22,212 matches
-
ei lăcaș de țară devastat sălbatic de vrăjmaș și cu dorința neîmplinită de a se reîntoarce acolo pentru a muri. Chiar după evacuare, casa nu s-a reparat destul de iute pentru a-și vedea visul împlinit. Mama a fost mai fericită. Singura mângâiere ce rămăsese doamnei Ghica era de a fi pusă pe un scaun în fața pianului și de a cânta o arie de Mozart sau de Beethoven, cu bietele ei degete slăbite care scoteau din clape un sunet abia perceptibil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doamna Paini, unde era reprezentată, în picioare, lângă bărbatul ei pe fotoliul lui, în salonul de la Ghergani.]( Ediția a II-a, 1996, p. 38.) La sfârșit, ajunsese într-o stare așa de tristă, încât moartea i-a fost o dezlegare fericită. plimbările lui mackensen Revenind de la spital la ora 12, întâlneam regulat pe mareșalul Mackensen care se ducea la Șosea, în uniforma husarilor morții, precedat de trei călăreți, însoțit de doi ofițeri și urmat de patru ordonanțe călări. Era acea escortă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care ne-am fi putut duce mai greu.]( Ediția I, 1937, p. 76. ) răpirea documentelor academiei române Abia se terminase trista ceremonie și aflarăm [de] răpirea documen telor Academiei Române. Viața nu ne era monotonă, treceam de la o emoție la alta, fericiți când se sfârșeau spre ciuda germanilor sau a tovarășilor lor. Iată ce mi-a povestit chiar d. Bianu, singurul păzitor al averii lăsate la Academie, la care mă dusei peste puține zile. Pe la orele 4½, în ziua de 10/23
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fim mai rău ca acum“, ne zicea dânsa. Simțea clocotind vulcanul sub noi. De atunci câte nu s-au prăvălit. Din fericire, eram convinși de bunul sfârșit și că, deși mai aveam multe de îndurat, puteam avea răbdare până la sfârșitul fericit. De aci înainte, știrile se răriră, chiar jurnalele nu mai soseau decât la două zile și apoi deloc. Trenurile nu mai circulau decât pentru trupele ce se duceau pe frontul moldovenesc, Bucureștii erau tăiați de Pasărea. Avurăm însă o legătură
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
drumurilor, încât crezui că văd altă pădure, teiul cel mare, Canapeaua, cireșele roșii, frasinii purpurii, vârful dealului profilat pe cer. Pierdusem noțiunea timpului și a locului. Mi se părea, ca într-un vis, că eram cu toții la noi la masă, fericiți, veseli, dar toți plângeam, scuturați de emoție. Acum nu mai plângeam, nici nu vream să mai plâng, dar știam că, în ora revederii, în momentul de supremă fericire, vom plânge toți lacrimi înghițite și necurse în acele zile de griji
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziceam noi, nu sunt tatăl copilului, ci numai martorul de la primărie. Bineînțeles, la Te Deum-ul de la Iași, foștii miniștri erau în frunte și suveranii le-au făcut toate politețele, spre marea supărare a urmașilor. Aceste amănunte nu întunecau primul fapt fericit ce se întâmplase de un an și jumătate încoace; eram fericiți și ne bucuram fără rezervă de toate manifestările patriotice făcute de moldovenii de peste Prut. Pe cât de mare bucuria, pe atât de nepregătită numai cu un an înainte. La redobândirea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bineînțeles, la Te Deum-ul de la Iași, foștii miniștri erau în frunte și suveranii le-au făcut toate politețele, spre marea supărare a urmașilor. Aceste amănunte nu întunecau primul fapt fericit ce se întâmplase de un an și jumătate încoace; eram fericiți și ne bucuram fără rezervă de toate manifestările patriotice făcute de moldovenii de peste Prut. Pe cât de mare bucuria, pe atât de nepregătită numai cu un an înainte. La redobândirea Transilvaniei ne gândeam de-a pururea, contactul cu ardelenii nu se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se dădea. Cel mai mare dispreț pentru Stere era în atitudinea fiecăruia. În rezumat, erau oameni fini, judecau bine, dar simțeau ca străinii care dominaseră țara. Criză inevitabilă la generația dinainte de război. guvernul hibrid Când însă ne sosi nouă știrea fericită a alipirii Basarabiei, eram chinuiți de pacea care nu se putea semna: Kühlmann se îmbolnăvise din oficiu, sosi Burian. Lumea era exasperată, știam bine că [pacea] nu e definitivă, dar ne enervam din ce în ce, mai ales văzând tonul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
