198,887 matches
-
Meditațiile sunt o complementară de învățământ privat pentru elevi și studenți. Aceștia își suplimentează cunoștințele dobândite în școli, licee sau universități, cu lecții, cel mai adesea ținute de profesori la ei acasă. Începând cu 2014, Codul de Etică pentru învățământul preuniversitar prevede ca profesorilor să li se interzică să acorde meditații propriilor elevi. Unele universități oferă meditații gratuite
Meditație (educație) () [Corola-website/Science/337137_a_338466]
-
(n. 15 mai 1931, Hărpășești, com. Popești, jud. Iași - d. 7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” din Iași (1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
(n. 4 aprilie 1901, Mihalț - d. 11 mai 1958, Cluj) a fost un istoric și critic literar român. S-a născut în satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Lupaș. După absolvirea facultății lucrează ca redactor la săptămânalul clujean "Societatea de mâine", arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil Pușcariu, obține o bursă de doi ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, condusă de Nicolae Iorga, unde studiază relațiile româno-franceze. Publică la Paris în 1928 studiul "Edgar Quinet et les Roumains", care constituie debutul său editorial. După revenirea în România este angajat la Muzeul Limbii Române din
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
al Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici. Începând din septembrie 1996 școala gimnazială din satul natal Mihalț îi poartă numele. A colaborat în decursul timpului cu numeroase articole, studii, cronici și comentarii literare în revistele "Societatea de mâine", "Cosânzeana", "Boabe de grâu", "Revue de Transylvanie", "Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
s-a desființat la 25 august. După întreruperea funcționării Comisiei Temporare a Consiliului Provizoriu de Stat (), Puterile Centrale au introdus o constituție provizorie, "brevetul", la 12 septembrie 1917. "Brevetul" concepea o monarhie constituțională, cu un parlament bicameral, dar fără . Doar școlile și tribunalele erau transferate către autoritățile poloneze, dar — în ciuda protestelor polonezilor — minoritatea germană a primit un sistem școlar separat. Până la alegerea unui rege al Poloniei, a fost instalat un Consiliu de Regență () ca guvern provizoriu. La 18 septembrie, au fost
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
soției sale, Ana (n. Negrău), originară din Roit. Tatăl său, care a funcționat apoi ca preot în satele Bogei, Ciutelec și Varviz din zona Marghitei, i-a transmis încă din copilărie atracția către lumea cărților și plăcerea studiului. A urmat școala primară în satele bihorene Bogei și Ciutelec, studiile gimnaziale la Popești (jud. Bihor) (1950-1953), liceul la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Cezar Petrescu, Vasile Goldiș, Victor Eftimiu, Emil Isac, Ion Minulescu, Nicolae Oțălea, Victor Papilian, Al Ciura, George Barițiu, Vintilă Horia, Grigore Culger, Ștefan Manciulea, Gr. Nandriș etc. A studiat istoria literară a Transilvaniei, analizând domenii distincte precum tiparul în Transilvania, Școala Ardeleană, mișcarea literară din jurul Revoluției de la 1848, istoria cărții românești din Ardeal și cântecul popular ca formă literară. Activitatea sa a fost recunoscută prin decernarea Premiului „N. Iorga” al Academiei Române (1976) și Premiului de eseu, critică și istorie literară al
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
s-a născut pe <time class="nowrap date-lien" datetime="1968-08-26">26 August 1968</time> în Pantin La vârsta de cincisprezece ani, ea a luat cursuri la clasa "Florent" și apoi lecții cu Yves Le Moign, după care a aderat la școala națională superioară ale artelor si technicelor teatrală. Ea era încă studentă când Jean-Louis Thamin a angajat-o pentru a juca "Amețitul" cu Roland Alb și Jean-Pierre Lorit. După sfârșitul școlii ENSATT în 1988, televiziunea i-a oferit roluri importante în
Valérie Karsenti () [Corola-website/Science/337161_a_338490]
-
