21,807 matches
-
Mircea Popa, Asediul cuvintelor, TR, 1995, 39-40; Viorel Mureșan, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF, 1996, 10; Valentin Chifor, „1919-1920. O campanie pentru liniștea Europei”, TR, 1996, 19; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Moldovan, Cogito-ul lui Ioan Țepelea, F, 1997, 2; Iulian Boldea, „Îndreptățit la căderea în gol”, LCF, 1997, 16; Mircea A. Diaconu, Devitalizare și livresc, CL, 1997, 7; Borbély, Xenograme, 148-151; Mircea A. Diaconu, Biblioteca din Nord
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
Deși e un promotor al modernismului, criticul acordă poeziei lui Al. Macedonski un spațiu destul de limitat în cadrul capitolului Orientarea estetizantă din Istoria literaturii române moderne (I, 1944), elaborată împreună cu Șerban Cioculescu și Tudor Vianu. Pe larg e discutată noutatea ideilor poetice macedonskiene, precum transpoziția senzațiilor, apropierea poeziei de muzică, verslibrismul. Totuși admirația față de opera lui Macedonski, care, prin atitudinile autorului ei, „se dezvoltă într-o semeție de artă luciferică, sublimă și nemaicunoscută”, este indiscutabilă. Curios într-un fel pentru un admirator
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
noi”. Dar criticul de poezie își conturează pe deplin profilul când abordează perioada interbelică. Relevant pentru opțiunea lui estetică rămâne studiul Tradiția conceptului modern de poezie, inclus în 1938 în volumul Pagini de critică literară. S. reface aici istoria artelor poetice din Antichitate până la Edgar Allan Poe, care prin marile lui inovații deschidea o nouă epocă, aceea a modernismului, urmat în Europa de Charles Baudelaire, Stéphane Mallarmé, Paul Valéry. Toate aceste inovații își vor găsi ecou într-o măsură mai mică
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
fără pereche al stilului”, Lovinescu fiind „maestrul criticii dintre cele două războaie”. Cu toate că menționează caracterul restrictiv al conceptului de „literatură nouă” (momentul european depășise estetica propriu-zis simbolistă), ține să precizeze că Lovinescu, pe urmele abatelui Brémond, își însușise termenul „inefabil poetic”, preluat mai târziu cu insistență de G. Călinescu, și că ideile de bază ale concepției sale, sincronismul și diferențierea, cu o întemeiere sociologică obiectivă, militau pentru modernizare și europenism. Lovinescu deschide o cale regală ca exponent al criticii estetice românești
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
2; Bucur Demetrian, O istorie postmodernistă, R, 1995, 1-2; Ioan Buduca, Romanul persoanei, „Cuvântul”, 1996, 9; Simuț, Critica, 185, 195-206; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996, 159-164; Ion Simuț, Resursele istoriei literare, F, 1997, 2; Iulian Boldea, O poetică a suferinței, VTRA, 1997, 3; Ruxandra Ivăncescu, Chinuitul Max Blecher și tânărul Radu Țeposu, VTRA, 1997, 3; Borbély, Xenograme, 107-109; Ion Simuț, Lamento la moartea unui prieten, F, 1999, 11-12; Memento Radu G. Țeposu, VTRA, 2000, 5; Dimisianu, Lumea, 461-464
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
ocoluri la Odobești, fragment din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), Mihail Sebastian (Emilia), Aureliu Cornea (Farsa), Ion Călugăru. În paginile revistei Camil Baltazar traduce din Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Franz Werfel ș.a. Publică articole de poetică și istorie literară F. Aderca (Coșbuc cel adevărat, un comentariu impresionist în două secțiuni: Efortul liric și Efortul epic), Camil Baltazar (I. Vinea, medalion literar), Pompiliu Constantinescu (Poezia d-lui Adrian Maniu). Numărul 2-3/1930 este dedicat „marei europene” Hortensia
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
războiului. Versurile din volumul Focul din amnar (1946), intitulat inițial Vocile nopții, citite inițial în cenaclul Sburătorul, sunt dedicate memoriei lui E. Lovinescu. Și aici peisajul este apocaliptic, populat de strigoi, fantome, dar sentimentul amenințării se potențează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
dedicate copiilor, care impresionează prin prospețimea limbajului și umorul naiv. În Țărmul singuratic (1968) clasicizarea se produce, s-ar spune integral, la nivelul universului, tematicii, tonalității, stilului. Poemele, construite pe un rudiment epic, sunt plasate în Antichitatea latină, iar formula poetică are simplitatea versificației populare și revine la începuturile ermetizant-simboliste ale lui T. Conotația socială, vagă, poate fi întrezărită în faptul că eul poetic adoptă perspectiva unui sclav aflat în captivitate la Roma. Ciclul Țărm singuratic cuprinde poeme în care sentimentul
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
