20,697 matches
-
puțin decât cele 34 de care avea nevoie pentru a evita demiterea. În lumina pierderii susținerii politice și a iminenței punerii sub acuzare, Nixon a demisionat din funcția de președinte începând cu 9 august 1974, după ce a ținut o cuvântare adresată națiunii la televiziune în seara dinainte. Discursul de demisie a fost ținut din Biroul Oval și a fost transmis în direct la radio și la televiziune. Nixon a declarat că demisionează pentru binele țării și a cerut națiunii să-l
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
care o deținea acesta și a dotei Mariettei. Se cunosc extrem de puține amănunte privind relațiile dintre Machiavelli și soția sa. Din cele peste 300 de scrisori care s-au păstrat, publicate în volumul "Machiavelli și prietenii săi", nici una nu este adresată soției sale. În schimb, s-a păstrat o scrisoare din 1503, scrisă de Marietta, singura păstrată, în care aceasta se arată îngrijorată de problemele lui de sănătate, afirmând că îi simte lipsa. De asemenea amintește de fiul ce tocmai se
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
pentru sodomie homosexuală, și acest dosar a fost clasat, din lipsă de dovezi și pentru că era nesemnat, fără a afecta în vreun fel cariera lui Machiavelli, care a continuat să o frecventeze asiduu pe această La Riccia. Într-o scrisoare adresată lui Francesco Vettori (1474-1539), politician și diplomat din Florența, Machiavelli vorbește despre o altă "cucerire" a sa, căreia nu-i dă numele, și despre care afirmă că ar fi sora unui prieten, pe care a părăsit-o soțul. În fine
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
afirmă că: „Machiavelli singur a recunoscut că era homosexual. Era angajat într-o relație cu un bărbat mai tânăr.” Profesorul Viroli se referă la Francesco Vettori, făcând aceste afirmații pe baza unei "interpretări personale" a două scrisori ale lui Machiavelli adresate acestuia. De-a lungul carierei sale, Machiavelli a căutat să creeze un stat capabil de a rezista atacurilor externe. Scrierile sale tratează principiile pe care este bazat un asemenea stat și modalitățile prin care aceste principii pot fi implementate și
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
sonetului 145 au măsură de 4 silabe. Colecția este închisă cu "Jeluirea îndrăgostitei", o poezie narativa cu strofe de 47 de versuri și rimă recurenta de tip ababbcc, introdusă inițial de Geoffrey Chaucer. Primele 17 numite tradițional "sonetele procreației", sunt adresate primului personaj, Tânărul Chipeș, sfătuind-ul să se căsătorească peentru a transmite copiilor săi frumusețea să. Other sonnets express the speaker's love for a young mân; brood upon loneliness, death, and the transience of life; seem to criticise the
Sonetele lui Shakespeare () [Corola-website/Science/302875_a_304204]
-
doua soții a lui Jules Michelet, Athénais Mialaret, cu Maria Rosetti, C. A. Rosetti, frații Dumitru și Ion C. Brătianu, cu Hermiona Quinet, fiica lui Gheorghe Asachi, l-a apropiat de cauza românească, devenind un copărtaș al poporului român. Corespondența adresată lui Jules Michelet de către unii dintre revoluționarii români de la 1848 este o operă vie, patetică, de inițiere a istoricului francez în tainele trecutului aspru al românilor, de veșnică luptă pentru a rezista în fața unui destin nemilos. Atitudinea patriotică și crezul
Jules Michelet () [Corola-website/Science/302907_a_304236]
-
scurt timp după aceea, după anul 1247, mănăstirea a fost refăcută cu sprijin regal, însă a fost din nou ruinat în timpul răscoalei cumanilor din 1279 - 1283. În anul 1357 avea doar șase călugări. Abatele Martin de la Igriș, într-o scrisoare adresată papei în 8 noiembrie 1499, arăta declinul și lipsurile materiale ale mănăstirii. Abația a fost închisă în 1500. Imperiul otoman a ocupat zona în anul 1551. Probabil că administrația otomană a dispus dărâmarea preventivă a mănăstirii, pentru a nu mai
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
din perioada în care trupele acestora din urmă au debarcat pe pământul rusesc în 1918 și s-au implicat direct și indirect în sprijinmirea albilor antibolșevici în timpul războiului civil rus. În plus, sovieticii nu puteau uita că cererile lor repetate adresate americanilor și britanicilor pentru deschiderea celui de-al doilea front în Europa nu au fost onorate decât în iunie 1944, la mai mult de doi ani de la prima solicitare sovietică. În toată această perioadă, URSS a suferit pierderi umane și
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
de două luni, fiind impresionată de diverse aspecte culturale ale țării. La 6 martie 1967, după ce trecuse pe la ambasada sovietică din New Delhi, Allilueva s-a dus la ambasada americană, unde a depus o cerere oficială de azil politic, cerere adresată ambasadorului Chester Bowles. Cererea i-a fost aprobată. Pentru a feri India de reacții sovietice neplăcute, Svetlana a fost scoasă imediat din țară și trimisă în Elveția, de unde, după șase săptămâni, a plecat în Statele Unite. La sosiresa în America (în
