășea și că toți practicau În mod deschis vechile culte păgâne, deși „mai degrabă din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în 1772, la intervenția făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G. Orlov. Mitropolit „al Mirelor” - precum cândva Matei de la Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic. Făcând operă de editor și tălmăcitor al mineielor, punând la contribuție traduceri din vieților sfinților făcute de Dosoftei, Radu Greceanu și episcopul Damaschin, F. este original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor. În prefața pe aprilie, înalță un imn pentru primăvară și aduce laude luminătorului Chesarie. În Mineiul pe mai, elogiază domnia lui Alexandru Ipsilanti, favorabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
5, 7; Melchisedec, Schițe biografice din viața mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret II-le. 1792, București, 1886; N. Iorga, Viața unui mitropolit de altădată: Filaret al II-lea, CL, 1901, 11, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 433-434, II, 299-302; Niculae Șerbănescu, Episcopii Râmnicului, MO, 1964, 3-4; Țepelea-Bulgăr, Momente, 52-56; Anghelescu, Preromant. rom., 45-46; Dicț. lit. 1900, 350-351; Păcurariu, Ist. Bis., II, 401-403, 425-427. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Ștefan (sau Iștvanovici), Gheorghe Radovici, ieromonahul Dionisie Floru. Părăsind Snagovul, poate și în urma unor intrigi, A.I. revine la București, unde timp de patru ani, până în 1705, face să apară cincisprezece tipărituri, cele mai multe în grecește. La 16 martie 1705 este ales episcop al Râmnicului, înființând încă o tipografie. Prin lucrările editate, A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
lucrările editate, A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului divin, episcopul nu șovăie să o introducă în biserică, unde slavona începuse a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În 1903 a devenit ieromonah, iar în 1908 protosinghel. A fost redactor (1898-1900) la „Telegraful român” și președinte (1905) al despărțământului Sibiu al Astrei. În decembrie 1909 e ales episcop al Caransebeșului. Ca episcop, a luptat pentru păstrarea școlilor confesionale ortodoxe române din Banat. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, fiind membru al delegației românilor transilvăneni care a prezentat, la București, regelui Ferdinand
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În 1903 a devenit ieromonah, iar în 1908 protosinghel. A fost redactor (1898-1900) la „Telegraful român” și președinte (1905) al despărțământului Sibiu al Astrei. În decembrie 1909 e ales episcop al Caransebeșului. Ca episcop, a luptat pentru păstrarea școlilor confesionale ortodoxe române din Banat. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, fiind membru al delegației românilor transilvăneni care a prezentat, la București, regelui Ferdinand I actul Marii Uniri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
român, nici cel maghiar nu-și aveau locul în planurile destinate întemeierii unei Austrii unite și centralizate ale prințului Felix Schwarzenberg. În urma compromisului austro-ungar din 1867, românii din Transilvania au fost trecuți pe tăcute în stăpînirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei Șaguna, liderul spiritual al românilor, i-a îndemnat la rezistență pasivă. Dar tinerii români nu voiau să trăiască așa cum trăiseră părinții lor. Dată fiind campania în plină desfășurare de maghiarizare forțată tot mai intensă, ei au apelat la un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
socialist militant" și citea scrierile lui Marx și ale prințului Kropotkin 34. N-a uitat niciodată formalismul și uscăciunea învățămîntului religios de la liceu. L-a ridiculizat pe dascălul respectiv, un preot, folosindu-se de o carte scrisă de fratele său, episcop de Roman 35. Rareori a scăpat Iorga ocazia în operele lui de a-și exprima ostilitatea față de religia organizată. Citind cele șapte volume ale Memoriilor sale, cele trei volume ale cărții lui O viață de om așa cum a fost și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față de "absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care acești grofi feudali, cîțiva magistrați megalomani și evreii încearcă să-l instituie atacînd ultima redută a naționalismului românesc, Biserica Unită Română." Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajdùdorog un episcop ungur, ceea ce Iorga considera că însemna deznaționalizare forțată. Capii Bisericii Unite Române nu au fost consultați; studenții români de la Seminarul Teologic din Oradea erau exmatriculați dacă vorbeau românește, iar Blajul urma să se cheme "Balàzsfálva". Iorga spunea că, deși îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brașovul mi se pare mai străin ca niciodată". Nu ezita să condamne aspectul jalnic pe care îl afișa conducerea românească în acest centru săsesc 77. În județul Trei Scaune, secuii manifestau după părerea lui Iorga o ură "asiatică" față de români. Episcopul Majláth refuza de ani de zile să-și ocupe postul oferit în Senatul României. În anii '30, Iorga comenta: "În Transilvania, evreii rămîn unguri, aristocrația ne închide ușa în nas"78. După război, Iorga avea intenții bune față de ungurii din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se apropie"103. Venirea lui Hitler la putere a stîrnit o reacție puternică în rîndul minorităților din Europa de sud-est; Iorga era îngrijorat de sași și de șvabi. Jickeli, liderul sașilor din Transilvania, i-a făcut o vizită lui Hitler. Episcopul luteran Glondys a fost atacat de Iorga pentru atitudinea pangermană și anti-Versailles a acestuia, numindu-l "Glondys, un vechi dușman". Pacha, episcopul catolic de Timișoara, l-a vizitat și el pe Hitler. Toate acestea i se păreau lui Iorga manifestările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îngrijorat de sași și de șvabi. Jickeli, liderul sașilor din Transilvania, i-a făcut o vizită lui Hitler. Episcopul luteran Glondys a fost atacat de Iorga pentru atitudinea pangermană și anti-Versailles a acestuia, numindu-l "Glondys, un vechi dușman". Pacha, episcopul catolic de Timișoara, l-a vizitat și el pe Hitler. Toate acestea i se păreau lui Iorga manifestările unei mișcări similare celei din Sudeți 104, considerîndu-le drept inacceptabile și lipsite de loialitate. A menționat cu furie o paradă desfășurată la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românești. Campania aceasta era în primul rînd inițiată de Noul naționalism. Pe la sfîrșitul anilor '30, campania aceasta oportunistă a căpătat forme violente. Părea să fie o inițiativă profitabilă. Acesta a fost momentul cînd a avut loc schimbul de opinii dinte episcopul ungur transilvănean S. Makkai și scriitorul S. Reményk. Titlul eseului lor a devenit slogan. Iată ce scria episcopul Makkai în 1937: Nem lehet! ("Nu se poate!"). El menționa că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a ungurilor din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a căpătat forme violente. Părea să fie o inițiativă profitabilă. Acesta a fost momentul cînd a avut loc schimbul de opinii dinte episcopul ungur transilvănean S. Makkai și scriitorul S. Reményk. Titlul eseului lor a devenit slogan. Iată ce scria episcopul Makkai în 1937: Nem lehet! ("Nu se poate!"). El menționa că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a ungurilor din Transilvania, minoritatea maghiară avea nevoie de autonomie culturală și economică; fără o astfel de autonomie, identitatea ungurilor ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că pentru păstrarea identității, fie ea națională sau culturală, a ungurilor din Transilvania, minoritatea maghiară avea nevoie de autonomie culturală și economică; fără o astfel de autonomie, identitatea ungurilor ar fi periclitată. Scriitorul ungur transilvănean S. Reményk i-a replicat episcopului Makkai printr-un eseu purtînd un titlu semnificativ: Ahogy lehet! ("Cît mai mult posibil!"), adică, în împrejurările date, identitatea ungurilor din Transilvania trebuia păstrată într-o cît mai mare măsură posibil. Pe la sfîrșitul anilor '30, a început să se manifeste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au plecat în Spania (unde Franco și-a adus aminte de Moța și de Marin și le-a acordat azil și o pensie de mizerie). Alții au emigrat în Franța, în America de Sud sau, ca liderul studenților legionari, viitorul "Valerian" Trifa, episcop al Bisericii Ortodoxe Române din America, în Statele Unite. Acesta a fost ulterior expulzat din Statele Unite din cauza trecutului său. Dar Boeru a rămas în Germania. Soția lui, dna Olga Boeru, a fost mai puțin norocoasă. Ea a fost aruncată în infama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cel Mare!" Iorga, Credința mea, București, 1931, p. 169. Gheorghe Brătianu, deși aparținea Noii Școli, voia să-l sprijine pe Iorga, dar n-a putut să o facă din cauza acestei controverse savante. Descendentul uneia dintre familiile aristocratice maghiare din Transilvania, episcopul de Alba Iulia, Contele Károly Majláth, i-a trimis și el salutări lui Iorga. BARSR, Coresp. lui N. Iorga, vol. 369, doc. 156 53 Iorga, Credința mea, pp. 81, 99, 125 54 R. W. Seton-Watson (pe care Iorga îl numea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să votezi Împotriva creștin-democraților; În țări relativ liberale precum Belgia sau Olanda, instituția catolică locală avea instrucțiuni stricte să mobilizeze votul credincioșilor exclusiv În favoarea partidelor catolice. Abia la nouă ani de la moartea lui Pius al XII-lea, În 1967, un episcop olandez a Îndrăznit să sugereze În public că enoriașii care votau pentru un partid non-catolic nu riscau să fie excomunicați. În aceste circumstanțe, nu e de mirare că instituția catolică a adoptat după război poziții inflexibile cu privire la familie, conduită morală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]