21,520 matches
-
după alegerea în Biroul Uniunii a intrat într-o nouă familie de spirite. A zis „Nicu” Breban în felul în care zice „Serioja” (Adam) „Gigioacă” (Genoiu) sau „Vasiok” (Sporici). N-am uitat că, în urmă cu doi-trei ani, numele autorului îngerului de ghips îi provoca reacții alergice. Literalmente, îl scandalizau succesele și felul acestuia de a vorbi despre sine, pe care îl considera „paranoic”! Nu-i nevoie de prea multă perspicacitate: intrarea în „cercul înalt” i-a modificat percepția. Acum, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
obișnuitele sale fabule (citez după un număr recent din „Temps nouveaux”), Hrușciov, un impulsiv, care de obicei nu rămînea dator, l-a avertizat pe Neizvestny: „Sînteți un om interesant, îmi plac cei ca dv., însă aveți în dv., deopotrivă, un înger și un demon. Dacă va învinge demonul, noi vă vom distruge. Dacă va birui îngerul, vă vom ajuta”. Cum era de prevăzut la un avangardist, caracter independent, a învins demonul. În consecință, Ernst Neizvestny a ajuns hamal în gara Riga
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de obicei nu rămînea dator, l-a avertizat pe Neizvestny: „Sînteți un om interesant, îmi plac cei ca dv., însă aveți în dv., deopotrivă, un înger și un demon. Dacă va învinge demonul, noi vă vom distruge. Dacă va birui îngerul, vă vom ajuta”. Cum era de prevăzut la un avangardist, caracter independent, a învins demonul. În consecință, Ernst Neizvestny a ajuns hamal în gara Riga și tăietor de piatră pentru alți sculptori. Povestea sa m-a făcut să mă întreb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
albastră! - Tu?, o împunge sfîntul cu întrebarea pe una care arăta extrem de sfioasă. - Eu, niciodată... - Să i se dea o mantie albă și două aripi. Femeia s-a grăbit să-i mulțumeacă pentru faptul că a trecut-o în rîndul îngerilor... - îmi mulțumești degeaba, a oprit-o el: te-am făcut gîscă!” Pînă acum perestroika dă satisfacție îndeosebi celor care au patima cititului, interesați de părțile istoriei contemporane ținute sub obroc sau prezentate deformat (biografii falsificate integral sau numai retușate, evenimente
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
von seinem stärkeren Dasein. Denn das Schöne ist nichts als des Schrecklichen Anfang, den wir noch grade ertragen und wir bewundern es so, weil es gelassen verschmäht um zu zerstören. Elegii I. Când eu aș striga, de prin cete de Îngeri care-i acela care ar fi să m-audă? De-ar fi ca dintr-o dată vreunul pe inimă chiar să mă țină, pe semne aș muri, m-ar ucide tăria ființei ce are. Frumosul nimica nu este decât Început unei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe semne aș muri, m-ar ucide tăria ființei ce are. Frumosul nimica nu este decât Început unei spaime, iar dacă-l putem Îndura și de stăm admirându-l, e că din dispreț, pregetând, el nu ne distruge. Oricare din Îngeri e spăimântător. * * * Am cunoscut-o, ca să spun așa, pe Lucreția Andriu, pe patul de moarte, căreia i-a rezistat cu voința Lady-ei Ligeia a lui Edgar Poe, admirabil tradusă de ea. După exemplele date mai sus putem spune că această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sale cu miasme, decupează pas cu pas și niciodată deplin teroarea coșmarului terestru, blasfemiile bufone, reluând rugi Întoarse nu În blestem, ci În reportaj acid, insuportabil, pentru că limitat la el Însuși, suficient sieși. Prezidează „tribunale ale subteranei”, insomnia este perpetuă, Îngerii apar În „cete antropofage”, trecutul nu poate fi revocat nici prin amnezie. În acest univers al Înstrăinării, Judecata din urmă Îl judecă tocmai pe Judecătorul Ultim, Stăpânul, adică Măcelarul, Hingherul cum Îl numește, cu fraternă oroare, poeta: „Noi - cei muritori
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
privind pe Hitler: «mâinile lui». Eu cred că a fost o boală care bântuia atunci În lume și care poate fi mai lesne explicată prin mijloace teoretice precum psihologia mulțimilor. Iată boala de care am reușit să mă vindec... Oare Îngerul morții, androginii somnolari pe care eu i-am văzut În poezia lui Eminescu și i-am scos de acolo ca să-i Îndrăgesc nu sunt produsul aceleiași maladii? Mircea Eliade și C. Noica nu s-au vindecat niciodată. Poate nici amarul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
