19,779 matches
-
sfânt apostol care, împreună cu Apfia, Arhip și Onisim, a fost martirizat la Colose în prima persecuție generală ce a avut loc în timpul domniei împăratului Nero. În lista celor Șaptezeci de Apostoli, atribuită lui Dorotei din Tyr, Filimon este descris ca episcop de Gaza.
Filimon din Colose () [Corola-website/Science/336636_a_337965]
-
Fronton du Duc, editor al operelor Sfanțului Ioan Gură de Aur. În 1605 a devenit iezuit, a predat retorica la Reims (1609), La Flèche (1613) și la Collège de Clermont (1618). În ultima perioadă, el a început o corespondență cu episcopul de Orléans, Gabriel de Laubépine (Albaspinaeus), despre primul an al Bisericii creștine. Începând din anul 1622 a predat teologia pozitivă pentru o perioadă de douăzeci și doi de ani, iar în acest timp a părăsit Franța în doar două ocazii
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
sale umple douăzeci și cinci de coloane în enciclopedia lui Sommervogel: el a studiat cronologia, istoria, filosofia, polemică, patristica și istoria dogmelor. Prima ediție a operelor lui Synesius a apărut în 1612, îngrijita timp de zece ani la sfatul lui Casaubon ("Synesii episcopi Cyrenensis opera", ed. nouă, 1633); în 1613 și 1614 discursurile lui Themistius și Julian (ed. nouă, 1630); în 1616 "Breviarium historicum Nicephori"; apoi, după câteva lucrări poetice și oratorice, o ediție a operelor lui Epifanie în două volume (1622; ed.
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
al său sau al lui Vah. Cultul lor s-a dezvoltat rapid la începutul secolului al V-lea, în perioada de extindere a cultului martirilor, mai ales a martirilor militari. Altarul din Resafa a fost construit din chirpici la porunca episcopului Alexandru de Hierapolis. "Pasiunea" a fost datat de la mijlocul secolului al V-lea, pe motiv că acesta descrie construirea unui astfel de altar ca și cum ar fi un eveniment petrecut relativ recent. Altarul original a fost înlocuit cu o structură de
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
una mănăstirească (probabil la școala Schitului Pietrari). S-a căsătorit și a fost hirotonit preot de mir în Episcopia Râmnicului, dar a rămas văduv de timpuriu. Se afla în 1766 la Mănăstirea Horezu, unde venise să se călugărească la îndemnul episcopului Grigorie Socoteanu și semna Popa Dumitru de la Episcopia Râmnicului sau Dimitrie Râmniceanu. S-a călugărit sub numele Dionisie prin 1769 probabil la Mănăstirea Horezu. Prin anii 1770-1771 apare ca egumen al Mănăstirii Arnota, dar este înlăturat după retragerea lui Grigorie
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
ca egumen al Mănăstirii Arnota, dar este înlăturat după retragerea lui Grigorie Socoteanu din scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei. Trece pe la mănăstirile Tismana, Cozia și Govora, unde deprinde caligrafia și pictura bisericească A fost chemat în 1786 la Râmnic de către episcopul Filaret, fiind numit în funcția de eclesiarh al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. Episcopul i-a prețuit talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l să scrie condica episcopiei și a metocurilor ei. După începerea Războiului Ruso-Austro-Turc
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
din scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei. Trece pe la mănăstirile Tismana, Cozia și Govora, unde deprinde caligrafia și pictura bisericească A fost chemat în 1786 la Râmnic de către episcopul Filaret, fiind numit în funcția de eclesiarh al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. Episcopul i-a prețuit talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l să scrie condica episcopiei și a metocurilor ei. După începerea Războiului Ruso-Austro-Turc (1787-1792) și ocuparea Țării Românești de către austrieci (1788), îl însoțește în pribegie, împreună cu
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l să scrie condica episcopiei și a metocurilor ei. După începerea Războiului Ruso-Austro-Turc (1787-1792) și ocuparea Țării Românești de către austrieci (1788), îl însoțește în pribegie, împreună cu Naum Râmniceanu, pe episcopul Filaret, călătorind în Banat, Transilvania și Ungaria, consemnând în cronica sa periplul său prin orașele Orșova, Mehadia, Lugoj, Caransebeș și Timișoara, menționând că a văzut cetatea Petrovaradin, orașul Šabac și palatul lui Matei Corvin din Buda. S-a întors la
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
orașele Orșova, Mehadia, Lugoj, Caransebeș și Timișoara, menționând că a văzut cetatea Petrovaradin, orașul Šabac și palatul lui Matei Corvin din Buda. S-a întors la Râmnic înaintea păcii de la Șiștov (1791), dar a fost înlăturat după 1792 de noul episcop Nectarie, de origine greacă, semnând din 1795 ca biv-eclesiarh. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în mănăstirile din Oltenia, unde a alcătuit condici și a studiat colecțiile de documente. A viețuit la mănăstirea Gănescu din Craiova, apoi