lecții cu Yves Le Moign, după care a aderat la școala națională superioară ale artelor si technicelor teatrală. Ea era încă studentă când Jean-Louis Thamin a angajat-o pentru a juca "Amețitul" cu Roland Alb și Jean-Pierre Lorit. După sfârșitul școlii ENSATT în 1988, televiziunea i-a oferit roluri importante în filme, cum ar fi "Sniper" sau "Edward, și fiicele sale". În "Cap în aer", un serial în 30 de episoade, difuzat în 1993, ea a portretizat o adolescentă pasionată de
Valérie Karsenti () [Corola-website/Science/337161_a_338490]
-
Timișoara și s-a făcut cunoscut mai ales prin cercetările asupra literaturii ebraice medievale, mai ales a scrierilor și vieții lui Avraham Ibn Ezra. Fleischer a avut diplomă de rabin și ca profesor de ebraică, a înființat și condus o școala elementară israelita la Timișoara. Yehuda Leib sau s-a născut la Székesfehérvár în Ungaria, în timpul regimului austro-ungar, ca unul din cei șase copii ai lui Yaakov Tzvi Fleischer și ai soției acestuia, Mária (Myriam), fiica a rabinului Baruch Bernhard Eckfeld
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
fiica a rabinului Baruch Bernhard Eckfeld. Fleischer a studiat la Seminarul rabinic din Budapesta, pe care l-a absolvit cu diplomă de rabin.În cursul anilor el a activat ca profesor de ebraică, înființând și conducând începând din 1918 o Școala elementară israelita în cartierul Josefin din Timișoara (care în anul 1928 a beneficiat de o nouă clădire construită prin donațiile comunității evreiești ortodoxe). Ulterior el a fost și profesor de ebraica la Liceul israelit din oraș. Fleischer a făcut numeroase
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
asemenea a scris comentarii biblice care au apărut după 1912 în revistele „Hatzofe Hokhmat Israel”, „Sinai” etc. Multe din lucrările sale au rămas în manuscris. În 1948 în urmă hotărârii autorităților comuniste române de a interzice învățământul privat și confesional, școala elementară evreiască condusă de Fleidcher a fost și ea închisă. a fost căsătorit cu Cilla Serena, născută Witmann, care a predat și ea la scoala israelita. Perechea a avut trei copii:Baruch Tovyahu, Ezra Fleischer, care a devenit cunoscut că
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
iar sistemul școlar a devenit recunoscut la nivel național pentru excelență. Orașul participă la programul , care transportă cu autobuzele elevii minoritari din Boston în orașele suburbane pentru a le oferi oportunități educaționale mai bune decât cele disponibile pentru ei în școlile publice din Boston. La 19 aprilie 1775, ceea ce mulți consideră a fi prima bătălie din Războiul de Independență a fost bătălia de la Lexington. După ce au fost puși pe fugă, rebelii au fost urmăriți în marș de britanici spre Concord, unde
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
533. Gospodăriile de negri aveau un venit mediu de 139.398, iar cele de amerindieni, un venit mediu de 125.139 de dolari. În 2010, 20% dintre locuitorii din Lexington se născuseră în afara Statelor Unite. Educația publică în Lexington cuprinde șase școli primare, două școli medii și un liceu. În general, circumscripția școlară Lexington este printre primele clasate la nivel național și de stat. Bridge Elementary School și Jonas Clarke Middle School erau Școli Naționale cu Panglică Albastră, clasificare de mare performanță
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
negri aveau un venit mediu de 139.398, iar cele de amerindieni, un venit mediu de 125.139 de dolari. În 2010, 20% dintre locuitorii din Lexington se născuseră în afara Statelor Unite. Educația publică în Lexington cuprinde șase școli primare, două școli medii și un liceu. În general, circumscripția școlară Lexington este printre primele clasate la nivel național și de stat. Bridge Elementary School și Jonas Clarke Middle School erau Școli Naționale cu Panglică Albastră, clasificare de mare performanță, în 2010 și
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
