198,134 matches
-
în largul mării. Nu este de mirare, în aceste condiții, că statele care se învecinează cu aceste comori sunt în plină competiție și fac tot felul de demersuri - locale și internaționale - pentru a-și extinde dominația în zonă. Situația actuală arată că nici un stat nu deține și nici nu ar putea deține în întregime Zona Arctică. Amintitele țări, care au hotarele în vecinătate, țintesc, pe de o parte, exploatarea celor 200 de mile marine la care le dă dreptul legea internațională
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
și-au cerut dreptul de a-și prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor. În „bătălia” pentru resursele acestui spațiu în care trăiesc circa patru milioane de oameni „aparținând unui număr de 30 de grupuri etnice, guvernați de opt națiuni”, după cum arată „RT News”, sunt folosite toate mijloacele menite să asigure unui stat sau altul atingerea scopului extinderii zonale. De pildă, Danemarca a prezentat Organizației Națiunilor Unite, la sfârșitul anului 2014, o cerere de revendicare, susținând că zona care înconjoară Polul Nord este
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
de observator în cadrul Consiliului Arctic (Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Rusia, Suedia și SUA). Pe lângă această intrare, prin nenumăratele programe și acorduri de parteneriat care se derulează, Uniunea Europeană poate fi tot mai mult percepută ca un actor major al Zonei Arctice, arată o rezoluție a Parlamentului European din 2014.
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
manifestă ba elan, ba regres în optica față de adoptarea euro. În primăvara anului 2015, președintele Kolinda Grabar-Kitarovic anunța că țara va trece la euro în răstimp de cinci ani. Declarația a fost „amendată” imediat de premierul Zoran Milanovic, care a arătat că astfel de „promisiuni” nu ajută cu nimic din moment ce țara are încă multe de reformat până să se califice pentru clubul euro și, în plus, ideea nu mai are susținerea populară pe care o avea înainte de criza grecească. În ce
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
ale pieselor sale, oferite cu multă dărnicie spectatorilor. La Cluj - Napoca, în cadrul „Zilelor culturii maghiare”, formația „Beatrice” a oferit celor prezenți la spectacol două mesaje - primul că în curând Clujul va fi din nou unguresc; iar cel de-al doilea arăta pe ce cale - proiecția pe un ecran uriaș a imaginilor de epocă, cu intrarea amiralului Horthy pe un cal alb în Cluj, în urma Diktatului de la Viena. Episodul concertului „Beatrice”, în cadrul unei politici izolaționiste în care s-au desfășurat „Zilele culturii
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
Economic Mondial anunță cifre cutremurătoare referitoare la distribuirea total inechitabilă a resurselor la nivel mondial: peste 70% din populația planetei câștigă maximum 10 dolari pe zi, cu 15% dintre pământeni fiind nevoiți să trăiască cu sub doi dolari zilnic. Așa arată tabloul dramatic al împărțirii avuției mondiale, concretizat în date relevante: 1% oameni bogați dețin 99% din resurse, câțiva avuți (care devin mereu mai prosperi) exploatând masa mare a săracilor. Nenumărate studii de specialitate atestă faptul că mare parte din bogăția
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
mâinile câtorva pământeni, mai exact 62 de miliardari. În cifre alarmante, s-a constatat că „3,4 miliarde de oameni - trei sferturi din populația adultă a lumii - dețin sub 10.000 de dolari pe an” (aproximativ o zecime din total), arată un studiu al „Credit Suisse”. Una dintre cele mai interesante - și edificatoare - evoluții este situația ultimilor ani, care au inclus, după cum se știe, și o severă criză economică. În timp ce bogăția celor câțiva din top a crescut cu peste 40 de
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
cădeau de acord asupra unui proiect de reducere a inechității mondiale. S-a demonstrat astfel că fenomenul este complet scăpat de sub control”, sintetizează Mark Goldring, director executiv al organizației. Promisiuni goale Avuția lumii va continua să crească în anii următori, arată proiecțiile specialiștilor, fiind estimată la 345 trilioane de dolari în anul 2010. Dacă tendința actuală va continua, se poate considera că la acel moment vor exista și mai mulți ultra-bogați care vor acapara încă mai mult din această bogăție. Totuși
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
