25,546 matches
-
p. 370. 274 Desigur prostituția este figura artei de a scrie și "metafora teatrală antrenează pe povestitor spre casele închise" case de farse și jocuri, scrie Claude Leroy. 275 "Pentru a domestici ( și a face să treacă) împlinirea fatală a povestirii pe care o va marca întoarcerea victorioasă a stereotipului, Mandiargues ordonează un text dandy a cărei paradă evită confruntarea frontală, creând niște interstiții" (Leroy, op. cit., p. 374). 276 "Vom arunca în mare cadavrul ei gol, fardat, cu un lest și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de caractère en rapport avec l'érotisme anal" (1918), în Théorie et pratique de la psychanalyse, Payot, 1969. 478 Prietenul Joseph, în Maupassant, Contes et Nouvelles, Laffont, "Bouquins", 1993. t-1, p. 632. 479 Se știe că Sartre socotea că această povestire, publicată la editura Minuit în 1942, nu putea să să aibă decât un succes de circumstanță. Succesul ei durabil și mondial atestă bineînțeles că, dincolo de anecdota istorică, aceasta, ca și o tragedie raciniană, poartă în ea o temă și o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui. Unde sunt aceste timpuri și unde sunt acești oameni? A venit realitatea practică, au venit cerințele vieței publice și iau aruncat în diferite sfere de acțiune. Iar unde începe acțiunea, încetează răgazul contemplativ. Și totuș, cutez a zice că
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acela al istoriei naționale, durată în care viața se ipostaziază eroic, cerând implicație și jertfă, și de departe de a mai fi «vis al morții eterne»”. 4. Narațiunea Cea de-a treia semnificație dată istoriei este narațiunea/povestea ori nararea/povestirea trecutului, semnificația cea mai diseminată și mai practicată de cultura istorică. Una dintre strădaniile secolului al XIX-lea a fost aceea de a face din istorie „o poveste adevărată” despre trecutul comunității. în această iluzie a istoriei „adevărate”, wie est
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
proiect în reconstrucție: în logică și metodologie; în ontologia umanului (și a creației umane); în teoria modernă a limbajului (cu acțiune în regândirea problematicii retoricii, poeticii, stilisticii, chiar semioticii)”. Narațiunea a continuat totuși să supraviețuiască în cultura istorică înțeleasă ca „povestire” sau „poveste” pură. în ciuda invadării tuturor câmpurilor producțiilor intelectuale de către jargonul ceaușist, chiar activiști culturali au resimțit că istoria, atunci când trebuie explicată pe înțelesul persoanei nefamiliarizate (individului de cultură medie, intelectualului de altă specialitate, copilului, străinului ș.a.), devine o poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în istorie pare a fi cel al cronicarului/povestitorului care narează: un eveniment, un fenomen, o călătorie etc. Cătălina Mihalache a luat ca exemplu istoria predată copiilor pentru a sugera forța pe care a exercitat-o și o exercită încă povestirea istorică. Dacă mai amintesc circumstanțele studiate de autoare, manualele de istorie și literatura istorică pentru copii în deceniile opt și nouă ale secolului XX, atunci resuscitarea climatului cultural al acelor ani este posibilă prin apel la flash-urile memoriei. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice cu eficacitate estetică”. De aceea, susține autoarea, există corelații între statutul de exilat și genul literar abordat, primele încercări în limba de exil aparținând genului publicistic, eseului, criticii literare și, mai rar, povestirii, însă între acest statut și temele abordate nu poate fi făcută o corelație similară. în final, părerea autoarei este că între literatura din România și cea din exil a existat permanent o relație de tip receptare-integrare care a evoluat în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre femei erau tinere, necăsătorite și aveau o experiență restrânsă în relațiile cu sexul opus, dezvelirea trupului în fața nu doar a unor străini, ci în fața vecinilor, prietenilor și membrilor familiei a fost o experiență traumatizantă, cu certitudine. într-adevăr, în povestirile femeilor deportate din alte țări, ca și în cele ale femeilor închise în perioada comunistă, atentarea la modestia și demnitatea lor este o temă recurentă, amintită permanent în mărturiile lor. în timp ce multe femei au evocat în discuțiile lor astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pierderea completă a demnității, a moralității și, în fapt, a normalității. Cu toate acestea, Șimon, care era căsătorită deja, fie nu a fost dramatic afectată de această experiență, fie a șters-o total din memorie, din moment ce nu este amintită în povestirile ei despre deportare. Ea și-a ordonat ierarhic în memorie acele lucruri care au ajutat-o să supraviețuiască - religia și Dumnezeu -, considerându-le la momentul discuției demne de amintit. 5. „Scânduri groase... pline de gheață”. Condițiile din lagăre Mulți deportați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