terorii se află, virtual, În somnolența egoistă și năucă a oricui; pulsație fulgurantă, doar, adesea; patologică infirmitate, nu de puține ori, așteptând să fie activizată, manipulată, Încolonată În cazonele valorificări birocratice ale cruzimii și aservirii, ale duplicității, ale indiferenței abrutizante. Îngerul tenebrelor nu este doar cronica persecuțiilor la care este supus artistul care a de-mascat monstrul orb și rapace, nu este doar cardiograma frântă a unei lumi despiritualizate și totuși Însetate de credință și adevăr. Este În primul rând și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dată ca viață și pentru care universul este oribil sau, În mod tragic, provizoriu și imperfect”, adăugând cuvintele ce ar putea fi ale tuturor admiratorilor scriitorului: „O, fratele meu... tu, cel puțin, ai Încercat”. Recitind Tunelul, Despre eroi și morminte, Îngerul tenebrelor, mi-am amintit, brusc, Într-o zi de toamnă 1983, că tânărul prieten de departe a trecut de 70 de ani. „Vei simți prezența, semnul atât de așteptat al cuiva care din altă parte aude strigătele tale”... Am Întârziat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tânăr cu o aparență frumoasă, curajos, puternic spiritual, calități pentru care era admirat de toți camarazii. în închisoarea Pitești atât de groaznic a fost torturat încât și ultima fibră musculară și nervoasă căpătase deformații permanente. Devenise un alt om. Din înger devenise demon; din sfânt torționar. I se crease un nou reflex condiționat, acela de a-l informa pe Țurcanu (Securitatea) de tot ce nu era conform regulamentului de detenție. El era asemeni omului cel mai bun din lume după ce-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din nou, nebuni? Ce cântec sfânt în scrâșnet greu se frânge... O!... Dans în ritm macabru Apocaliptic ropot De prohodiri ciudate Cer negru Negru de clocot Ce-ntunecat se zbate Și Bate... Bate... Bate... Morți vii Stafii și câte-un înger mat Ce-a înghețat Plecat în veșnicii. Morți vii Stafii în urlete surpate de nebuni. O, Doamne, unde ești?! De ce n-aprinzi minuni Minuni cerești? O, Doamne unde ești? Din nepătruns Nici-un răspuns Pitești, Pitești Pitești. Explicația acestor fapte nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se golise de „locatari”, toți plecați în împărăția lui Tanatos. Sergiu Aurel Măndinescu, unul din cei mai chinuiți, într-o poezie inspirată, redă tabloul tragediei Pitești, care prin oamenii ei se mutase la Cazimcă: „De-aș avea o aripă de înger Și cerneală din bezne, poate atunci mi-ar fi mai lesne Să mă adun din toate risipirile, să-mi aștern amintirile Și să spun tuturor de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele. La fereastra nădejdii, zăbrele. La ușa salvării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru ai acorda asistenta medicală în infirmeria penitenciarului. Același răspuns de refuz, îl face să înnebunească pe directorul de scenă a infernului de la Aiud. Urmează în cârje locotenentul erou Aurel State, care a rămas în viață fiindcă „o aripă de înger” l-a ajutat, când (scăpat din mâna inchizitorilor pentru o clipă) se aruncase în gol de pe acoperișul închisorii Uranus. Tabloul reeducării impuse prin atâtea silnicii barbare spunea tuturor că-i amintește de nefericiții soldați germani prăbușiți prin dezastre, pe care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cazimca de la Jilava și Rugul de la Aiud. Analizând Fenomenul Legionar și calitatea jertfei lui Nicolae Petrașcu, Omul, îmi stăruie acum din amintire și din eternitate. Dumnezeu să-l odihnească cu drepții lui în împărăția Sa cea cerească, și cete de îngeri să-i învăluie odihna în cântecele lor! Suferințele sale din lunga detenție din timpul regimului comunist, și mai ales uciderea sa mișelească în propriul spațiu de locuit, mă înfioară. De multe ori cad în prelungi meditații și plâng setos cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căutam pe cineva care să-mi introducă textul cărții în calculator. Cu o atenție și îndemânare deosebită s-a achitat de această dificilă muncă, la fel de conștiincios ca atunci când, copilă fiind, își făcea temele de școală. Alina Călinescu, un al doilea înger păzitor la munca de definitivare a textului în calculator, fiica bunului meu prieten, Nicolae Călinescu, mort după eliberarea din închisoare, printr-o întâmplare nefastă, pe drumurile de luptă anticomunistă de altădată. Fire deschisă, dar profundă ca și el, a pus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe o fereastră aburită, un deget mic a desenat o căsuță cu o ușă, două ferestre și hogeagul din care iese codița unui cârlionț de fum. Satul fulgilor e numai în ochii copiilor. Geamul e o filă veche din cartea îngerilor. Așa începe iarna: într-o dimineață albă, cu copaci moșnegi și alți copii”. (Ionel Teodoreanu ) ,, Fără de știre, sufletul i se umpluse de toamnă, presimțind cât e de plină de semne de întrebare viața, simțindu-se ca o frunză în fața viitorului