ordine (Franța, Italia). Încă nu s-au stins ecourile (și nu s-au încheiat consecințele) unui alt episod care a vădit discrepanțele de viziune din interiorul blocului comunitar: criza din Grecia. Și aici sunt binecunoscute momentele de tensiune care au arătat, pe de o parte, că grecii, deși aparțin Uniunii și Zonei Euro, sunt foarte puțin dispuși să accepte reguli de constrângere generate de imensa datorie a țării, iar pe de altă parte că unele state membre nu au fost de
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
pentru cei care solicită autonomia pe criterii etnice în Transilvania... Un alt punct sensibil al diferențelor de optică în interiorul UE este respectarea democrației. Cazul cel mai notoriu este al Ungariei. O scurtă trecere în revistă a evenimentelor din ultimii ani arată că în anul 2012, Comisia Europeană atrăgea atenția guvernului conservator de la Budapesta că, dacă nu va schimba imediat legislația care era considerată „derapaj democratic”, va fi adus în fața justiției. După cum este binecunoscut, era vorba despre controversatele modificări aduse Constituției sau
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
Trei ani mai târziu, la începutul lui 2015, același premier ungar Viktor Orban, care stârnise toate aceste furtuni, era întâmpinat de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, cu un zâmbet și formula „Salut, dictatorule”. Gestul, care a făcut înconjurul lumii, arată abordarea reală de la „centru” a așa-numitelor „derapaje de la democrație” ale Ungariei... Politica energetică a Uniunii Europene include, la rându-i, o serie de clivaje între statele membre. De pildă, după recentul acord între gigantul rus „Gazprom” cu mai multe
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
de la „EON AG” sau francezii de la „Engie”) pentru a extinde capacitatea conductei „Nord Stream”, Slovacia a criticat dur Europa Occidentală: „Statele din vestul Europei își trădează vecinii din est”, a comentat premierul slovac Robert Fico. Iar președintele polonez Andrzej Duda arată că „proiectul neglijează complet interesele Poloniei și afectează unitatea Uniunii Europene”. Pe de altă parte, însă, aceeași Uniune Europeană s-a dovedit extrem de intransigentă cu Bulgaria, pe care a presat-o să iasă din proiectul „South Stream”, promovat tot de
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
premierului britanic David Cameron că va supune consultării populare apartenența țării sale la UE. De altfel, un episod făcut public de mass-media la doi ani după consumarea lui este relevant pentru dificultățile pe care le întâmpină „omogenizarea” europeană: publicația „Volkskrant” arată că, în cadrul unei întâlniri din 2012 a premierului olandez Mark Rutte cu președintele de atunci al Consiliului European, Herman van Rompuy, cel dintâi a amenințat cu părăsirea Zonei Euro dacă mai-marii europeni încearcă să obțină mai mult control asupra finanțelor
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
fondatori ai Uniunii Europene și ai NATO, precum Germania, Franța sau Italia, au criticat numai cu jumătate de gură Rusia, considerat de unele state vestice un aliat de care nu se pot lipsi. Cele mai sonore voci anti-Rusia s-au arătat a fi Polonia și țările baltice”. Există multe puncte comune între acel incident și actuala poziție comunitară în fața Rusiei, care „a recidivat”, anexând Crimeea. În clipa în care s-a pus problema unor sancțiuni severe aplicate Moscovei, europenii s-au
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
online. Pe pagina sa de Facebook, de pildă, s-au putut exprima foarte multe femei poloneze nemulțumite de o inițiativă legislativă care le privea. Completăm tabloul european cu premierul român Dacian Cioloș, care încă de la instalarea în această funcție a arătat o mare deschidere către rețelele sociale. A discutat, a răspuns, a susținut civic, a reacționat: „Aplicația Inspectorul Pădurii a fost lansată în testare timp de o lună de zile tocmai pentru a primi feedback de la cetățenii care o utilizează și
Politicienii şi „dependenţa” de reţelele sociale () [Corola-website/Journalistic/296473_a_297802]
-
denumirile străzilor. Deunăzi, privind vodevilul politic electoral ce se desfășoară sub ochii noștri, stăteam și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe scena noastră politică și socială, cam cum ar trebui să arate statuile acestora? Dreapta judecată s-a lovit de o dilemă existențială, datorită numărului mare de „figuri” care ne intră în case prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri provenind din „arme” diverse, foști mari patrioți
