198,612 matches
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
Bistriței, îndată i se arătă Prea Sfânta fecioară Maria care, oprindu-i în cale, îi întrebă: - Unde vă duceți, fiilor? Ei, plini de bucurie și de spaimă mângâietoare și nădejdii lor, răspunseră: - Ne ducem la grădina Sfinției Tale (Grădina Maicii Domnului din muntele Aton. Atunci Prea Sfânta Fecioară le porunci: - Întoarceți-vă înapoi, căci și aicea este grădina mea. Și îndată s-a făcut nevăzută. Această vedere s-a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
și aicea este grădina mea. Și îndată s-a făcut nevăzută. Această vedere s-a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-un stejar bătrân, o icoană a Maicii Domnului. Sihastrii s-au întors apoi înapoi, urmându-și nevoințele lor schimnice ca și mai înainte și dând ca aducere aminte numele lor munților în care și-au petrecut viața, și anume: Metodie, Varnava, Verchie, Simon, Gherman, Piru și Grecul.
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
că în adevăr pe timpul lui Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, ședea un ostaș de-al lui pe movila lui Burcel, cale de o poștă și jumătate de la Vaslui, și că glasul lui era atât de puternic, încât ajungea până-n auzul Domnului. footnote> (V. Alecsandri, Poezii poporale ale românilor, f.168) Într-o zi de sărbătoare Într-o zi cu mândru soare, Care lumea-nveselea Și cu aur o-nvelea, Iată mări se ivea Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ajungea până-n auzul Domnului. footnote> (V. Alecsandri, Poezii poporale ale românilor, f.168) Într-o zi de sărbătoare Într-o zi cu mândru soare, Care lumea-nveselea Și cu aur o-nvelea, Iată mări se ivea Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe cal încăleca Și cu mulți voinici pleca De la scara curții lui La biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
footnote> (V. Alecsandri, Poezii poporale ale românilor, f.168) Într-o zi de sărbătoare Într-o zi cu mândru soare, Care lumea-nveselea Și cu aur o-nvelea, Iată mări se ivea Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe cal încăleca Și cu mulți voinici pleca De la scara curții lui La biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești stăpân! Tu ești Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Și
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești stăpân! Tu ești Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună samă Cum de te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
are, Și eu sunt Șoiman Burcel Puișor de voinicel! - Să trăiești, dacă n-ai teamă! Dă-ne nouă bună samă Cum de te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare Tocma-n timp de închinare? - Doamne, pun mâna pe piept Și mă jur să-ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic harmasar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte opt pe loc turteam! Gelu
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ajuns un biet sărac. Nici n-am casă, nici n-am jug Nici juncani ca să-i înjug! Toată vara m-am rugat De bogații cei din sat, Să-mi dea plugul ca să ar ... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei Și cu un bou îl înjugai Și de lucru m-apucai, Că săracul n-are soare Nici zile de sărbătoare! Domnul Ștefan l-asculta Și din gură cuvânta
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei Și cu un bou îl înjugai Și de lucru m-apucai, Că săracul n-are soare Nici zile de sărbătoare! Domnul Ștefan l-asculta Și din gură cuvânta: - Măi Burcele, fătul meu! Iată ce hotărăsc eu: Ia-ți un plug cu șase boi Și mergi bogat de la noi. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 331. footnote> (După Trib. „Albina”, an V, f. 1094) Ștefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă de nu i-ai fi găsit pereche pe pământul acesta. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă și odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de lume, s-a sfătuit cu vrăjitorii și cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muțeniei. Într-o vreme așa în amurg
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
inimă și odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de lume, s-a sfătuit cu vrăjitorii și cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muțeniei. Într-o vreme așa în amurg de vară, iaca vine la Domn o babă, dar bătrână de-și scărpina pieptul cu nasul, așa era de gheboasă - și-l povățuiește să cheme pe Soare la un ospăț și să-l cinstească după toate rânduielile cuvenite fețelor strălucite. După ospăț, când toți or fi
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
sărutare de la craiul zilei (de la Soare), că numai așa odrasla lui dragă are să prindă la grai. Vodă îmbucurat, puse-n cale un ospăț mare. Pe capul stăpânitorului era însă un blestem. Cum se făcu, că piaza rea aude de gândurile Domnului și ca să-i încurce dezlegarea, alergă fuga în răcorile întunecoase dinspre lună-răsare și găsește pe stăpâna nopții bocindu-se de necredința Soarelui. Ea se văieta că n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa și o
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
59 În noaptea ospățului, luna s-a dosit după sprânceana codrilor, pândind să-și zărească dușmanca pentru ca s-o zdrobească. Soarele, un făt-frumos de lumină, chefuia cu Vodă și cu toți curtenii. Când, pe la sfârșit, veni la petrecanie și fata Domnului, împodobită ca o primăvară caldă, cade în genunchi la picioarele Soarelui și-i cere o gură de mântuire. Luna, furioasă, se ridică turbată peste straja (culmea) codrilor negri și, aruncându-se într-un brâu tremurat de lumină și răzbătând pe
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
colectivului münchenez. Simfonia nr. 43, “Mercur”, a fost executată de-a dreptul miraculos. În fine, Concertul în do major pentru violoncel l-a avut protagonist pe Marin Cazacu, aflat în formă de zile mari. La îndreptățitele aplauze insistente ale publicului, domnii (de fapt își justifică apelativul de maeștri) Năsturică Herschcowici și Cazacu au oferit o parafrază a cunoscutei Passacaglii de Händel, cu (alte) variațiuni, extrem de spectaculoase. Să subliniem în încheierea notiței noastre despre acest final triumfal al evoluțiilor formațiilor camerale că
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei. D-apoi
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]