19,865 matches
-
-a, 1984, pp. 471-472, apoi Comitetul pentru Comerț Internațional al Senatului, Continuing Presidential Authority to Waive Freedom of Emigration Provisions, 1984. Tudor era foarte explicit și acuzator. Evreii, spunea el, sînt "hoți și corupători, niște oameni fără conștiință și fără simțul loialității, care nu au nici un fel de legături patriotice cu țara lor și nu se gîndesc decît cum s-o exploateze" (Ibidem), p. 51. 2271 Public Papers of the Presidents of the United States, Ronald Reagan, 1984, Tipografia Guvernului, Washington
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
D. Chesney. „Adică pacientul care folosește terapia zonală (reflexologia) știe că a obținut rezultate, iar ceilalți observă la el o îmbunătățire a stării de sănătate.” Nu există și nu se vor găsi niciodată substitute pentru ochi, urechi, nas și pentru simțul tactil, manifestat cu ajutorul degetelor. În cazul terapiei zonele, vindecătorul acționează cu ajutorul degetelor. La Medicină am învățat caracteristicile reflexologiei. Stimularea într-o anumită parte a corpului are deseori efect în zone mult mai îndepărtate. Folosindu-ne degetele pentru a găsi și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
1. Punctele reflexe din zona degetelor de la mâini și de la picioare activează substanțele chimice din creier și calmează sistemul nervos. De asemenea, stimulează circulația spre alte părți ale capului, cum ar fi sinusurile. Punctele de la baza degetelor corespund organelor de simț, cum ar fi nasul, urechile și ochii. 2. În partea superioară a palmelor, de-o parte și de alta, se găsesc punctele reflexe care trimit energia vitală către zona pieptului și a inimii. 3. Zona 3 a palmelor corespunde zonei
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pieliței dintre degetetc " Masarea pieli]ei dintre degete" Pielița dintre degete adăpostește multe puncte reflexe importante, unele dintre ele îndeplinind un rol ajutător pe lângă alte zone reflexe, cum ar fi cele ale gâtului, ale sinusurilor și ale tuturor organelor de simț. Veți stimula aceste zone reflexe cu ajutorul degetului mare și al arătătorului, între care veți cuprinde pielița. Cu mișcări ușoare, de ciupire și răsucire, stimulați punctele reflexe situate în apropierea mușchilor și a oaselor. Repetați pentru toate degetele. Veți fi surprinși
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
câteva minute. Dacă nervii care duc la ochi sunt contractați în zona gâtului sau dacă suferiți de dureri de cap asociate cu oboseala ochilor, stimulați și punctele reflexe ale degetului mare. Pielița dintre degete adăpostește punctele reflexe ale organelor de simț, printre care și cele ale ochilor, prin urmare nu ezitați să le stimulați și pe acestea. Folosiți punctele de presiune de pe corp pentru a înlătura oboseala oculară. În jurul ochilor veți găsi puncte reflexe foarte sensibile, care ar trebui de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
unde se află punctele reflexe ale ochilor și urechilor. Figura 13: Împreunați mâinile. Întoarceți degetele spre stânga și strângeți, apoi întoarceți degetele spre dreapta și strângeți din nou. Acesta este un exercițiu ușor de stimulare a circulației spre organele de simț. Reflexologia nu este o metodă scumpă și complicată. Dimpotrivă, este gratuită și ușor de folosit. Împreunați mâinile și presați zona de la baza degetelor. Ce poate fi mai ușor? Puteți face acest exercițiu oriunde și oricând, pentru a vă relaxa nervii
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pentru a stimula creierul. Foto 13: Masarea punctului reflex din degetul inelar al mâinii stângi va stimula circulația energiei vindecătoare spre urechea stângă. În continuare, vom acționa asupra pieliței dintre degete, fiindcă aici sunt localizate punctele reflexe ale organelor de simț, care vă deslușesc realitatea înconjurătoare cu ajutorul văzului, mirosului, gustului, auzului și simțului tactil (vezi exercițiile de la p. 104). Masați apoi fiecare deget de sus până jos, cu mișcări de presare-strângere, pentru a elibera canalele spre nervii auditivi. Acționați asupra fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
al mâinii stângi va stimula circulația energiei vindecătoare spre urechea stângă. În continuare, vom acționa asupra pieliței dintre degete, fiindcă aici sunt localizate punctele reflexe ale organelor de simț, care vă deslușesc realitatea înconjurătoare cu ajutorul văzului, mirosului, gustului, auzului și simțului tactil (vezi exercițiile de la p. 104). Masați apoi fiecare deget de sus până jos, cu mișcări de presare-strângere, pentru a elibera canalele spre nervii auditivi. Acționați asupra fiecărui deget timp de câteva minute, repetând procedura de mai multe ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale. Pe durata secolelor XVIII-XIX, pe măsură de procesul de naționalizare a prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a ajuns să fie principalul mijloc de construire a simțului identitar național și al memoriilor naționale. Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea de față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile succesive ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de masă, o economie comună și ai cărei toți membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională conștiința apartenenței la aceeași comunitate de destin istoric este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la aceeași comunitate de destin istoric este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel mai eficient medium înspre atingerea acestui scop. Însă manualul de istorie este un instrument modern, care apare destul de târziu în recuzita pedagogică, instituționalizându-se ca principalul mijloc educațional de fasonare a simțului identitar al indivizilor și de promovare a unei viziuni specifice despre trecut doar în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Manualul de istorie nu apare nicidecum in vacui, ci acesta își face apariția într-o literatură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca metaforă, își pierde din pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analizei documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această bază metodologică nu condamnă ineluctabil la un empirism trivial capabil să ofere doar un descriptivism steril teoretic. Cercetătorul social ce mânuiește metoda analizei documentelor poate evita, cu puțin efort și simț teoretic, ceea ce ar putea fi numită eroarea empiristă, constând în "confundarea științei cu acea vană erudiție care acumulează mașinal fapte" (Comte, 1999, p. 26). Dimpotrivă, metoda analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale" (Greenfeld, 1992, p. 54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deja prezente într-o formă avansată la Florian Aaron. Motivul independenței capătă valențe sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea politică devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un corelativ al statalității. Mântuirea politică, scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel Mare, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, în funcție de principat); iii) momentul de triumf al românismului împotriva fanariotismului (în principatele danubiene). Spiritualitatea. Ideea că "poporul român s-a născut creștin" a devenit o axiomă a spiritualității românești, definind în mare măsură simțul identitar al românilor. Fără ca vreunul din manuale să utilizeze această formulă ajunsă în vremea noastră clișeu prin utilizare repetată, ideea pe care o promovează este că "Romanii primísera legea crestina inca in têmpurile cele mai vechi" (Moldovan, 1866, p. 24
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mutații poate fi redusă la procesul de relegare a purității originare (teza latinității absolute) pe fondul unei duble evoluții: i) una mai degrabă ideologică, dar informată empiric, ce ține de afirmarea din ce în ce mai pregnantă a factorului autohton în conștiința istorică și simțul identitar românești; ii) o altă evoluție, mai degrabă impusă de rigorile profesionale și normele metodei istorice și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave în constituirea specificului românesc. În epoca interbelicului, paradigma sintezei triale, substrat-strat-adstrat, va dobândi recunoașterea cvasi-universală, întrunind consensul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul stat democratic luă o serie de măsuri, pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare Sfidând structura anului școlar, Revoluția română izbucnită în decembrie 1989 a dat peste cap planurile didactice care, desigur, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc au stat sub înrâurirea ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor s-a edificat pe fundamentul ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria devenită deșirată din punct de vedere cronologic își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie o strategie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]