21,599 matches
-
trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice. În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
prima povestire cu detectivi. Printre alte precursoare sunt de menționat "Zadig" (1748) de Voltaire, cu un personaj principal care realizează fapte similare de analiză, împrumutate și ele din povestirea „Peregrinaggio di tre giovani figliuoli del re di Serendippo”, o versiune italiană a poemului „Hasht-Bihisht” al lui Amir Khusro. Se poate ca Poe să fi dorit să extindă precedentele sale lucrări analitice, inclusiv eseul „Jucătorul de șah al lui Maelzel” și comedia „Three Sundays in a Week”. În ceea ce privește subiectul povestirii, Poe s-
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Stigmata este un film de groază supranaturală din 1999, regizat de Rupert Wainwright și având-o pe Patricia Arquette în rolul unei coafeze din Pittsburgh, Pennsylvania, care primește stigmatele, după achiziționarea unui rozariu deținut anterior de un preot italian decedat, care a suferit el-însuși de același fenomen. Gabriel Byrne interpretează un funcționar de la Vatican, care investighează cazul ei, și Jonathan Pryce joacă un funcționar corupt din Biserica Catolică. Filmul începe în satul brazilian Belo Quinto, în care preotul Andrew
Stigmata (film) () [Corola-website/Science/325980_a_327309]
-
bine-primit politic, în multe părți ale lumii și este creditat continuu pentru creșterea gradului de conștientizare privind încălzirea globală la nivel internațional.] Filmul l-a inspirat pe producătorul Kevin Wal să conceapă în 2007 Festivalul Live Earth iar pe compozitorul italian Giorgio Battistellia l-a influențat să scrie o adaptare de operă, programată pentru premiera de la La Scala din Milano, în 2013.. În urma filmului, Gore a fondat în 2006 The Climate Project, care a instruit 1000 de activiști pentru a oferi
Un adevăr incomod () [Corola-website/Science/326011_a_327340]
-
fier, care este de asemenea conservată în tezaurul bisericii. Pe de altă parte, "Encyclopædia Britannica" consideră că prima mențiune credibilă asupra utilizării coroanei de fier este cea făcută în legătură cu încoronarea imperială a lui Henric al VII-lea din 1312. Istoricul italian Bartolomeo Zucchi numără 37 de încoronări realizate cu Coroana de fier între secolele al IX-lea și al XVII-lea, însă documentație credibilă apare doar în următoarele cazuri: Începând din secolul al X-lea, regii romano-germani descindeau spre Roma pentru
Coroana de fier a regilor longobarzi () [Corola-website/Science/324867_a_326196]
-
o serie de confruntări cu Liga Lombardă, o coaliție a orașelor nord-italiene, care au obținut în cele din urmă a obținut o victorie decisivă în bătălia de la Legnano din 1176 asupra imperialilor, silindu-l pe Frederic să recunoască autonomia orașelor italiene. Fiul lui "Barbarossa", Henric al VI-lea a reușit să extindă autoritatea Hohenstaufenilor în Italia prin cucerirea Regatului normand al Siciliei, care includea insula Sicilia și întreg sudul Italiei. Fiul lui Henric, Frederic al II-lea de Hohenstaufen — primul împărat
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
împărat romano-german, a putut să își stabilească dominația asupra Italiei într-o măsură mai mare decât oricare alt împărat de după Frederic al II-lea de Hohenstaufen. El i-a alungat pe francezi din Milano, a preîntâmpinat o încercare a principilor italieni ca, având sprijinul Franței, să își reafirme independența în cadrul Ligii de la Cognac, să prade Roma în 1527 și să îl supună pe papa Clement al VII-lea, să cucerească Florența reinstalând la putere familia Medici ca duci ai Florenței (iar
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
dar este des întâlnită și sangria pe bază de vin alb. Vinul este, de obicei, sec, ieftin, tânăr, ușor și cu aciditate crescută, în sortimente diverse: Cabernet Sauvignon, Merlot, Rioja, Zinfandel, Shiraz sau sortimente franțuzești ca Gamay ori Beaujolais, uneori italiene precum Dolcetto, Bardolino, Freisa, Lambrusco etc. În ceea ce privește fructele, posibilitățile sunt aproape nelimitate. Se folosesc,în special, citrice: felii de portocale, lămâi, lime, dar și mere, pere, pepeni, căpșuni, ananas, strruguri, mango etc. Ca îndulcitor se folosesc zahărul, mierea, diverse siropuri
