21,520 matches
-
pleava/ și arama ca lemnul putred;/ nu-l va străpunge arcul de aramă,/ ca iarba socotește catapulta;/ ca paiul s-au socotit ciocanele,/ el râde de zvâcnirea aruncătorului de flăcări. (...) nu-i nimic pe pământ asemenea lui,/ făcut pentru joaca îngerilor Mei./ Privește în față tot ce este înalt,/ și el este rege peste toate câte sunt în ape".14 Bănuit a se identifica sau măcar a se înrudi cu un monstru cu o astfel de reputație consolidată în una dintre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, pp. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18), așa cum susțin câțiva cercetători, neintenționând însă să propună o altă sursă: În concluzie, în pasajul din Confesiuni, Augustin nu prezintă lumea ca pe o carte scrisă de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, p. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18), așa cum susțin câțiva cercetători, neintenționând însă să propună o altă sursă: În concluzie, în pasajul din Confesiuni, Augustin nu prezintă lumea ca pe o carte scrisă de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Doar că Vulcan simte nevoia să dea o versiune dramatică a înfruntării dintre lumină și întuneric și apelează la figuri ale unei luminiscențe supraviețuitoare sau anticipatorii: "Puține, foarte puține stele licuriră în aceasta noapte lungă asupra poporului român, cari împreună cu îngerul său apărătoriu i-au indegetat calea cătră venitoriul său cel mândru" va spune Vulcan în introducerea portretului lui Treboniu Laurian 88. Acesta e rolul luceafărului și explicația pentru frecvența lui. O lumină mai puțin puternică, rară, care anunță răsăritul luminii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
permanente, precum: "Cronologia pe anul 1914 (anul în care apărea), Sărbătorile de păruncă, Posturile în Eparhia de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru că era o revistă populară, adresată în mod expres locuitorilor satelor catolice din Moldova. Au fost publicate, desigur și unele materiale cu teme teologice, însă prezentate într-un limbaj simplu și pe înțelesul țăranilor. Un astfel de material a fost "Îngerii Păzitori", unde s-a explicat existența acestei categorii de îngeri și rolul lor: "Atât de mare este bunătatea lui Dumnezeu și grija cea mare ce-o are pentru sufletele noastre, încât fiecăruia i-a dat un înger să-l păzească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
satelor catolice din Moldova. Au fost publicate, desigur și unele materiale cu teme teologice, însă prezentate într-un limbaj simplu și pe înțelesul țăranilor. Un astfel de material a fost "Îngerii Păzitori", unde s-a explicat existența acestei categorii de îngeri și rolul lor: "Atât de mare este bunătatea lui Dumnezeu și grija cea mare ce-o are pentru sufletele noastre, încât fiecăruia i-a dat un înger să-l păzească"695. Se povestea apoi de când are omul un înger păzitor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
material a fost "Îngerii Păzitori", unde s-a explicat existența acestei categorii de îngeri și rolul lor: "Atât de mare este bunătatea lui Dumnezeu și grija cea mare ce-o are pentru sufletele noastre, încât fiecăruia i-a dat un înger să-l păzească"695. Se povestea apoi de când are omul un înger păzitor și cât ajutor oferă acesta persoanei pe care o ocrotește. Din cauza sistemului deficitar al promovării și al plății abonamentului, revista Viața a întâmpinat numeroase probleme financiare, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de îngeri și rolul lor: "Atât de mare este bunătatea lui Dumnezeu și grija cea mare ce-o are pentru sufletele noastre, încât fiecăruia i-a dat un înger să-l păzească"695. Se povestea apoi de când are omul un înger păzitor și cât ajutor oferă acesta persoanei pe care o ocrotește. Din cauza sistemului deficitar al promovării și al plății abonamentului, revista Viața a întâmpinat numeroase probleme financiare, care i-au făcut pe colaboratori să își exprime îngrijorarea: "Avem în Moldova