Svetlana Allilueva () [Corola-website/Science/298981_a_300310]
-
cu care trebuia să joace câteva scene emoționante. Ea a fost nevoită să lucreze câteodată șapte zile pe săptămână, uneori până târziu în noapte și astfel relația sa cu Olivier s-a răcit periodic, din lipsa comunicării. Într-o scrisoare adresată lui Leigh Holeman ea a menționat: „Nu pot să sufăr Hollywood-ul [...] Nu mă voi obișnui niciodată cu asta — acum urăsc actoria”. În anul 2006, de Havilland a răspuns la acuzațiile de comportament maniac ale lui Leigh de-a lungul filmărilor
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]
-
20.000 de militari din trupele sovietice. În 1940, se încheie Războiului de Iarnă, iar Germania avansează puternic amenințând mai multe țări din nordul și vestul Europei. În acest context, Uniunea Sovietică exercită asupra Lituaniei presiuni ce culminează cu ultimatumul adresat acesteia pe 14 iunie 1940, prin care cerea formarea unui guvern pro-sovietic și ca un număr nespecificat de militari să fie cazarmați pe teritoriul țării. Pe 15 iunie 1940, când 150.000 de soldați ruși invadează țara, Lituania își pierde
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
de către autoritățile germane. În timpul Ocupației, trăiește în zona liberă, administrată de către guvernul de la Vichy. În 1944 publică "Homo viator" la Editura Aubier. Elaborează principiile unei metafizici a speranței. Ca și Socrate, care își termina dialogul "Fedru (Phaidros)" cu o rugăciune adresată marelui Pan, Gabriel Marcel își încheie "Homo viator" cu invocarea geniului tutelar al umanității. Noua ediție este revăzută și întregită în 1963, an în care apare și piesa "L'Horizon", editată de “Les Etudiants de France”. În 1946 îl întâlnește
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
proprii ale organismului, percepute în mod patologic ca antigene de către sistemul imunitar). Astăzi, termenul de alergie este restrâns la hipersensibilitatea imunologică de tip alergic. Terminologia aferentă bolilor alergice este foarte variată. WAO (World Allergy Organization) recomandă adoptarea unei nomenclaturi globale adresată afecțiunilor alergice. Terminologia propusă de "Nomenclatura Revizuită pentru Boli Alergice", publicată de "Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică" (EAACI, după inițialele în limba engleză), a fost revizuită de "World Allergy Organization" în "Nomenclatura Revizuită pentru Boli Alergice pentru Utilizare
Alergie () [Corola-website/Science/304589_a_305918]
-
marii oameni de știință și marii filosofi care trăiau și lucrau în Europa Centrală. Îl cunoaște pe Rudolf Carnap de care-l va lega o prietenie solidă toată viața. Dedicația de pe opera sa cea mai importantă, "Cuvânt și Obiect", este adresată lui Carnap: „Lui Rudolf în calitate de prieten și profesor”. Quine și-a început cariera academică prin contribuții la dezvoltarea logicii matematice și a avut un rol foarte important în crearea comunității de logicieni din Statele Unite (i-a ajutat pe Carnap și
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
luna august a aceluiași an. În localitatea Bahía de San Sebastián funcționa un oficiu poștal, cu un administrator sau șef. Era vorba de Ramón L. Cortés, comisar al poliției din San Sebastián, care îndeplinea această funcție onorific. Într-o scrisoare adresată Directorului General al Poștei și Telegrafului, acesta l-a denunțat în iulie 1891 pe Julius Popper că utiliza o emisiune de timbre de o legalitate îndoielnică. Directorul General al Poștei și Telegrafului a înaintat mai departe denunțul către Ministerul de
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
ar urma să fie adoptate în această circumstanță. În cele din urmă cauza a fost trimisă către Judecătoria Teritoriului Țara de Foc, în conformitate cu legea nr. 1532 din 18 octombrie 1884 de înființare a Teritoriilor Naționale. Julius Popper, într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne, preciza motivul emiterii acestor timbre poștale: "„Așezările mele din Țara de Foc se află deseori fără nici o legătură de comunicare cu restul continentului pentru perioade mai mari de șase luni. Acolo muncitorii nu lucrează ca salariați, ci
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
de acolo. Anterior, episcopul vicar îl demisese pe parohul Mircea Cricovean, decizie anulată de mitropolitul Corneanu, care l-a repus în funcție pe preotul paroh. Enoriașii Parohiei Sf. Ilie sunt de partea mitropolitului și îl susțin prin mitinguri și scrisori adresate Patriarhului Daniel. Patriarhia însă îi îndeamnă la „calm și rugăciune”. La 19 iunie 2011, aproximativ două sute de enoriași au protestat din nou față de decizia privind revocarea dreptului său de semnătură. Mitropolitul Corneanu a acordat un scurt interviu TVR, exprimându-și
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