universului, tematicii, tonalității, stilului. Poemele, construite pe un rudiment epic, sunt plasate în Antichitatea latină, iar formula poetică are simplitatea versificației populare și revine la începuturile ermetizant-simboliste ale lui T. Conotația socială, vagă, poate fi întrezărită în faptul că eul poetic adoptă perspectiva unui sclav aflat în captivitate la Roma. Ciclul Țărm singuratic cuprinde poeme în care sentimentul naturii, mai ales marine, asociat erosului hieratic, melancolic, luminos, izbucnește cu forță, pentru prima și ultima oară. Volumul postum Nebunul regelui (1976), eclectic
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
cu noi. Vladimir Ilici. De vorbă cu tovarășul Lenin. Lenin. Imn tineretului. În gura mare, București, 1950, Vladimir Ilici Lenin, București, 1954, Iubesc, București, 1956, 150 000 000, București, 1956, Ploșnița, București, 1957, Satire, București, 1957, Tineretului, București, 1957, Opera poetică, I-II, postfață Mihai Novicov, București, 1961-1963, Versuri, București, 1964, De vorbă cu copiii, cu ilustrații de Perahim, București, 1969, Trei poeme de dragoste, București, 1970, Poeme, îngr. și pref. Ion Vasile Șerban, București, 1973, Octombrie, îngr. Tamara Gane, București
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
la „Revista Cercului Literar”, „Veac nou”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară” ș.a. Lirica lui Ț. păstrează ecouri evidente din Lucian Blaga în poemele erotice de început, în care îndrăgostiții, departe de oraș, rătăcesc într-o natură edenică: „Trăim pe tărâmul unor poetice magii, / Ne clătinăm printre plante, printre stânci, / aici gesturile au înțelesuri adânci / și lucrurile ne-mpresoară și sunt vii. / Și toate făpturile nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă apoi la
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
pe tărâm de legendă. Prieten credincios, calul îi va împlini ultima dorință, purtându-i trupul „Colo-n zarea celor culmi / La gropana cu cinci ulmi”. Procedeele stilistice conferă baladei nuanțare, muzicalitate și putere de sugestie. Fraza amplă, bogată în imagini poetice, cuprinde un număr mare de versuri, intensificând suflul epic. Subtila împletire a realității cu fantezia se realizează prin hiperbole descriptive și narative. Repetarea vocativului „Maneo, Maneo, fiară rea” dă mai multă acuitate dialogului. Formulele introductive și de încheiere, exterioare cadrului
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
Teodoreanu (Păstorel), București, 1975; Rodica Pandele, Un dramaturg nenorocos, MS, 1978, 1; Anny Braesky, Cu grimonul pe oglindă, Iași, 1978, 77-80; Cioculescu, Itinerar, III, 232-242; Lit. rom. cont., I, 84-85; Cioculescu, Amintiri, 246-250; Piru, Ist. lit., 309-310; Rodica Pandele, Debutul poetic al lui Al. O. Teodoreanu, RITL, 1985, 3; Dorina Mercheș, Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Biobibliografie, Iași, 1986; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 108-110; Z. Ornea, Proza lui Păstorel Teodoreanu, RL, 1989, 18; Mircea Handoca, Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu-Păstorel, București
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
și pesimismul lui Schopenhauer, acest „burghez conservator”, care, prin negarea voinței de a trăi, ar fi căutat să își procure „un soi de confort intelectual la marginea Nirvanei”, dar aserțiunea deschide o problemă reală, ca și opiniile privind sensurile creației poetice și filosofice la Blaga. Se subliniază, bunăoară, că apologia satului mitic, opus lumii citadine, nu e câtuși de puțin „o reeditare a antagonismelor de tip sămănătorist, ci concordă cu ostilitatea expresionistă față de implicațiile nocive ale civilizației moderne”. Concepția lui Blaga
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
un efort personal de exegeză realizată din perspectiva întregului, zece „motivații” ale creativității eminesciene - epicureismul estetic, spațiile claustromorfe, estetica privirii, uitarea-amintirea, visul, gândirea, orfismul cuvintelor, ușor-măruntul, finalitatea etică, iluminările - pe care le urmărește în operă, punând în valoare întruparea lor poetică. Cartea, care dezvoltă noi accepțiuni ale conceptului de creativitate (Cristian Livescu), poate fi așezată într-o filiație cu alte încercări aparținând, în primul rând, lui Eugen Todoran. O tentativă meritorie, adesea reușită, de exprimare individualizată, susținută și de noile câștiguri
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
roumains d’études littéraires’”, „Analele Universității București”, „Secolul 20”, „Caiete critice”, ”Viața românească” ), participă și la o serie de lucrări colective: Histoire de la littérature française (I-III, 1981-1982), La Culture roumaine à l’époque des Lumières (1985), Analize de texte poetice (1986) ș.a. Traduce mai cu seamă pagini din proza franceză contemporană, contribuind la menținerea tradiției de receptare a acestei literaturi în spațiul cultural românesc, publică prefețe la versiuni din Marguerite Duras, Jean Echenoz, Denis Diderot, Charles Baudelaire sau la lucrări
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