Sangria () [Corola-website/Science/324877_a_326206]
-
(familia Guideștilor; de asemenea, Guidoni, Vitone sau Widonids (în limba franceză: Widonides, în limba germană: Guidonen sau Widonen) a fost o familie italiană de origine francă, proeminentă în secolul al IX-lea. Familia Guideștilor descindea din Guy de Nantes, provenind din Austrasia. Este vorba de o familie cu tendințe agresive, care și-a extins baza de putere în detrimentul Statului papal, fiind mereu loiali
Familia Guideschi () [Corola-website/Science/324880_a_326209]
-
Osgood o cere în căsătorie pe Daphne care, într-o stare de excitare, acceptă, crezând că poate primi o alocație mare de la Osgood imediat după nunta lor. Când gangsterii ajung la același hotel pentru o conferință în onoarea "Prietenilor Operei Italiene", Spats și banda lui îi văd pe Joe și Jerry. După mai multe urmăriri pline de umor (și în care devin martori la o altă crimă săvârșită de gangsteri, de data aceasta împotriva lui Spats și a bandei sale), Jerry
Unora le place jazz-ul () [Corola-website/Science/324895_a_326224]
-
XII-lea. În jurul anului 1133, fiul lui Rainier, Guglielmo al V-lea s-a căsătorit cu Judith de Babenberg, soră vitregă cu regele Conrad al III-lea al Germaniei, moment din care prestigiul familiei a crescut. Marchizatul a intrat politicile italiene ale lui Conrad, dar și în cele ale Bizanțului, în vremea împăratului Manuel I Comnen, a constituit un precedent al poziției pro-imperiale (ghibeline) a urmașilor din Montferrat și s-a implicat în cruciade. Conrad de Montferrat (sau Conrad I al
Marca de Montferrat () [Corola-website/Science/324911_a_326240]
-
în cele ale Bizanțului, în vremea împăratului Manuel I Comnen, a constituit un precedent al poziției pro-imperiale (ghibeline) a urmașilor din Montferrat și s-a implicat în cruciade. Conrad de Montferrat (sau Conrad I al Ierusalimului) a fost un nobil italian, unul dintre participanții majori la Cruciada a treia. El a devenit "de facto" rege cruciat al Ierusalimului, prin căsătoria cu Isabella a Ierusalimului, din 24 noiembrie 1190, și ales oficial în 1192, cu câteva zile înainte de a muri asasinat. Marchizul
Marca de Montferrat () [Corola-website/Science/324911_a_326240]
-
franceze "Travailleur" (1880-1882) și "Romanche" (1882-1883) au făcut sondaje în Marea Mânecii și Golful Gasconiei, iar "Hirondalle I" (1885), aparținând prințului Albert de Monaco, a efectuat o serie de cercetări în Marea Mediterană, în Atlanticul central și în regiunile arctice. Navele italiene "Washington" (1881-1885) și "Vittorio Pisani" (1882-1885) au explorat Marea Mediterană și Oceanul Pacific. Marea Mediterană și Marea Roșie au fost cercetate și de nava austriacă "Pola" (1890-1896). Polul Sud este explorat, în continuare, de către Weddel, Ross, Scott, Amundsen, de expediția navei Belgica (1897-1899) care
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Arduin Glaber (în limba italiană: "Arduino Glabrio"," Glabrione" sau " îl Glabro", adică "cel Viteaz") (d. cca. 977) a fost conte de Auriate din jurul anului 935 și primul markgraf de Torino, din jur de 950. Arduin făcea parte din familia Arduinicilor, pe ai cărei membri i-
Arduin Glaber de Torino () [Corola-website/Science/324956_a_326285]
-
nevoit din aceasta cauză să-și întrerupă învățătura pentru a apăra bunurile familiei de încercările unor asociați ai tatălui său de a le acapara. Ajutându-se, între altele, de excelenta bibliotecă a familiei, Davicion a învățat limbile română, greacă, franceză, italiană, în afara limbii materne - limba ladino, de asemenea a devenit versat în ebraică și literatura religioasă evreiască. În tinerețe Davicion Bally a lucrat în oficiul de avocatură al unchiului său, și acesta absolvent al Universității din Leipzig. În 1823 a înființat
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