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numai un Partid cuceritor de suflete"722. Misiunea lui consta în propovăduirea Evangheliei și predicarea ei în familii și în societate prin intermediul presei. Primul număr a cuprins materiale precum: "Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din străinătate 725. În aceeași manieră, au fost interpretate și cuvintele Sfântului Matei. Un alt material publicat în revista Curierul aducea în discuție existența îngerilor din Vechiul Testament 726. Articolul începea printr-o întrebare: "Afară de lumea văzută, sunt sau există alte forme spirituale, care să fie între Dumnezeu și oameni?"727. Înainte de a oferi răspunsul, autorul a expus punctele de vedere existente privitoare la această problemă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspunsul, autorul a expus punctele de vedere existente privitoare la această problemă: "Liberii cugetători de astăzi o tăgăduiesc, căci ei nu admit decât ceea ce văd și ceea ce pipăie"728; ulterior, el a demonstrat existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era o traducere din Causeries din Dimanche 730. S-a dezbătut, pe parcursul a mai multe numere din revista Curierul, existența îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase materiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
expus punctele de vedere existente privitoare la această problemă: "Liberii cugetători de astăzi o tăgăduiesc, căci ei nu admit decât ceea ce văd și ceea ce pipăie"728; ulterior, el a demonstrat existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era o traducere din Causeries din Dimanche 730. S-a dezbătut, pe parcursul a mai multe numere din revista Curierul, existența îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase materiale de teologie: fie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era o traducere din Causeries din Dimanche 730. S-a dezbătut, pe parcursul a mai multe numere din revista Curierul, existența îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase materiale de teologie: fie traduceri, fie interpretări și lămuriri ale preoților care au scris în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, Fond Camera de Comerț Iași, dosar 716, f. 2323. 1011 AERC Iași, dosar 1/1826-1950, f. 487. 1012 Ibidem, f. 489. 1013 Cel mai tradus autor publicat în această serie a fost C. Schmidt, cu numeroase povestioare: Doctorul năzdrăvan, Îngerul sclavilor, Ouăle de Paști, Trandafirul, Iubiți pe dușmanii voștri, Coșulețul cu flori, Noaptea de Crăciun etc. 1014 Din seria religioasă, amintim: Pius XI, Scrisoarea Enciclică despre adevărata unire religioasă, A. Hoppe, Lourdes în strălucirea minunilor sale, Francisc de Salles, Îndrumarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
germanice. Țăranii ruși credeau încă în secolul al XIX-lea că între Paști și Rusalii, Dumnezeu putea să se plimbe pe pământ și "nimeni nu i-ar fi refuzat ospitalitatea unei persoane care putea fi un apostol deghizat sau un înger"148. Pedeapsa pentru o colectivitate neospitalieră este, cel mai frecvent, un potop, o inundație, dar și o avalanșă, niște căderi de pietre, o ploaie de sulf și de foc și alte calamități care conduc la distrugerea comunității. Vechiul Testament oferă numeroase
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
conduc la distrugerea comunității. Vechiul Testament oferă numeroase exemple ale acestor practici ospitaliere. Abraham însuși trimitea servitori la poartă care să ofere ospitalitate, uneori el însuși se așeza pe prag pentru a-i invita pe străinii care treceau. El oferă astfel îngerilor pe care îi ia drept oameni, apa pentru a-și spăla picioarele, pâine și poruncește pregătirea unui ospăț fiindcă "oamenii pioși făgăduiesc puține dar fac multe." Dar i se acordă ospitalității un loc special în povestea distrugerii Sodomei, poveste cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