pragmaticii, a cărei viziune este îmbogățita cu sugestii venite dinspre deconstructivism și din aria studiilor culturale. Lucrarea urmărește evoluția formulelor românești în contextul francez al Luminilor, perioada de tatonări și de căutări în plan estetic, care conduc la elaborarea unei poetici a genului narativ în acord cu noile dimensiuni definitorii pentru orizontul de așteptare al cititorului modern. Rețin atenția prin ingeniozitatea construcției teoretice și a aplicării la textele literare (unele binecunoscute, altele aparținând zonei de umbra) cele trei reguli - de validare
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
antologia Cântece de cristal (I-III, 1937-1940), unde figurează Alfred de Vigny, Alphonse de Lamartine, Victor Hugo, Leconte de Lisle, Charles Baudelaire, Sully Prudhomme, J.-M. de Hérédia, Paul Verlaine, Henri de Régnier, Albert Samain. Deși era conștient că „transpunerea poetică” „devine o creație nouă”, resursele proprii nu l-au ajutat să realizeze ce își propusese, în versiunile sale existând frecvente stângăcii, echivalări forțate, simpliste. SCRIERI: Cântecul vântului, București, 1907; Judecata din urmă, București, 1908; Lucruri văzute..., pref. Victor Anestin, București
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
prin explicitarea acțiunii mimetice, văduvită însă de sensurile inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se schițează portretul măștii), urmată de moartea animalului și reînvierea acestuia prin descântecul Blojului (Moșului, Ciobanului, Urâtului), care îl însoțește. Textul poetic prezintă vădite înrâuriri ale cântecului liric, ale strigăturii și descântecului, fiind posterior pantomimei. Masca propriu-zisă, construită din lemn, cu maxilarul inferior mobil, inițial stilizată, se transformă dintr-un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
căzut o stea, C-am avut nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei Pe drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea mai frumoasă epopee pastorală din lume, o adevărată minunăție poetică” (Alecu Russo), „acea inspirațiune fără seamăn, acel suspin al brazilor și al izvoarelor din Carpați” (Mihai Eminescu). Fiind „cea mai nobilă manifestare poetică a neamului nostru” (Mihail Sadoveanu), ea o mărturie în timp a geniului creator al poporului român deoarece
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea mai frumoasă epopee pastorală din lume, o adevărată minunăție poetică” (Alecu Russo), „acea inspirațiune fără seamăn, acel suspin al brazilor și al izvoarelor din Carpați” (Mihai Eminescu). Fiind „cea mai nobilă manifestare poetică a neamului nostru” (Mihail Sadoveanu), ea o mărturie în timp a geniului creator al poporului român deoarece fascinează prin bogăția de idei și sentimente, ca și prin gama, la fel de bogată, de procedee artistice. Această capodoperă a literaturii populare românești a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mistice este răspunsul dat de păstor cruntului destin. El reușește să prefacă un eveniment nefericit într-o taină a nunții pentru că moartea unui tânăr păstor necunoscut se transformă în celebrări nupțiale de proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci ceremonialul morții văzut ca nuntă are loc într-o veritabilă catedrală cosmică ce înfiorează prin dimensiuni și neclintire. Personajele nelipsite din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Studiul lui Maiorescu „Direcția nouă în poezia și proza română“ a apărut în mai multe numere din Convorbiri literare, de la 15 mai 1871 la 1 octombrie 1872. 48. Risum teneatis, amici? - Prieteni, puteți să vă stăpâniți râsul? (lat., Horațiu, Arta poetică). Pentru a arăta cât de ridicule sunt [toate] criticile în bine și în rău ale domnului Titu Liviu Maiorescu, eu propusei atunci un rămășag, afirmând cu [deplină] certitudine că nu este nici o galimatie pe fața pământului, în proză sau în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literelor române. 336. Opera lui Cezar Bolliac nu a fost chiar atât de ignorată cum susține Constantin Bacalbașa; în primele trei decenii ale secolului al XX-lea - perioadă la care se referă memorialistul - a apărut o culegere din creația sa poetică (Meditații și poezii, în 1915, cu o prefață de Petre V. Haneș), un masiv studiu asupra acestuia, datorat lui D. Popovici, tipărit în Viața românească din 1929 (Poezia lui Bolliac), amintiri despre el în Adevărul din 1914, scrise de Vintilă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Alecsandri combate în raportul său propunerea lui Crawley. Petre Carp spune: „Descrierea pe care o face raportorul despre proiectul Crawley este demnă de poetul transformat astăzi în raportor de lucrări publice. Ministrul combate traseul Crawley, raportorul e ademenit de idei poetice dar nu reale, unde e dar mijlocul de a ne forma convicțiunea?“59 Ion Brătianu și Alecu Catargiu au cerut votul pe față la votul în total, dar biroul a pus votul secret.60 Convențiunea a fost admisă, după furtunoase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]