20,170 matches
-
și o diminuare a puterii de cumpărare a contribuabilului și, respectiv o majorare a acestei puteri a autorităților publice, semnificând deci un transfer de putere de cumpărare care este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv de către societate, pornind de la considerentul că funcționarea statului nu ar fi posibilă În absența sa. Este semnificativă, În context, distincția ce se face Între impozite și o categorie de taxe cu un conținut similar exprimând și procese de redistribuire a produsului intern brut, de la diferitele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale se includeau argumente ca: experiența a arătat că, Într-o lungă perioadă de timp, incitațiile nu modifică deloc nivelul sau configurația investițiilor, și că, pe termen scurt, ele riscă să fie la originea investițiilor de interes mediocru, motivate de considerente fiscale mai mult decât de considerente de rentabilitate; costul incitațiilor este ridicat, În sensul renunțării la venituri, de unde necesitatea de a majora cotele cedulare la niveluri mai ridicate decât ar fi altfel nevoie pentru a spori același cuantum de venituri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a arătat că, Într-o lungă perioadă de timp, incitațiile nu modifică deloc nivelul sau configurația investițiilor, și că, pe termen scurt, ele riscă să fie la originea investițiilor de interes mediocru, motivate de considerente fiscale mai mult decât de considerente de rentabilitate; costul incitațiilor este ridicat, În sensul renunțării la venituri, de unde necesitatea de a majora cotele cedulare la niveluri mai ridicate decât ar fi altfel nevoie pentru a spori același cuantum de venituri. Cotele ridicate de impozitare a Întreprinderilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
factori diverși, reflectați și prin obiectivele politicii economice și sociale promovate de guverne În cadrul unor programe de guvernare, marcate nu numai de opțiunile politice ale grupărilor reprezentate În guvern, ci și de manifestarea unor situații conjuncturale În economia reală sau considerente de ordin subiectiv, etc. Prezintă interes, pentru analiza variației nivelului fiscalității, modul În care acționează factorii implicați În cuantificarea presiunii fiscale, În primul rând, mărimea impozitelor (În accepțiunea de sumă globală prelevată din materia impozabilă totală), asociată cu mărimea și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sensibil de la o țară la alta, dar și În aceeași țară, În perioade diferite, În raport cu opțiunile guvernării, dar și cu conjunctura economică a altor factori de impact. În acest context, analizele comparative ar trebui să țină seama de mai multe considerente, pornind de la modalitățile tehnice de calcul, inclusiv diferențele existente Între sistemele de impunere a profitului În fiecare țară, și mergând până la diferențieri ce decurg din faptul că țările nu au economii identice și prezintă grade diferite de dezvoltare. Ca urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
societății se aplică o rată IVS de 50%. Sursa: OECD - Tax Policy Assessment and Design in Support of Direct Investment În raport cu cele expuse, se poate aprecia că reducerile fiscale pentru investiții sunt de preferat În locul vacanțelor fiscale din mai multe considerente, Între care un loc central revine costului investițiilor, respectiv sumei investite. Este de presupus că, datorită avantajelor implicate de acest tip de facilități și orientărilor formulate de organisme internaționale, precum FMI sau Banca Mondială, se vor restrânge opțiunile pentru vacanțe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
suportă de către consumatorii finali. 245 Asupra expresiei folosite pentru acest impozit, există opinii după care denumirea de „taxă pe valoarea adăugată”, deși consacrată de legislațiile naționale În materie și de documentele organizațiilor internaționale, este inadecvată, invocându-se cel puțin două considerente. Primul are În vedere faptul că În esență suntem În prezența unui impozit veritabil, care are caracteristici comune tuturor impozitelor, iar acestea nu corespund sensului mai restrictiv acordat termenului de „taxă”, folosit, mai ales, pentru plăți legate de prestarea anumitor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
intervenite În materia impozabilă. Căutând să maximizeze Încasările fiscale, puterile publice vor crește rata de impozitare până În punctul Tn și curba Încasărilor pe termen lung intersectează de data aceasta curba Încasărilor pe termen scurt În maximul ei (H). În baza considerentelor anterioare, rezultă că, dacă guvernele vor să maximizeze Încasările fiscale, ele ar trebui să se oprească În E', dar vor avea tendința să ridice cota medie de impozitare până În Tn, deoarece nu consideră că suma Încasărilor fiscale pe termen scurt
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
