21,186 matches
-
terapeutică fiind utilizat pentru prima dată în 1987 într-o lucrare a profesorului David Wexler, adresată Institutului de Sănătate Mintală din SUA. După aceasta, conceptul a început să apară frecvent în literatura penală de la începutul anilor ’90, oamenii de știință abordând acest subiect în faza inițială de dezvoltare prin raportarea la legislația specifică din domeniul sănătății mintale, în special prin accentuarea drepturilor pacienților. Inițiatorii curentului, David Wexler și Bruce Winick, au subliniat faptul că fundamentul conceptual s-a deteriorat ulterior prin
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Punerea sub probațiune a tot mai mulți infractori perpetuează numai problema. Același om este arestat în mod repetat, până va sfârși în penitenciarul statal, care ar trebui să fie utilizat de infractorii violenți. Instanța privind tratamentul persoanelor dependente de droguri abordează problema frontal”. De la crearea primei instanțe la Miami, jurisdicții de pe întreg teritoriul SUA au început să abordeze conceptul. Astfel, în 1996, peste 125 de instanțe de acest tip operau în 45 de state și mai mult de 100 de jurisdicții
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
repetat, până va sfârși în penitenciarul statal, care ar trebui să fie utilizat de infractorii violenți. Instanța privind tratamentul persoanelor dependente de droguri abordează problema frontal”. De la crearea primei instanțe la Miami, jurisdicții de pe întreg teritoriul SUA au început să abordeze conceptul. Astfel, în 1996, peste 125 de instanțe de acest tip operau în 45 de state și mai mult de 100 de jurisdicții, iar 24 erau în curs de dezvoltare. Conform unei anchete mai recente (1997), aproximativ 325 de programe
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și sociali sunt strâns legați de dezvoltarea comportamentului adictiv. În foarte multe studii s-a acreditat ideea că adicția drogurilor este o boală multidimensională, care nu e în mod necesar o problemă legată de droguri. Atunci când sistemul de justiție penală abordează abuzul de substanță ca o condiție ce necesită un răspuns terapeutic, instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă cel mai adecvat mijloc prin care sistemul gestionează adicția infractorului consumator de droguri. Printr-o abordare terapeutică a problemei abuzului de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rural personalul didactic are domiciliul în altă localitate decât cea în care e amplasată școala (mare parte dintre cadrele didactice locuiesc în municipiul Bacău și doar 1-2 cadre didactice în localități limitrofe celei în care este școala). Unele dintre temele abordate în interviurile realizate cu elevii, părinții și cadrele didactice sunt comune (influența situației sociofamiliale asupra performanțelor școlare, accesul la educație, ce anume îi conferă prestigiu unui cadru didactic etc.), altele diferă în funcție de participanții la discuție (de exemplu, influența modificărilor de la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cazul discuțiilor cu cadrele didactice). La interviurile de grup organizate în cele trei localități din județul Bacău au luat parte peste 30 de elevi din clasele a VIII-a și 15 părinți ai acestora. În cadrul discuțiilor cu elevii s-au abordat următoarele teme: - situația socioeconomică a familiei de proveniență și influența acesteia asupra performanțelor școlare ale elevilor; - situația școlară, problemele pe care le întâmpină elevii la școală (situația notelor, a rezultatelor la simularea pentru examenul de capacitate, situația corigențelor, abandonul școlar
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
s-a ținut cont și de posibilitatea ca părinții elevilor intervievați să poată participa la interviurile cu părinții pentru a obține o imagine cât mai completă asupra problematicii studiate. În general, elevii s-au arătat nu numai interesați de temele abordate pe parcursul interviului, ci au dovedit și o atitudine realistă vizavi de propria situație sociofamilială și influența acesteia asupra traseului lor educațional și profesional. Cel mai important aspect sesizat este faptul că situația materială precară a familiilor influențează direct participarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
special în mediul rural majoritatea elevilor intervievați au în familie cel puțin un membru care lucrează în străinătate, mai ales în Italia. Pentru acești elevi, dar în special pentru băieți, alternativa muncii în străinătate constituie principala opțiune. O altă temă abordată în cadrul discuțiilor de grup a fost cea a participării elevilor la activitățile extrașcolare, precum excursii sau tabere școlare. Participarea elevilor intervievați la acest tip de activități este foarte scăzută, principala cauză fiind lipsa banilor necesari pentru a acoperi costul excursiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu părinții elevilor din clasele a VIII-a din școlile incluse în studiu, au fost evidențiate mai multe probleme cu care aceștia se confruntă și care constituie, în viziunea părinților, obstacole în educația copiilor lor. Astfel, principalele teme de discuție abordate pe parcursul interviului au fost: - situația socioeconomică a familiei de proveniență; - problemele cu care se confruntă părinții în asigurarea educației copiilor; - situația școlară a copiilor și șansele lor școlare și profesionale după finalizarea clasei a VIII-a; - relația familie-școală; - probleme specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