a participat la mai multe inițiative de modernizare a capitalei, între care înființarea unei unități bine echipate de pompieri și pavarea principalelor străzi ale orașului A fost activ și în domeniul promovării culturii, finanțând, de pildă, spectacolele unui ansamblu teatral italian la București. În anul 1848 Davicion Bally s-a înrolat în sprijinul mișcării revoluționare românești, asemănător cu alți evrei ca Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Hillel Manoah și alții. El și alți membri ai familiei sale au donat sume importante
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
Dinastia Harodingiană (în limba italiană: Arodingi sau "Arodi") a fost o proeminentă familie nobiliară longobardă care a oferit doi regi Italiei longobarde la jumătatea secolului al VII-lea (636-653). i au apărut ca deținând o mică posesiune în apropiere de Brescia. Apoi, Rothari, fiu lui
Harodingieni () [Corola-website/Science/324976_a_326305]
-
sale a intrat în Liguria, mai apoi a invadat și jefuit teritoriul boilor. După câteva zile s-a întors la Roma unde a primit onorurile triumfului. Din punct de vedere istoric, bătălia de la Telamon a devenit un simbol al patriotismului italian și a fost citat în mai multe rânduri ca un exemplu al gloriei Romei antice. Benito Mussolini a menționat de cel puțin două ori bătălia, în 1926, în timpul unei disertații la Universitatea din Perugia și în 1942, în timpul celui de-
Bătălia de la Telamon () [Corola-website/Science/324982_a_326311]
-
(în ) este a treia miniserie a serialului italian de televiziune "Caracatița". Miniseria în șapte episoade, în regia lui Luigi Perelli, a fost difuzată pentru prima dată în Italia de la 5 aprilie la 13 aprilie 1987 pe Rai Uno, duminică și luni la ora 20,30. Rolurile principale au
Caracatița 3 () [Corola-website/Science/324418_a_325747]
-
Ioan Curcuas (în limba greacă: Ἰωάννης Κουρκούας, în limba italiană: Giovanni Antipati da Cusira) a fost catepan bizantin de Italia de la anul 1008 până la moarte. Originile sale sunt armenești. A fost martorul primei revolte a longobarzilor împotriva stăpânirii bizantine din Apulia. După ce fusese "strategos" al themei Samos, Curcuas a sosit
Ioan Curcuas (catepan) () [Corola-website/Science/324453_a_325782]
-
(în limba greacă: Βασίλειος Βοϊωάννης, în limba italiană: Bugiano) a fost catepan bizantin de Italia din anul 1017 până în 1027) și unul dintre cei mai mari generali bizantini ai vremii sale. Victoriile sale pe câmpul de luptă au permis Imperiului Bizantin să își revină pentru o perioadă și
Vasile Boioannes () [Corola-website/Science/324458_a_325787]
-
Dinastia de Hauteville (franceză: "Maison de Hauteville", italiană: "Casa d'Altavilla", siciliană: "Casa d'Autavilla") a fost la origine o neînsemnată familie de baroni normanzi din regiunea Cotentin din Normandia, care a devenit proeminentă pe trei continente (Europa, Asia și Africa) în urma cuceririlor efectuate în spațiul mediteranean, în
Dinastia Hauteville () [Corola-website/Science/324450_a_325779]
-
(în limba greacă: Νικηφόρος Δουκειανός}}, în [[limba italiană: Niceforo Dulchiano sau Doceano) (d. [[1040]]) a fost [[Catepanatul de Italia|catepan bizantin de Italia]] între anii [[1039]] și [[1041]]. El a fost martorul fazei incipiente a răscoalei conduse de [[Arduin Longobardul]]. A murit asasinat la [[Ascoli Satriano]]. Odată cu moartea
Nikefor Doukeianos () [Corola-website/Science/324469_a_325798]
-
(n. 1 iulie 1955, Napoli) este un fotograf italian care își desfășoară activitatea la frontiera dintre fotografia tradițională — în particular portretistică — și experimentul fotografic. A practicat diferite genuri, folosind materiale variate. Fotografiile sale se bazează pe reunirea neașteptată de elemente ireale și cotidiene. Prin aceasta, ca și prin caracter
Augusto De Luca () [Corola-website/Science/324480_a_325809]
-
(n. 1907, Belgrad - d. 1936 sanatoriul de la Arco di Trento, Italia) a fost un pictor care a activat în România. S-a născut la Belgrad în 1907 din tată italian și mamă de naționalitate sârbă, dar ca urmare a consecințelor dramatice ale Primului Război Mondial a pierdut urma părinților. Nu se știe cum a ajuns în Transilvania, dar în anii '20-'30 a studiat și creat în special la Cluj, cu Catul
Tasso Marchini () [Corola-website/Science/324494_a_325823]