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
Fellowship". Prin 1931 frăția creștină a devenit cunoscută ca "". Oxford Group s-a bucurat de o largă popularitate și succes, în special în anii 1930. În anul 1932 arhiepiscopul de Canterbury, Cosmo Lang, rezumând discuție purtată de Oxford Group cu episcopii săi diecezani, a spus: Este un cadou de care biserica are în mod vădit nevoie." Doi ani mai târziu, William Temple, arhiepiscop de York, a adus un omagiu organizației Oxford Group care "este folosită pentru a demonstra puterea lui Dumnezeu
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
la Universitate. În vara anului 1933, de exemplu, au sosit 5.000 de oaspeți pentru o parte de un eveniment la care au participat șase colegii și a durat șaptesprezece zile. Aproape 1.000 dintre ei erau clerici, inclusiv doisprezece episcopi. În iunie 1939 Oxford Group s-a constituit legal. Pentru renașterea spirituală a adepților, Oxford Group a susținut patru practici prezentate mai jos: O parte din bibliografia Oxford Group este disponibilă on-line: "For Sinners Only" de Arthur James Russell a
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
nu au înțeles obiceiurile noastre, a venit în țară. Câteva zile mai târziu, întreaga țară vorbea despre Dumnezeu și la două luni după ce au sosit treizeci de străini perpectiva mentală din întreaga țară s-a schimbat." Pe 22 aprilie 1945, episcopul Fjellbu, episcop de Trondheim, a predicat în biserica St Martin-in-the-Fields din Londra. "Aș vrea să spun public", a spus el, "că bazele rezistenței unite a clerului norvegian la adresa nazismului au fost stabilite prin activitatea desfășurată de Oxford Group." Situații similare
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
înțeles obiceiurile noastre, a venit în țară. Câteva zile mai târziu, întreaga țară vorbea despre Dumnezeu și la două luni după ce au sosit treizeci de străini perpectiva mentală din întreaga țară s-a schimbat." Pe 22 aprilie 1945, episcopul Fjellbu, episcop de Trondheim, a predicat în biserica St Martin-in-the-Fields din Londra. "Aș vrea să spun public", a spus el, "că bazele rezistenței unite a clerului norvegian la adresa nazismului au fost stabilite prin activitatea desfășurată de Oxford Group." Situații similare au avut
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
St Martin-in-the-Fields din Londra. "Aș vrea să spun public", a spus el, "că bazele rezistenței unite a clerului norvegian la adresa nazismului au fost stabilite prin activitatea desfășurată de Oxford Group." Situații similare au avut loc în Danemarca, unde primatul țării, episcopul Fuglsang-Damgaard, episcopul de la Copenhaga, a declarat că Oxford Group "mi-a deschis ochii față de darul lui Dumnezeu care este frăția creștină, și față de ceea ce am experimentat în acest grup, căruia îi aparțin acum". Când naziștii au invadat Danemarca, episcopul Fuglsang-Damgaard
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
din Londra. "Aș vrea să spun public", a spus el, "că bazele rezistenței unite a clerului norvegian la adresa nazismului au fost stabilite prin activitatea desfășurată de Oxford Group." Situații similare au avut loc în Danemarca, unde primatul țării, episcopul Fuglsang-Damgaard, episcopul de la Copenhaga, a declarat că Oxford Group "mi-a deschis ochii față de darul lui Dumnezeu care este frăția creștină, și față de ceea ce am experimentat în acest grup, căruia îi aparțin acum". Când naziștii au invadat Danemarca, episcopul Fuglsang-Damgaard a fost
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
țării, episcopul Fuglsang-Damgaard, episcopul de la Copenhaga, a declarat că Oxford Group "mi-a deschis ochii față de darul lui Dumnezeu care este frăția creștină, și față de ceea ce am experimentat în acest grup, căruia îi aparțin acum". Când naziștii au invadat Danemarca, episcopul Fuglsang-Damgaard a fost trimis într-un lagăr de concentrare. Înainte de încarcerare el i-a transmis un mesaj lui Buchman spunând că prin Oxford Group a găsit un spirit pe care naziștii nu l-ar putea distruge și că el a
Oxford Group () [Corola-website/Science/337167_a_338496]
-
de a-și retrage sprijinul dintr-un proiect pe care-l considera fantezist, Armata este încântată de rezultate și-l susține mai departe. Mai mult, proiectului i se alătură un personaj care, aparent, n-ar avea legătură cu cercetările științifice - episcopul Teodoriu Aticanu. Sonia îl părăsește pe Andrei, a cărui relație onirică devine tot mai intensă, iar populația începe să manifeste împotriva experimentului, temându-se că se nu se ajungă la controlarea viselor oamenilor. Andrei încearcă să-i trimită partenerei sale