în afara Statelor Unite. Educația publică în Lexington cuprinde șase școli primare, două școli medii și un liceu. În general, circumscripția școlară Lexington este printre primele clasate la nivel național și de stat. Bridge Elementary School și Jonas Clarke Middle School erau Școli Naționale cu Panglică Albastră, clasificare de mare performanță, în 2010 și, respectiv, în 2013. Ele au fost clasificate ca școli de top pe baza scorurilor Massachusetts Comprehensive Assessment System (MCAS). Liceul din Lexington a fost clasat în 2014 ca al
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
Lexington este printre primele clasate la nivel național și de stat. Bridge Elementary School și Jonas Clarke Middle School erau Școli Naționale cu Panglică Albastră, clasificare de mare performanță, în 2010 și, respectiv, în 2013. Ele au fost clasificate ca școli de top pe baza scorurilor Massachusetts Comprehensive Assessment System (MCAS). Liceul din Lexington a fost clasat în 2014 ca al 19-lea cel mai bun liceu din țară de USNews. În 2012, Liceul Lexington a câștigat concursul National Science Bowl
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
19-lea cel mai bun liceu din țară de USNews. În 2012, Liceul Lexington a câștigat concursul National Science Bowl al Departamentului de Energie al SUA (DOE). În plus față de Liceul Lexington, elevii pot studia și la Liceul Regional Minuteman. Școala Chineză din Lexington (LCS; 勒星頓中文學校), își ține cursurile la Liceul din Belmont. În 2003, peste 400 de elevi au participat la cursurile acestei școli, care se țin duminica.
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
al SUA (DOE). În plus față de Liceul Lexington, elevii pot studia și la Liceul Regional Minuteman. Școala Chineză din Lexington (LCS; 勒星頓中文學校), își ține cursurile la Liceul din Belmont. În 2003, peste 400 de elevi au participat la cursurile acestei școli, care se țin duminica.
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
și istoric literar, eseist și editor din Republica Moldova. s-a născut la 1 octombrie 1949 în satul Hăsnășenii Mari, Bălți, Republica Moldova. Tatăl său, Gherasim Lungu, a fost socotitor la SMT, iar mama - Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975). Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975). Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Tatăl său a fost profesorul de limbă latină și teologie Zaharia Boerescu, originar din Banat, rector al Seminarului din Curtea de Argeș, anterior profesor la Seminarul din București (din 1837), participant la Revoluția de la 1848 în Giurgiu. Constantin Z. Boerescu a urmat „Școala Fiilor de Militari, Iași” (Liceul Militar din Iași), apoi Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București, în urma absolvirii căreia va fi avansat la gradul de sublocotenent în 1875, în Batalionul de geniu. În 1887 se căsătorește cu Alexandrina Socec
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Zaharia Boerescu, originar din Banat, rector al Seminarului din Curtea de Argeș, anterior profesor la Seminarul din București (din 1837), participant la Revoluția de la 1848 în Giurgiu. Constantin Z. Boerescu a urmat „Școala Fiilor de Militari, Iași” (Liceul Militar din Iași), apoi Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București, în urma absolvirii căreia va fi avansat la gradul de sublocotenent în 1875, în Batalionul de geniu. În 1887 se căsătorește cu Alexandrina Socec (n.1868, d. 1952), fiica cunoscutului librar și editor Ioan
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
și Neagu Boerescu (1889-1946). A decedat la 11 februarie 1915, în București. Sublocotenent, în Geniu (1875), Locotenent (1879), Căpitan (1882), Maior, în Infanterie (1888), Locotenent-colonel (1893), Colonel (1898), General de brigadă (1906), General de divizie în rezervă (1913). După absolvirea Școlii militare de ofițeri, Constantin Z. Boerescu a luat parte ca sublocotenent în Compania a 4-a din Batalionul de geniu la Campania Armatei Române din Războiul de Independență al României, în anii 1877-1878, executând lucrări de fortificații la Barboși (Galați
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]