voia ca Dumnezeu să pedepsească pe cei drepți la fel ca pe cei răi și Dumnezeu îi făgăduiște, după negocierea numărului celor drepți, că nu va distruge orașul dacă se vor găsi în el zece oameni drepți. Și astfel doi îngeri sosesc la Sodoma și cer ospitalitate care le este refuzată de toți în afară de Lot care îi invită la el și le pregătește un ospăț. Oamenii din oraș cer să-i vadă pe străini, iar Lot îi apără oferind locuitorilor Sodomei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ce vreți. Dar nu vă atingeți de oamenii aceștia fiindcă au venit să se adăpostească sub acoperișul meu". Știm cum, mai târziu, Lot va fi pedepsit pentru o ofertă care depășește măsura ospitalității (care totuși trebuie să rămână fără limite). Îngerii îl protejează pe Lot, îi orbesc pe locuitorii din Sodoma și îi avertizează pe Lot și pe familia sa că vor distruge orașul. Aceștia fug, iar femeia lui Lot, care se întoarce, este preschimbată în statuie de sare. Povestea lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe el însuși (Tecta senis sueunt, nigro deformio fumo; /Ignis in hesterno stipite parvus erat). Desigur, bătrânul Hyrinus care stă în fața porții și îi invită pe cei trei trecători amintește de Abraham așezat în fața cortului său și de cei trei îngeri (Abraham și Sara sunt bătrâni și fără copii, ca Filemon și Baucis, dar spre deosebire de cuplul biblic, aceștia din urmă sunt foarte săraci). Ovidiu știe să picteze puterea zeilor și venerarea lor de către oameni (toate acestea sunt integrate în povestire și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el elogiul acestei hrane simple și naturale. Există o legătură și mai secretă între arbore și ospitalitate. Fără îndoială că nu e o întâmplare că Abraham stă sub un copac (la stejarii din Mambre se arată lui Abraham cei trei îngeri ai Domnului și el le oferă ospitalitate). Și nu e întâmplător că Filemon și Baucis, gazde model, se transformă în copaci. Există desigur și alte motivații pentru aceasta, copacul fiind și cel care găzduiește sufletele morților în numeroase credințe. Dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o situație obiectivă și o percepție subiectivă este puternic marcată ("Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești;..."). A. E. Pilkington 365 remarcă în acest sens că absența de conjuncție îl conduc pe cititor să creadă că vocile îngerilor nu sunt altceva decât "cântecele petrecerii". De altfel servitoarele interogate dimineața nu au văzut nimic. "Vis sau realitate, fusese de bună seamă un semn ceresc, dar castelana se feri să sufle cuiva vreo vorbă ca nu cumva să fie bănuită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu sunt satisfăcute. Gesturi, atitudini, priviri atestă o ostilitate aproape generală. Departe de a-l descuraja, această neospitalitate îl întăresc în bănuielile lui și îi confirmă curiozitatea, dorința sa de a ști. Prin aceasta, străinul este un justițiar. El este îngerul revelator, îngerul exterminator. El este și anchetatorul, polițistul, detectivul care se lansează în descoperirea unui secret. Fiindcă ospitalitatea are legătură cu secretul. Introducându-ne în cercul domestic, pătrundem mai mult sau mai puțin, dar inevitabil, în intimitatea oaspetelui. Intruziunea în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
satisfăcute. Gesturi, atitudini, priviri atestă o ostilitate aproape generală. Departe de a-l descuraja, această neospitalitate îl întăresc în bănuielile lui și îi confirmă curiozitatea, dorința sa de a ști. Prin aceasta, străinul este un justițiar. El este îngerul revelator, îngerul exterminator. El este și anchetatorul, polițistul, detectivul care se lansează în descoperirea unui secret. Fiindcă ospitalitatea are legătură cu secretul. Introducându-ne în cercul domestic, pătrundem mai mult sau mai puțin, dar inevitabil, în intimitatea oaspetelui. Intruziunea în sfera privată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mersul lor precum poporul evreu 558, cu referințe la Cartea Exodului 559, și în special la orașul lui Ramses (termenul exod este folosit de Kafka la începutul capitolului IX în legătură cu mutarea Bruneldei), referirea la cădere cu imaginea mărului, cea a îngerilor Apocalipsului, etc. Dar și aluziile la Noul Testament sunt importante, cu imaginea Fecioarei Maria, cu cea a ieslei și implicit cu cea a nopții de Crăciun în povestea morții mamei Therezei. Regăsim mai târziu teatrul din Oklahoma, cu îngerii săi560, cuvintele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]