ERAL () [Corola-website/Science/337181_a_338510]
-
1948, fiind trecut pe lista proscrișilor ardeleni, pentru că „luase parte la cauza revoluției”, alături de August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Aaron Florian, Al. Papiu Ilarian și Simion Bărnuțiu. Zaharia Boerescu s-a exilat apoi la Sibiu, unde Andrei Șaguna, care devenise episcopul ortodox al românilor ardeleni, i-a oferit adăpost. Rămas fără slujbă, Zaharia Boerescu a fost rechemat în țară abia în anul 1851, fiind numit profesor și inspector al Seminarului din Curtea de Argeș, în urma stăruințelor episcopului Climent, care îl cunoștea încă de la
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
Sibiu, unde Andrei Șaguna, care devenise episcopul ortodox al românilor ardeleni, i-a oferit adăpost. Rămas fără slujbă, Zaharia Boerescu a fost rechemat în țară abia în anul 1851, fiind numit profesor și inspector al Seminarului din Curtea de Argeș, în urma stăruințelor episcopului Climent, care îl cunoștea încă de la Seminarul din București. În 1863 este destituit din funția de rector al Seminarului, în urma unui articol de presă scris în favoarea lui C. A. Rosetti, aflat în opoziție. Cariera didactică a lui Z. Boerescu se
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
să stabilească o între catolici și ortodocși, după cum fusese imaginată la conciliul de la Florența - ortodocșii păstrându-și tradițiile, dar acceptându-l pe papă drept suveran spiritual. a acceptat un astfel de aranjament, dar Elena a protestat. Nobilii poloni, între care episcopul și cardinalul , au discutat posibilitatea unui divorț regal. Războiul a continuat între timp, doar că nu atât de bine pentru Moscova. Oștile lituaniene au sosit în regiune, și i-au încetinit pe moscoviți. Ordinul Livonian, condus de Wolter von Plettenberg
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
serios, fie pentru că avea timp să-și întărească trupele din Livonia. De-a lungul lui 1561, un armistițiu ruso-lituanian (convenit a dura până în 1562) a fost respectat de ambele părți. În schimbul unui împrumut și a unei garanții a protecției daneze, episcopul Johann von Münchhausen a semnat la 26 septembrie 1559 un tratat prin care îi acorda lui Frederick al II-lea al Danemarcei dreptul de a numi episcopul de , act ce însemna practic vânzarea acestor teritorii în schimbul a 30.000 de
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
de ambele părți. În schimbul unui împrumut și a unei garanții a protecției daneze, episcopul Johann von Münchhausen a semnat la 26 septembrie 1559 un tratat prin care îi acorda lui Frederick al II-lea al Danemarcei dreptul de a numi episcopul de , act ce însemna practic vânzarea acestor teritorii în schimbul a 30.000 de taleri. Frederick al II-lea l-a numit episcop pe fratele său, , care a fost întronizat în aprilie 1560. Pentru ca eforturile daneze să nu producă mai multă
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
1559 un tratat prin care îi acorda lui Frederick al II-lea al Danemarcei dreptul de a numi episcopul de , act ce însemna practic vânzarea acestor teritorii în schimbul a 30.000 de taleri. Frederick al II-lea l-a numit episcop pe fratele său, , care a fost întronizat în aprilie 1560. Pentru ca eforturile daneze să nu producă mai multă insecuritate pentru Suedia, Danemarca a mai făcut o încercare de a mijloci o pace în regiune. Magnus și-a urmărit interesele personale
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
Austro-Ungariei, a cărui asasinare petrecută la Sarajevo a reprezentat pretextul declanșării Primul Război Mondial. Glonțul care l-a omorât, tras de Gavrilo Princip, este acum un exponat în muzeul castelului. Castelul a fost construit se pare în jurul anului 1280 de către episcopul Tobiaš al Pragăi că o fortificație gotica în stilul unui castel francez cu un plan dreptunghiular și turnuri rotunde care ies în afara la colțuri, ceea ce face posibilă o apărare mai eficientă. Cronicile atestă faptul că familia Benešévic din orașul apropiat
Castelul Konopiště () [Corola-website/Science/335948_a_337277]
-
Mons o mare bătălie, al cărei rezultat a rămas nedecis. Deși în secret Lothar a încurajat acest război el nu a intervenit direct pentru a-și ajuta fratele. În 977, Charles a acuzat-o pe regina Emma de adulter cu episcopul Adalberon de Laon. Sinodul de la Sainte-Macre condus de arhiepiscopul Adalberon de Reims a avut loc la Fismes pentru a discuta situația; din cauza lipsei de dovezi, atât regina cât și episcopul au fost absolviți, iar Charles, care a susținut zvonurile, a
Lothar al Franței () [Corola-website/Science/335941_a_337270]