existente În Uniunea Europeană. În sinteză, În domeniul impozitelor, acquis-ul comunitar prevede dispoziții referitoare la trei aspecte principale. Primul este reprezentat de aplicarea impozitării indirecte și presupune, În primul rând, armonizarea legislației În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată și accizele, pornind de la considerentul că acestea influențează, În bună măsură, circulația liberă a bunurilor și serviciilor, dar, parțial, și a capitalurilor. Al doilea aspect vizează impozitele directe, față de care acquis-ul comunitar are În vedere explicit impozitarea veniturilor corporațiilor și impozitul pe capital, urmărindu-se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cheltuielile, mai ales atunci când au fost Întreprinse sondaje asemănătoare de alte instituții. Unele critici se bazează pe faptul că prin sondaje de opinie ajungem doar la „impresia de a cunoaște” problema studiată, la o cunoaștere comună, nesistematică și din aceste considerente - neștiințifică. Cu toate dezavantajele menționate, utilitatea sondajelor de opinie nu poate fi neglijată. Promotorii sondajelor de opinie ca metodă, George H. Gallup și Saul F. Rae, susțin În lucrarea The pulse of democracy (1940) că acestea Îndeplinesc un rol triplu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la tot pasul. Andrei Cosmovici, În următorul capitol, rememorează viața universitară pe care a cunoscut-o din interior În perioada instalării și evoluției comunismului. Ne sunt aduse secvențe de viață ce cu greu pot fi crezute: concedieri și epurări pe considerente ideologice, recrutări de profesori și studenți mai mult decât dubioase, Înscenări incredibile, practici didactice Înapoiate, contrafaceri și duplicități condamnabile. Existența cotidiană era marcată de ubicuitatea fricii. Radu Clit devine un expert al descrierii acesteia. Având o etiologie complicată, dar ținând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din considerente etnocentrice (cf. R. Muršič, Slovenia), fie dintr-o filiație sociologică și coabitare cu bioantropologia (cf. G. Geană, România). Procesul de ,,denativizare” a antropologiei din Europa Central-Răsăriteană (G. Geană) este Încă la Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dreptății. în lumile în schimb, modernitatea tîrzie pune autoritatea spirituală în fața provocării sau a șansei de a se manifesta fără coaja protectoare a puterii. Nu mai există o concepție despre lume, nici măcar o regulă socială care să îi asigure, din considerente de principiu, această protecție, și nici ascendentul față de puterea politică. Desigur, cea din urmă garantează posibilitatea de manifestare a instituțiilor religiei, dar ele nu sînt totuși decît niște componente sociale printre altele din domeniul pe care statul îl are de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
specialiștii în științe sociale și politice s-au concentrat, când în manieră instituționalistă, când din perspectivă "pozitivistă", asupra evoluției arhitecturii regimului postcomunist. În acest context, populismului i-a fost alocată mai ales o dimensiune socio-economică la care ar recurge, din considerente strict electorale, agenții politici instituționalizați partidist, făcându-se abstracție de profilul său cultural și ideologic. Or, atât abordările normative, cât și cele empirice de dată recentă, identificabile în literatura internațională și, în spațiul românesc, în volumele semnate sau editate de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o planificare pe termen lung a achizițiilor, a dinamicii și ritmicității acestora; Managementul achizițiilor publice 20 • conștientizarea crescândă a problemelor de mediu, lucru care a impus reciclarea, includerea în caietele de sarcini a unor materii prime reînnoibile, precum și numeroase alte considerente asociate acestui domeniu au implicații asupra achizițiilor și modului în care ea este percepută la nivelul organizațiilor (a fi „verde”, ceea ce echivalează cu a fi un agent economic responsabil în acest domeniu, poate crea avantaje economice celui în cauză); • proporția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
dezvoltarea acestora și în menținerea lor și mecanismele psihologice și fiziologice subiacente, și pentru a identifica tehnicile psihoterapeutice sau/și medicamentoase mai performante pentru a le trata. In prezent, alegerea între TCC și farmacoterapie se stabilește, cel mai adesea, pe considerente cum ar fi: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ, disponibilitatea unui specialist în TCC, acceptul pacientului pentru a urma o psihoterapie. In ansamblu, rezultatele cercetărilor demonstrează că se poate vorbi despre eficiență atât în ceea ce privește farmacoterapia cât și TCC
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientului pentru a urma o psihoterapie. In ansamblu, rezultatele cercetărilor demonstrează că se poate vorbi despre eficiență atât în ceea ce privește farmacoterapia cât și TCC, mai ales pe termen scurt, fără a le departaja net altfel decât cu ajutorul uneia sau alteia dintre considerentele prezentate la punctul 10. De fapt, toate aceste studii sunt construite pe modelul medical al bolii, deci se sprijină pe un diagnostic psihiatric al tulburării mentale. Acest diagnostic, reluat de la CIM-10 sau din DSM-IV-TR, se bazează pe unele instrumente de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