continuate ulterior, părintele obținând titlul de licențiat al Facultății de Teologie în 1971. În anul 1988 este din nou arestat, timp de 8 luni, pentru "răzvrătire" și "uneltire împotriva siguranței statului", în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceaușescu, cu privire la morala poporului român și la ateismul în comunism. Între anii 1996-2002 a îndeplinit funcția de consilier cultural-misionar al Episcopiei Hușilor. De-a lungul anilor a scris 12 cărți. Articole biografice Video
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
seamănă cu o hegemonie în Europa și alte părți ale lumii ca un "război de șaptezeci și șapte de ani" care a avut loc pe parcursul veacului XX. Neagu Djuvara este perceput ca un popularizator și demistificator al istoriei, publicând cărți adresate celor tineri, precum și cărți care își propun să explice originea istorică a unor figuri de mit ca Dracula sau Negru Vodă. Și-a publicat de asemeni și memoriile, istorisindu-și viața din exil la Paris și Niamey. Deși unele dintre
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]
-
URSS. Sovromurile au reprezentat cea mai durabilă și mai rentabilă formă de exploatare de către URSS a bunurilor generale din România, dar de fapt exploatarea la sânge a bogățiilor naturale ale țării și, în general, a economiei românești. Într-un memoriu adresat prim-ministrului de atunci, Petru Groza, academicianul Onisifor Ghibu califica înființarea societăților mixte româno-sovietice drept "un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei 'româno-sovietice' ". Cât despre activitatea lor, același Onisifor Ghibu considera că "sub acest nume benign
SovRom () [Corola-website/Science/303647_a_304976]
-
liturghie catolică. Împotriva acestei hotărâri, Principele Elector Saxon, împreună cu alți cinci principi germani și delegațiile a 14 orașe imperiale au protestat solemn, solicitând convocarea unui Sinod Universal sau German care să dezbată cauza lor în fața unui judecător neutru. Actul solemn, adresat Împăratului, purta numele de „Protestatio”. Odată cu evoluția istorică a curentelor reformatoare, sensul termenului de protestantism a fost extins la toate acele confesiuni care, într-o formă sau alta, împărtășeau principiile formale și materiale ale reformei lui Luther, adică au acceptat
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
solicitând rezolvarea cererii în conformitate cu edictele de toleranță. La 6 aprilie 1789 consiliul orașului a respins cererea, motivând că edictele prevăd acordarea aprobării construcției unei biserici doar comunităților care numără cel puțin 100 de familii de credincioși. Printr-o nouă cerere, adresată Cancelariei Aulice de la Viena (secțiunea pentru Transilvania a Cancelariei Imperiale), comunitatea ortodoxă a solicitat aprobarea construirii unei biserici în afara zidurilor orașului, unde nu se mai întindea competența magistratului orășenesc. În data de 14 februarie 1780 Cancelaria Aulică de la Viena a
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]
-
externe economice, aduc la cunoștință Comisiei numărul de cereri pentru autorizațiile pe care le-au primit. Comisia confirmă dacă numărul cerut este disponibil pentru reimportarea în concordanță cu regulamentele Comunitare relevante asupra tehnologiei economice externe. 2. Cererile incluse în notificările adresate Comisiei vor fi declarate valabile dacă se stabilește în fiecare caz: (a) țara în care bunurile sunt produse (b) categoria de produse textile despre care este vorba (c) cantitatea ce urmează a fi reimportată (d) statul membru în care produsele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
de nord a provinciei istorice Bucovinei, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina. Acest teritoriu cu o suprafață de 6.262 km² a fost ocupat la 28 iunie 1940 de către Uniunea Sovietică printr-un ultimatum adresat statului român în urma pactului Ribbentrop-Molotov. După formarea statului moldovenesc la mijlocul secolului al XIV-lea, teritoriul cunoscut astăzi sub denumirea de Bucovina a făcut parte neîntrerupt din teritoriul Principatului Moldovei, fiind partea de nord-vest al acestuia. El era împărțit în două
Editura Bucovina de Nord () [Corola-website/Science/303808_a_305137]
-
faraonilor, Regatul Nou Asirian atinge maxima sa expansiune teritorială. Înalți demnitari asirieni sunt numiți pe lângă guvernatorii celor 22 de provincii pentru a asigura strângerea tributului. Situația dificilă de la hotare, sănătatea șubredă ca și nesiguranța monarhului sunt reflectate de frecvența invocațiilor adresate divinităților panteonului asirian, situație nemaiîntâlnită la predecesorii săi. În 672, Assarhaddon desemnează ca succesor la tron pe fiul său mezin Așurbanipal, fratele acestuia, Șamaș-Șum-Ukin, fiind desemnat principe al Babiloniei, opțiune care sporește lupta dintre fracțiunile rivale de la curte. Assarhaddon reconstruiește
Assarhaddon () [Corola-website/Science/303825_a_305154]