simți mântul că lor le erau încă interzise și irealizabile astfel de manifestări la care năzuiau și pe care trebuiau să le facă când ceasul dorit va suna.]( Ediția I, 1937, p. 341.) M-am întors în oraș înduioșată și fericită. Ce deosebire de la ultima mea plecare de la Pasărea! rătăciri. psihoza războiului Dar nu numai simțimintele bune încolțeau, cele de răzbunare și cruzime se dezvoltaseră în acești ani de contact cu un vrăjmaș brutal și prost, și se manifestau inconștient. Câteodată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cataclism geologic. Atunci ne miram, acum înțelegeam: că la trecerea unei motociclete sau a unui automobil mă rugam la Dumnezeu să-i rostogolească înaintea ochilor mei... Uneori mă reculegeam, speram că voi reveni la simțiminte mai bune, când noi, foarte fericiți, îi vom vedea foarte nenorociți, atât de nenorociți încât să ni se facă milă de ei. germanofilii usque ad... Dar nu sosise încă acel timp mult dorit; mai aveam de îndurat și de la ei, și de la ai noștri, ceea ce ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei. Vânduse în ajun 3 porci pe care îi hrănise în curte, pe unul cu 50 lei! În casa aceea fusese o devastație sistematică. Institutrița, Fräulein Adelmann, lăsată în casă pentru a o păzi, scrisese dinainte în Germania de această fericită însărcinare și de la gară direct s-a coborât aci ofițerul comandant al telegrafiei fără fir. A dor mit cu gazda lui în camera Adinei; dânsa, gătită cu rochiile stăpânei, prezida prânzurile și îl trimitea la noi pentru rechiziții. Când a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
românce. Dânsul se ocupa de partea artistică din casă, dânsa, chiar în grădină, numai de cea tehnică. Cu toate sforțările, îi era însă imposibil să echilibreze vârstele lor așa de disproporționate, și biata femeie, răsfățată, adulată, nu fu într-adevăr fericită. Ba avu nenorocul să întâlnească un om de valoare, pe baronul d’Aehrenthal 275, care cred că s-ar fi hotărât la orice pentru a-i reface o viață mai normală, dar atunci G. Philippescu era în vârstă, lovitura ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
suntem pentru simțimintele ce ai dat lui George, pe care toți îl iubim“. Și dânsa: „El vă iubește pe toți, mai ales pe dumneata“. Băiatul, de departe, se uita la noi, neștiind la început care va fi atitudinea, ușurat și fericit când ne-a simțit apropiate. Peste câteva zile, bărbatul meu și cu mine ne-am instalat la Sinaia în același hotel unde era Maria Moruzi cu fiul ei. Seara ei prânzeau mai devreme, dar copilul ruga pe mamă să nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dispărut și ar fi rămas sub influența tatălui său, să nu ia pe una din fetele lui Barbu Știrbey, nu numai fiindcă nu-i convenea viața acelei familii, dar și, poate, dintr-o gelozie retrospectivă pentru neamul Elizei, rivala ei fericită. Toată viața a iubit cu pasiune pe Ionel, căci numai astfel se poate explica atmosfera creată în casa ei împrejurul lui George. Păcat numai că nu a luat niciodată părerea tatălui, care avea vederi mai largi și sensul realităților mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Elena, de zici mai mare decât... este fiindcă îi găsești mari, și aceasta după faptele lor. Așteaptă să facă George lucruri mai mari ca ei și atunci vom vedea de este mai mare. Cine în acest caz poate fi mai fericit decât țara, Partidul Liberal și familia? Dar nu mai spune aceste vorbe nimănui, că îți faci bărbatul ridicol judecându-l de pe acum cu inima de femeie iubitoare.“ „Nu, tante Sabine, nu eu am găsit aceasta, dar prezicătoarea (la voyante) de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copii să descopere lumea minunată a poveștilor din cărți, să descopere frumusețea și expresivitatea cuvintelor. „Oricât de simple și ușoare ar părea aceste povești, ele nasc, fără îndoială, între copii, dorința de a fi asemănători cu cei buni, care ajung fericiți, în același timp se naște în sufletul lor teamă față de nenorocirile ce li s-ar putea întâmpla dacă i-ar urma pe cei răi.” Charles Perrault NIVELUL- IIgrupa mare TIMP DE DESFĂȘURARE: 1AN OBIECTIVE CADRU * Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
un sifiligraf de renume mondial și cel mai bun cunoscător al patologiei dermatovenerice din România: o memorie întreținută de dragostea firească de om și de meserie îl făcuse celebru, dar celebritatea lui, legendară, i-a fost creată în special de fericita conjuncție a unei structuri psihice sănătoase cu extraordinara lui erudiție, ca și de cursurile în care se întrevedea, la tot pasul, această îmbinare armonioasă. A fost un unicat, un om irepetabil, mort bătrân, dar lovit, cumva, în plină tinerețe intelectuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