elevilor și a părinților acestora în calitate de beneficiari a fost completată cu opiniile unui număr de 11 cadre didactice (directori de școală, profesori, învățători, consilier școlar) care își desfășoară activitatea în cele trei școli incluse în studiul de caz. Principalele teme abordate în interviurile realizate cu cadrele didactice sunt: - situația școlii (dotarea tehnico-materială, corpul profesoral, conținutul învățământului, relațiile elevi - cadre didactice - părinți, precum și relațiile din interiorul colectivului didactic, relațiile dintre școală și autorități locale și/sau centrale); - elevii (mediul sociofamilial de proveniență
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
trebuie să facem ceva, mergem personal; numai cu un telefon nu rezolvăm nimic” (director școală din urban), în mediul rural atitudinea este una de așteptare, de speranță și totodată de încredere că nevoile școlii vor deveni prioritare. Un alt aspect abordat în interviurile cu cadrele didactice a vizat principalele surse de finanțare ale celor trei școli, după care se diferențiază încă o dată unitățile de învățământ incluse în studiu în funcție de mediul de rezidență. Astfel, principala sursă se dovedește a fi bugetul local
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
național. Am făcut apel la toți colaboratorii mei, la toate organizațiile nonguvernamentale, pentru a nu lăsa să treacă neobservat segmentul celor care fac eforturi pentru a abandona drogul, să-i sprijinim în recuperare și reintegrare socială. Mai dureros este că, abordând aspectul resocializării foștilor dependenți de droguri, trebuie să avem în vedere întregul sistem de învățământ din România. În acest sens, cadrelor didactice, dar și familiilor acestor tineri le revine o mare răspundere în sprijinirea lor pentru a relua cursurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
local strategii coerente. În același timp se vor eficientiza structurile și programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor, în vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu consecințe în plan intern, reducerea cererii, iar în plan internațional, anihilarea rețelelor transnaționale. Scopul Abordând cu realism problematica traficului și consumului ilicit de droguri, măsurile propuse în prezenta strategie au ca scop principal reducerea cererii și ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul că lupta împotriva acestui flagel nu a avut ca rezultat eradicarea acestuia, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ministerului Justiției și Ministerului Public. Obiective generale și specifice A. Obiective generale Caracterul internațional al problematicii drogurilor implică o intensificare atât a cooperării naționale, cât și a celei internaționale, deoarece doar prin cooperare și colaborare internațională această problematică poate fi abordată cu succes. România va promova cooperarea internațională în lupta împotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrării în structurile occidentale și prin participarea activă la dialogul internațional cu privire la droguri, pe baza următoarelor principii: - responsabilitatea comună a tuturor statelor implicate în combaterea acestui flagel
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aceea ca, plecând de la acest cadru (și utilizând un anumit set de proceduri 14), să conturăm acea perspectivă asupra ideologiei care să servească scopurilor demersului nostru. Remarcăm, în acest punct, că posibilitatea lăsată la îndemâna cercetătorului contextualizează modul în care este abordată ideologia. Dacă acceptăm că ceea ce a fost indicat drept cadru comprehensiv al atributelor ideologiei reușește să sintetizeze principalele elemente implicate de conceptul ca atare, rezultă că există un punct de plecare comun în abordarea analizei acestuia. Întrebări și exerciții: * Definiți
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
bineînțeles, și acele elemente care, deși au influențat epistema liberală, s-au dovedit a fi neviabile în plan practic, plasându-se astfel în zona utopianismului ori în aceea a mitologiei politice 49. De altfel, pentru a răspunde provocărilor postmodernității, care abordează ideologiile particulare născute în modernitate ca pe niște metanarațiuni "lichefiate", acestea trebuie să se reinventeze. O cale de urmat în acest sens ar fi ca liberalismul, conservatorismul și socialismul să se elibereze de balastul utopic și mitologic, altfel spus, de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cunoaștem realitatea, ci, mai curând, la modul în care ne comportăm în spațiul socio-politic. În acest context, intră în scenă interesele individuale și de grup, iar poziționarea ideologică a acestora în societate nu poate întârzia să fie pusă în discuție. Abordând problema alegerilor pe care le facem în spațiul social și politic, teoreticienii scot în evidență două concepte de raționalitate: cel instrumental și cel axiologic. Primul are în vedere mijloacele pe care le utilizăm, în acțiunile noastre, pentru a ne atinge