celor mici, care se propun istoricului, de multe ori, numai prin numărul celor implicați. Este o istorie a incidentelor ce însoțesc deciziile politice, cauzalitățile rezultând fie din complexe acumulări, fie din simple antecedente. Pentru autor, partea cea mai neatractivă a povestirii este deci epilogul, dinainte știut: economie de piață, democrație, integrare europeană, stat de drept. Ca orice derulare de tip cinematografic, ampla sa expunere se coagulează în jurul acțiunilor de forță: războiul, ocupațiile teritoriale, represiunea, propaganda comunistă, frondele culturale, contrapropaganda occidentală. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exersa spiritul critic, ceea ce necesită lecturarea cărții în paralel cu alte lucrări despre același subiect, dar nu neapărat de aceeași factură. Autorul se arată convins că dispariția „personajului” său era inevitabilă, ceea ce pare să îl degreveze de eventuale incertitudini. Lăsând povestirea să curgă, nu i se pot reproșa teoriile luate în considerare și nici faptul că a evitat anumite direcții de analiză. Pur și simplu, a încercat să spună tot despre toate. Amatorul onest și autodidact s-a dovedit, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gândului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare în condiții extreme, precum deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale în școala + literatura Iugoslaviei socialiste. îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă începea să se destrame încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri în stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sunt puține și, desigur, autorii lor nu s-au format în contextul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei Europene de Stiinte, Arte și Litere din Paris. Ion Muscalu s-a născut la data de 13 august 1949. A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu Povestiri istorice, după ce a publicat, sporadic, în presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
unor coloane. Mitul ajunge astfel să se organizeze în coloane și linii, ca o partitură muzicală construită atât după o ordine verticală, cât 54 și după una orizontală, într-o continuitate spațială aproximativă, adică nu lipsită de intermitențe, de goluri. Povestirea mitului urmează ordinea liniilor, de la stânga la dreapta și de sus în jos. înțelegerea mitului, și evidențierea structurii lui conduce și ea lectura de la stânga la dreapta, dar de la coloană la coloană, tratate fiecare ca un întreg. Pentru mitul lui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
practici ale cunoașterii. Cunoașterea științifică nu poate arăta că are dreptate fără a recurge la narațiune. Cea mai eclatantă și citată consecință a analizelor sale este aceea potrivit căreia "metanarațiunile" nu mai legitimează, în societatea postmodernă, cunoașterea. O dată cu modernitatea, marea povestire legitimatoare - speculativă sau despre emancipare - și-a pierdut credibilitatea. (Pierderea sensului, pe care mulți o deplâng în postmodernitate, este urmarea dispariției cunoașterii narative.) Cunoașterea științifică este numai un joc de limbaj înzestrat cu reguli proprii, dar incapabil să reglementeze alte
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
urmându-le sistemul de credințe sau modificându-i valorile, viețile lor urmau să devină mai bune. Cunoaștem din Biblie personalități cu putere foarte mare de convingere, începând cu Mântuitorul Iisus Hristos, apoi Moise, Ioan Botezătorul, Sfântul Apostol Pavel și alții. Povestirile despre maeștri ai influenței și persuasiunii sunt aproape nelimitate: Lao-Țî, Buddha, Martin Luther, Thomas Jefferson, Benjamin Franklin, Frederick Douglass, Abraham Lincoln, John F. Kennedy, Golda Meier, Maica Tereza, Margaret Thatcher și mulți alții au fost vizionari care au schimbat lumea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cu sfârșit dat d. Compuneri cu cuvinte de sprijin e. Compuneri cu propoziții de sprijin f. Compuneri pe baza observațiilor și impresiilor elevilor g. Compuneri după desene proprii h. Compuneri prin analogie i. Compuneri pe baza unui text literar cunoscut (povestire, descriere, caracterizare) j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători și ghicitori B. Compuneri libere C. Compuneri corespondență și cu destinație specială D. Compuneri gramaticale A. Compuneri pe baza unor materiale de sprijin Pentru ca fiecare elev să-și manifeste personalitatea în