multe serii de dirijori, profesorul Vicol era cunoscut și de scriitori, de aceia dintre ei care, în special iernile, se retrăgeau la Cumpătul, la „casa de creație“, pentru a lucra. M-am numărat și eu, într-o vreme, printre acei fericiți. De cum se încheiau perioadele gălăgioase, corespunzătoare vacanțelor, cu mulți copii, bone, bunici, se înființa la Cumpătul și profesorul Vicol, instalându-se la vila 3, cum știa toată lumea, mereu în aceeași cameră de aproape treizeci de ani. Iar în sala unde
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lor, cum de altfel a făcut-o în cazul Adrian Nastase, ca și în multe alte cazuri. Sustinându-l pe Nastase cât mai sus în funcții, Securitatea nouă, SRI, își asigură o existență durabilă, susținere financiară câtă solicită, deci o continuitate "fericită". De fapt, aceasta simbioza s-a văzut de nenumărate ori prin atitudinea lui Adrian Nastase de apărare a securiștilor "patrioți" împotriva deconspirării securității, împotriva CNSAS-ului, până când a găsit soluția: o lichea la conducerea instituției, în apărarea lui Ristea Priboi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
Istoriile florentine, în care Machiavelli a scris că sub guvernarea Primo Popolo un regim pe care l-a interpretat că avându-și originea în conflictul dintre magnații florentini și popolani "orașul nostru nu a fost niciodata într-o condiție mai fericită sau mai importantă"71. Machiavelli a susținut în Discursuri că "aceia care condamna înfruntările dintre nobilii și plebeii" din Romă Antică greșesc, întrucat blamează "acele lucruri care au constituit cauza prima a rămânerii în libertate a Romei"72. S-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cunoscut lumii și să-și construiască o reputație". Iar, într-o scrisoare scrisă la câțiva ani după moartea lui Giuliano, Pierro Vespucci îi spunea Lucreziei Tornabuoni că "[Giuliano] i-ar fi spus de multe ori că era cel mai puțin fericit tânăr nu numai din Florența ci și din întreaga Italie"36. Fără îndoială refuzul lui Lorenzo de a-i încredință lui Giuliano rolul de mediator în patronajul dominionului era o sursă majoră de discordie. Ascensiunea lui Lorenzo la putere în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
despre poezia Floare albastră, publicată la 1 aprilie 1873 în revista Convorbiri literare, ar fi posibilă plecând de la citarea unui text datorat lui Mihai Eminescu, de pe fila unui manuscris, din data de 4/16 febr. 1876: "a fost cea mai fericită (zi) a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ține în toată viața mea". De ce n-am putea crede că Veronica i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rezultă din neputința schimbării unui "neconținut etern" într-un "conținut pământesc, dar extatic". De aici se ajunge la impasul de natură ontologică a timpului însuși: "impas în înțelesul că nici una dintre cele două formule, nici cea a timpului efemer, dar "fericit", specific condiției umane, nici timpul imuabil și etern, dar anistoric, fără mlădierea existențială, nu constituie alternative ontice satisfăcând axiologic la modul absolut". Din perspectiva eternului, oscilația temporalității de ordin omenesc, "oscilând de la transfigurare la neant", apare ca un nonsens. Entitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o pasă a coechipierului său, mingea ieșind în aut. Cei doi au avut o violentă contră verbală, după care au fost trecuți pe banca tehnică, unde s-a consumat incidentul amintit. , a declarat Gabriel Armanu pentru bacaulsportiv.ro. Un antrenor fericit, astfel poate fi caracterizat Gabriel Armanu, după succesul din partida cu Steaua: a declarat antrenorul principal al Științei Bacău pentru bacaulsportiv.ro. În ceea ce ce privește jalnicul recital oferit de președintele stelist Cazacu, cel care în repetate rânduri a adresat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ȘTIINȚA: Tevzadze, Tamaș - Rotaru (8), M. Bondar (6), Dospinescu (4), Ghiță (4), Grieze (3), Dinescu (3), Gurkovsky (2), Păunică, Moskalenko, Manea, Sipos, Iancu. Antrenor: Gabriel Armanu. GABRIEL ARMANU: “Băieții merită tot respectul nostru pentru evoluția de la Târgu Jiu” Extenuat, dar fericit, antrenorul principal al Științei Municipal Dedeman Bacău a declarat după partida de la Târgu Jiu: “Toate partidele dintre aceste două echipe au fost foarte disputate și s au decis pe final. A fost o luptă bărbătească, din care noi am ieșit
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]