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în sensul în care prima ar fi cauza cele de a doua. Există o proiecție ideologică a societății și a realității prin care aceasta se exprimă, după cum există, la nivel ideologic, și posibilitatea cunoașterii acestei realități chestiune pe care o abordez în secțiunea finală a lucrării dar nu e mai puțin adevărat că, la rândul său, societatea și realitatea care îi corespunde influențează evoluția schemelor ideologice. Avem de-a face, așadar, cu o relație biunivocă: ca figură centrală a imaginarului social
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reprezintă un aspect integral și constitutiv al întregii culturi umane, fiind dotată cu calitatea de a apărea, în funcție de niște context specifice, fie replicativă și coercitivă, fie inovatoare și emancipatoare"13. Ajungem, astfel, la o chestiune pe care sociologia cunoașterii a abordat-o încă din faza inițială a dezvoltării sale, sub "bagheta" lui Karl Mannheim, care a fost ulterior detaliată în contextul "constructivismului" lui Peter Berger și Thomas Luckmann, spre a fi, finalmente, reiterată cu și mai multă vigoare în cadrul studiilor relative
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Ball și Dagger potrivit căreia "oricine dorește să păstreze aranjamentele sociale și politice existente va trebui să aibă în vedere schimbările culturale și poate chiar să încerce să întărească legătura culturală". 3. Coordonate ale ideologiei socialiste Conceptual, socialismul poate fi abordat dintr-o triplă perspectivă: ca mișcare socială, ca tip de regim politic și ca ideologie. Vom avea în vedere, în această secțiune, aspectele ideologice ale socialismului, precum și diferitele curente care s-au manifestat în cadrul său ideatic. Așa cum arată Anton Carpinschi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nu numai sfârșitul avuției private și al proprietății private asupra mijloacelor de producție așa cum se tem criticii săi atașați capitalismului -, ci totodată și un nou mod de viață, bazat pe cooperare și pe solidaritatea comunității"28. Comunismul poate fi, așadar, abordat pe un triplu nivel de analiză: ca ideologie politică, în sensul unei mișcări sociale și ca regim politic. În sens ideologic, comunismul se constituie ca un curent în cadrul ideologiei socialiste, aspect pe care l-am tratat în momentul în care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de cercetare, atât pentru istorici, cât și pentru teoreticienii politici, să urmărească mecanismele care au făcut posibil totalitarismul, ca și condițiile imploziei sale. Așa cum sublinia Françoise Thom, ne aflăm în situația de a explica sfârșiturile comunismului, astfel încât "putem încerca să abordăm această problemă importantă dacă dorim să descifrăm fizionomia postcomunismului și să înțelegem care au fost elementele distruse în timpul furtunii temperate a anilor 1990-1991 și care au revenit mai apoi la suprafață, pentru a pune capăt scurtei euforii a "revoluțiilor de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
studiul ideologiei devine studiul asupra natiurii gândirii politice: cărămizile sale și mănunchiurile de înțeles cu ajutorul cărora conturează lumea politică pe care o populăm" (Michael Freeden, "Ideology and political theory," în Journal of Political Ideologies, (no.11, 2006), 9). 45 Am abordat pe larg această chestiune în lucrarea "An ideological analysis of the knowledge-based society", prezentată la Conferința Internațională The Limits of the Knowledge Society, organizată de Academia Română, Filiala Iași, în colaborare cu Universitatea de Nord din Baia Mare, Iași, 6-9 octombrie 2010
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
raportată în 1994 de către Gagner și Pomp indicația fiind pancreatita cronică [121]. La un interval nu foarte mare de timp au fost raportate și primele pancreatectomii distale realizate pe cale laparoscopică [122]. De atunci, odată cu progresele tehnice, rezecțiile pancreatice au fost abordate laparoscopic și în cazul cancerului. Deocamdată, nu există date certe cu privire la rezultatele pe termen lung ale rezecțiilor pancreatice pe cale laparoscopică deși fezabilitatea acestor intervenții a fost demonstrată [123]. Intervențiile au o durată mai lungă, dar costurile par să fie echivalente
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
care să aducă dovezi clare din acest punct de vedere [123, 126]. În 2003, a fost realizată prima pancreatectomie distală asistată robotic de către Melvin și colab. [127]. De atunci, un număr important de cazuri inclusiv de cancere pancreatice au fost abordate cu asistență robotică. Ca și în cazul experienței laparoscopice, nu există studii randomizate raportările fiind în general serii de la nivelul anumitor centre rezultatele însă, par să fie favorabile. Într-o metaanaliză recentă se afirmă că rezultatele sunt cel puțin la fel de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]