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
putea fi ușor urmărite de toți elevii clasei; * punctele importante pe care să le observe elevul să se găsească în prim-plan; * fiecare tablou să dezvolte o idee din planul compunerii, iar șirul de tablouri să reprezinte planul ilustrat al povestirii. În vederea formării unei exprimări bogate, nuanțate sub tablouri (ilustrații) se trec cuvintele și expresiile frumoase întâlnite de elevi în diferite creații literare studiate și care au legătură cu conținutul temei. Elevul este pus în situația să dezvolte ideile din imaginile
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
vocabular, la folosirea de cuvinte și expresii ; * redactarea compunerii după tablou; * autocontrolul; * controlul și aprecierea lucrărilor elaborate. Tabloul pretext poate arăta un moment din sfârșitul acțiunii, în rest compunerea apelează la imaginația creatoare și la cunoștințele elevilor. Planul compunerii și povestirea orală se practică numai la primele compuneri de felul acesta, pentru ca să impulsioneze și să orienteze activitatea celor cu mai puțin curaj în munca de creație. b. Compuneri cu început dat Activitățile de acest fel au un grad mai mare de
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
în funcție de participarea tuturor elevilor la activitatea propusă spre abordare. i. Compuneri pe baza unui text literar cunoscut În realizarea unor astfel de compuneri, se pornește de la un text și se solicită imaginația copiilor pentru realizarea unor cerințe în plus, ca: * povestirea lecturii la o altă persoană sau la un alt timp; * găsirea unui alt curs povestirii, prin stabilirea unui nou conflict; * găsirea altui final povestirii; * înlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
literar cunoscut În realizarea unor astfel de compuneri, se pornește de la un text și se solicită imaginația copiilor pentru realizarea unor cerințe în plus, ca: * povestirea lecturii la o altă persoană sau la un alt timp; * găsirea unui alt curs povestirii, prin stabilirea unui nou conflict; * găsirea altui final povestirii; * înlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar cunoscut. Pentru formarea unei exprimări logice, pentru dezvoltarea gândirii elevilor se poate .porni de la texte
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
pornește de la un text și se solicită imaginația copiilor pentru realizarea unor cerințe în plus, ca: * povestirea lecturii la o altă persoană sau la un alt timp; * găsirea unui alt curs povestirii, prin stabilirea unui nou conflict; * găsirea altui final povestirii; * înlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar cunoscut. Pentru formarea unei exprimări logice, pentru dezvoltarea gândirii elevilor se poate .porni de la texte mai mici care se prezintă sub formă de propoziții
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
pentru realizarea unor cerințe în plus, ca: * povestirea lecturii la o altă persoană sau la un alt timp; * găsirea unui alt curs povestirii, prin stabilirea unui nou conflict; * găsirea altui final povestirii; * înlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar cunoscut. Pentru formarea unei exprimări logice, pentru dezvoltarea gândirii elevilor se poate .porni de la texte mai mici care se prezintă sub formă de propoziții sau grupuri de propoziții așezate într -o ordine întâmplătoare
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
direct a sarcinii pe care elevii o au de îndeplinit, de către învățător (se poate porni de la o mică povestioară); * citirea propozițiilor afișate în fața elevilor; * explicarea neînțelegerii conținutului; * refacerea textului deformat cu ajutorul întrebărilor în vederea ordonării logice a propozițiilor; * alegerea titlului; * scrierea povestirii pe caiete; * autocontrolul (corectarea eventualelor greșeli); * aprecierile învățătorului asupra ordonării propozițiilor. Textul literar luat ca sprijin trebuie să ofere un adevărat model de exprimare, pe înțelesul elevului. Momentele principale sunt: * reamintirea textului prin ascultarea lui înregistrat pe casetă sau CD
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]