demonstrat că terapiile cognitive și comportamentale sunt tratamente eficiente și adaptate îngrijirii pacienților care suferă de fobie socială. Particularitățile îngrijirii pacienților fobici sociali Fobiile sociale sunt, fără îndoială, tulburările fobice cele mai dificil de tratat prin expunere, din mai multe considerente: - exercițiile de expunere la situațiile neplăcute sunt dificil de realizat și derularea lor este greu de controlat: contrar fobiilor simple, față de situații sau de animale, controlul cvasi complet al stimulului fobogen (celelalte persoane) este adesea imposibil de realizat (cum vor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
folosită pentru identificarea gospodăriilor și a persoanelor sărace, este calculat în diferite moduri. O primă distincție se face între pragurile relative și absolute. Cele absolute fixează limita respectivă la o valoare normativă convențională determinată indiferent de date (stabilite în funcție de anumite considerente). Astfel, Comisia Națională de Statistică folosește în calculele proprii privind incidența sărăciei un prag alimentar de 2.505 calorii/zi/adult echivalent ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Panduru</Author><Year>2002</Year><RecNum>13</RecNum><MDL><REFERENCE TYPE>0</REFERENCE TYPE
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fiind sinuoasă, deși au loc sporuri substanțiale ale consumurilor. Aceasta indică relativa indiferență a valorii bunurilor imobiliare față de posibilitățile de consum simplu, de fiecare zi, ale gospodăriei, fenomen care își are originea în câteva distorsiuni ale pieței imobiliare: privatizarea, pe considerente sociale, a locuințelor proprietate de stat imediat după evenimentele din 1989, tendința gospodăriilor de a menține proprietățile imobiliare și, eventual, de a le spori, indiferent de posibilitățile materiale, modalitate considerată cel mai sigur mod de tezaurizare, politicile constante de subvenționare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în lucruri ne-mâncabile (ne referim la felurite insecte, carne de câine etc.). În rest, totul e asimilabil: La Nouvelle Cuisine Française a „franțuzit“ cam tot ce a strâns din călătoriile gastronomice prin lumea largă, inclusiv algele japoneze. Pe acest considerent ar putea afirma Păstorel (deși el nu a prins anii în care s-a afirmat Noua Bucătărie Franceză) că Franța are o bucătărie, în timp ce specificitatea, originalitatea bliniilor rusești nu este suficientă pentru a le acorda rușilor acest statut. E bine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Charentes, a unui fel de mâncare asemănător: felii de sturion marinate împreună cu mațele peștelui, prăjite în unt și apoi fierte în lichidul de marinare (Créat à la charentaise). La fel de aspru ar fi fost judecat de către Păstorel și „proboi“-ul, pe considerentul că icrele negre „se cer consumate în stare naturală, așa cum ies din mâna pescarului“, și nu gătite în vreun fel („căldura stârnește un netrebnic miros de untură de pește“). În legătură cu „storceagul“ se impune o precizare: principala sa caracteristică nu este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și două de iahnie (cu fasole, una de post, una de dulce), în vreme ce la începutul secolului trecut lista era incomparabil mai bogată, cuprinzând și iahnii cu carne. Probabil considerate venetice, ele au fost treptat eliminate din cărțile de bucate; același considerent credem că l-a îndemnat și pe Radu Anton Roman să le neglijeze. Este păcat, fiindcă folosirea acestor rețete ar fi dus cu siguranță la inventarea unor elemente originale, care le-ar fi românizat. Ghiveciurile sunt mult mai răspândite decât
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pot fi găsite oricând). În plus, piața softului de aplicații este în creștere rapidă, ceea ce facilitează alegerea soluțiilor convenabile pentru firmele interesate. O posibilă clasificare a informațiilor Diversitatea informațiilor, volumul lor în continuă creștere, formele diferite de exprimare și alte considerente practice sunt argumentele care conduc la necesitatea clasificării informațiilor. Cele mai utilizate criterii de clasificare întâlnite în literatura de specialitate sunt: forma de exprimare; situarea în timp față de fenomenele reprezentate; conținutul; domeniul de activitate la care se referă. După forma
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cetățeanului în modul în care statul gestionează banul public, de fapt banul social destinat binelui întregii societăți. În ultimii 20 de ani, cu puține excepții, mix-ul de politici economice s-a caracterizat prin practici ce evidențiază îndepărtarea din diverse considerente de la regulile și disciplina consacrate. În acest sens, unele tendințe de deviere trebuie excluse din comportamentul viitor: a. admiterea unor deficite bugetare în anii cu creștere economică robustă, când în mod normal ar fi trebuit create rezerve pentru preîntâmpinarea unor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]