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
vadászat [Vânătoare regală], București, 1975, Felhők császára [Împăratul norilor], București, 1979; V. Em. Galan, Baragán [Bărăgan], București, 1965; Eugen Barbu, Északi műút [Șoseaua Nordului], I-II, București, 1969; Fănuș Neagu, Fülledt nyár [Vară buimacă], București, 1969, És kiáltott az angyal [Îngerul a strigat], București, 1972; Remus Luca, Ma este a gyilkos lebukik [ Astă-seară îl arestăm pe asasin], București, 1970. Repere bibliografice: Nagy Pál, Új regény a mai faluról, IGZ, 1960, 1; Dávid Gyula, A magára találó ember, IGZ, 1966, 4; Bölöni
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
intelectuale» sau «antiromantice» nu vor să-l gândească sau să-l trăiască, vor rămâne pe dinafara vieții actuale.” Rubrici: „Cărți și reviste”, „Note mărunte”, „Note și polemici”. Semnează versuri Ștefan Stănescu, Al. Robot, S. M. Enciulescu, Eugen Jebeleanu (E un castel, Îngerii). Răzvan Chivăran publică un fragment de roman sub titlul Părintele Sofronie. Secțiunea publicistică găzduiește semnăturile lui Arșavir Acterian, Mircea Palodă, Stanciu Stoian. La „Cronica plastică”, „subtilul și finul tânăr critic” Eugen Ionescu scrie despre Aspecte ale plasticii și ale culturii
FREAMATUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
pe o fereastră aburită, un deget mic a desenat o căsuță cu o ușă, două ferestre și hogeagul din care iese codița unui cârlionț de fum. Satul fulgilor e numai în ochii copiilor. Geamul e o filă veche din cartea îngerilor. Așa începe iarna: într-o dimineață albă, cu copaci moșnegi și alți copii”. (Ionel Teodoreanu ) ,, Fără de știre, sufletul i se umpluse de toamnă, presimțind cât e de plină de semne de întrebare viața, simțindu-se ca o frunză în fața viitorului
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
nostru a fost un martir al textului. [...] Plină de fapte uimitoare a fost viața bunicului nostru, că el a văzut cu ochii lui Revoluția în pielea goală [...] ăsta-i felul meu de-a mă ruga, cu pixul în mână. [...] Mulți îngeri vin cu aripile rupte și io tre’ să-i oblojesc. Îngerii căzuți au privirea mai tristă, ochii mai strălucitori, aura ca o cometă care moare. Să nu dea Dumnezeu să fii înger căzut. După ce s-a îndrăgostit de bunica mea
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
a fost viața bunicului nostru, că el a văzut cu ochii lui Revoluția în pielea goală [...] ăsta-i felul meu de-a mă ruga, cu pixul în mână. [...] Mulți îngeri vin cu aripile rupte și io tre’ să-i oblojesc. Îngerii căzuți au privirea mai tristă, ochii mai strălucitori, aura ca o cometă care moare. Să nu dea Dumnezeu să fii înger căzut. După ce s-a îndrăgostit de bunica mea, Poemul a început să-i facă unele cadouri... Idila bunicii cu
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
a mă ruga, cu pixul în mână. [...] Mulți îngeri vin cu aripile rupte și io tre’ să-i oblojesc. Îngerii căzuți au privirea mai tristă, ochii mai strălucitori, aura ca o cometă care moare. Să nu dea Dumnezeu să fii înger căzut. După ce s-a îndrăgostit de bunica mea, Poemul a început să-i facă unele cadouri... Idila bunicii cu poemul n-a ținut mult timp. Poemul s-a apucat de băut...” Un fragment remarcabil, probabil una dintre cele mai frumoase
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
excepție din banalul cotidian, aduc în prim-plan personaje simbolice dintre cele mai inedite. Minunata viață de câine a lui Adam (2002) relevă o rafinare a mijloacelor expresive, distribuite în proze scurte, care denotă imaginație epică și virtuozitate verbală. Iarna îngerilor (2002) este romanul nașterii unui roman, într-o formulă în care autorul își retrage propriul comentariu din substanța epică, permițând astfel personajului principal degajarea unui flux confesiv de tip diaristic. O dramă erotică (imposibilitatea realizării unei comunicări durabile cu partenera
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
piesei și îi asigură originalitatea. SCRIERI: Opus nr. 1 pentru hârtie și creion, Timișoara 1995; Un tort pentru un mort, Timișoara, 1998; Lovitura de teatru, Timișoara, 2000; Minunata viață de câine a lui Adam, Reșița, 2002; Păcală, Timișoara, 2002; Iarna îngerilor, Timișoara, 2002. Traduceri: Joseph Roth, Tarabas. Un trecător pe acest pământ, București, 2000. Repere bibliografice: Robert Șerban, Macul Gore și mușcata Dora, O, 1996, 14; Rodica Draghincescu, Microsocietăți confidențiale, O, 1996, 22; Alexandru Ruja, Cronica literară, „Paralela 45”, 1996, 25
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]