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
senatori și deputați de profesie, neclintiți de zeci de ani, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Premierului tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
moare ultima. Și, în cele din urmă, nu-l putem neglija pe originalul liberal Ludovic Orban, îmbrăcat într-un costum din stofă englezească, cu papion, sprijinit într-un baston cu cap auriu, cărând pe spate chitara iubită, înălțat puțin și arătând spre viitor, ar crede susținătorii săi, pe când ceilalți ar zice că îl indică acuzator pe fostul președinte al PNL, despre care spunea: „Tăriceanu nu mai poate”. De unde o fi știind oare omul-statuie Orban ce putea și ce nu fostul său
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
cu seamă de colaborarea clandestină cu ziarul de limbă maghiară „Ellenpontok” sau rebeliunea în fața încercărilor autorităților de a-l muta din parohie. Așadar, momentul Decembrie 1989 îl găsea pe pastorul român servind aparent Biserica Reformată. Dar cel puțin două mărturii arată cu ce se ocupa în realitate László Tőkés. Prima este a lui Iulian Vlad, care era, în 1989, șef al Departamentului Securității Statului și care a afirmat în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” că „acest cetățean român nu acționa în interesul
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
TVR Timișoara... După instaurarea democrației în România, László Tőkés a continuat cu tenacitate să-și construiască o imagine de efigie a Revoluției și a luat calea politicii, aparent pentru a servi valorile libertății în țara natală. La început s-a arătat a fi adept al toleranței și al bunei înțelegeri dintre români și maghiari, părând că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
toleranței și al bunei înțelegeri dintre români și maghiari, părând că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că i se părea ca-ra-ghios că se vehicula ideea conform căreia Ungaria ar fi dorit încorporarea Transilvaniei: „Pentru ce ar avea ne-voie Ungaria de șase milioane de
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
Sentimentele împotriva refugiaților sunt în strânsă legătură cu cele antiimigrație. Străinii sunt văzuți ca oameni care tulbură starea de lucruri, care aduc religii și tradiții diferite, care afectează bunăstarea economică, întrucât li se asigură adăpost, îngrijire medicală, alimente, educație etc”, arată „Humanitarian Response”, organism al ONU. Iată și câteva date: Franța alocă 12.000 de dolari anual pentru fiecare refugiat, Germania 9.125, iar Danemarca însemnata sumă de 31.325 de dolari, potrivit unor statistici din 2010. În paralel, însă, măsurile
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
a alimentat declarațiile Democraților Suedezi (extrema-dreaptă)”, notează „Reuters”. Manifestările au fost extrem de dure, atacatorii aruncând acid pe migranți și incendiindu-le corturile. În 2014, în Suedia au fost raportate circa 300 de atacuri, în creștere cu 23% față de anul precedent, arată datele Consiliului Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității. Elveția este un al caz surprinzător, în care încă din 2014 au fost restabilite cote de imigrație, în pofida faptului că inițiativa adoptată a provocat un scandal în UE, deoarece majoritatea străinilor care se
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
și Elveția. „În Olanda și Austria, succesul electoral al extremei dreapta a readus la ordinea zilei naționalismul și sentimentele antiimigrație, ceea ce le-ar putea determina pe formațiunile aflate la guvernare să inițieze politici restrictive referitoare la imigrație, integrare și azil”, arată „The Wall Street Journal”. Nici în Italia nu sunt semnale că lucrurile ar sta mult diferit. După ani în care a expulzat romi prin decizii de la vârful statului, cele mai recente sondaje arată că o treime dintre italieni ar vota
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
restrictive referitoare la imigrație, integrare și azil”, arată „The Wall Street Journal”. Nici în Italia nu sunt semnale că lucrurile ar sta mult diferit. După ani în care a expulzat romi prin decizii de la vârful statului, cele mai recente sondaje arată că o treime dintre italieni ar vota pentru Liga Nordului, formațiune cunoscută pentru viziunea împotriva Uniunii Europene și pentru antiimigrația declarată, care militează pentru ieșirea țării din eurozonă. În codițiile actualului val de refugiați, liderii săi afirmă că „Islamul vrea
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]