20,856 matches
-
program integrat de luptă împotriva crimei organizate transnaționale și transfrontaliere). Creșterea consumului de droguri. Consumul de droguri a explodat în ultimii ani pe fondul incapacității instituțiilor abilitate de a se organiza și dezvolta programe de prevenție și recuperare. Rețelele de crimă organizată s-au extins masiv și pe fondul corupției - al implicării în aceste rețele a unor persoane din sistemele menite să combată acest flagel. Creșterea consumului de droguri, concomitent cu scăderea vârstei de la care tinerii încep să devină consumatori reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pe stradă/în vecinătatea locuinței consumatori de droguri, în București ponderea lor fiind de 45%. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în procesele de dezorganizare socială (la toate nivelurile, dar în special la cel familial) și personală, proliferarea activităților din sfera crimei organizate, dificultățile economice ale unui masiv segment al populației. Incluziunea socială a femeilor și promovarea egalității de gen Participarea socială deplină a femeilor este un deziderat care în România a fost realizat în mare parte încă din perioada comunistă. Există
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Frontieră -, a luat măsuri concrete de natură să conducă la securizarea frontierei de stat și, implicit, la descoperirea și stoparea, încă din acest loc, a încercărilor de introducere în țară a drogurilor. De asemenea, prin Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog se duce o luptă continuă de identificare și tragere la răspundere a traficanților de droguri care alimentează piața pentru consum sau fac parte din rețele transnaționale de droguri care tranzitează teritoriul țării noastre. Pentru a avea un
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
esențială de prevenire a cultivării ilegale a acestora în România (canabisul, macul opiaceu) l) Intensificarea colaborării cu Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și cu celelalte instituții financiar-bancare în vederea utilizării instrumentelor specifice împotriva spălării banilor proveniți din activitățile criminale, în special din crima organizată și traficul de droguri. Luarea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a Proiectului PHARE de luptă împotriva spălării banilor, semnat de Comisia Europeană la 31 ianuarie 2002, ce vizează țările din Europa Centrală și de Est și care reunește
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de droguri: - Programul PHARE pe componentele: „Înfrățire instituțională (twinning)”, „Lupta împotriva drogurilor”, UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectivă, Inițiativa Central-Europeană - I.C.E.; - Inițiativa de cooperare sud-est-europeană - SECI - obiectivul: prevenirea și combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră, în special a crimei organizate; - Proiectul de cooperare EMCDDA - de sprijinire a țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană prin transpunerea acquis-ului comunitar. Rezultatele pozitive înregistrate de România în combaterea criminalității organizate se datorează și cooperării operative multilaterale cu alte state, acumulărilor derivate din colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
va continua să promoveze activitatea de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infracționalității Transfrontaliere - SECI Autorități competente: Agenția Națională Antidrog și Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog Termen: permanent 12. Începerea consultărilor interne și a contactelor cu Grupul Pompidou, în vederea integrării Autoritatea competentă: Ministerul de Interne - Agenția Națională Antidrog, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe Termen: 31 decembrie 2004 13. Identificarea țărilor prioritare - producătoare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
prefecților, urmând ca, după punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, activitatea să fie reevaluată potrivit prevederilor exprese ale acestui act normativ. B. Reducerea ofertei Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog (DGCCOA) a fost înființată în luna martie 2001 și este unitatea centrală de specialitate a Inspectoratului General al Poliției Române, care, prin Brigada Antidrog, conduce, coordonează, îndrumă și controlează activitatea de profil desfășurată de structurile teritoriale de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la București la 21 februarie 1997, ratificat prin Legea nr. 147/1997; • Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la colaborarea în lupta împotriva crimei organizate și traficului ilicit de droguri și substanțe psihotrope, semnat la București la 14 noiembrie 1995, ratificat prin Legea nr. 148/1997; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea și combaterea consumului neregulamentar și traficului
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
judiciară reciprocă în materie penală dintre România și Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998, ratificat prin Legea nr. 106/1999; • Acordul de cooperare dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria și Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope, spălării banilor, traficului de arme și persoane și altor infracțiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998, ratificat prin Legea nr. 154/1999; • Acordul de cooperare pentru prevenirea și combaterea infracționalității
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a folosirii inadecvate și a farmacodependenței, semnat la București la 22 octombrie 1999, ratificat prin Legea nr. 64/2001; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a terorismului, precum și a altor activități ilegale, semnat la București la 17 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 67/2001; • Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului în lupta împotriva delincvenței organizate și a traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 134/1995; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, precum și a terorismului și a altor fapte penale de o gravitate deosebită, semnat la București la 15 octombrie 1996, și protocolul la acest acord, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/1997; • Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Înțelegerea dintre Ministerul de Interne al României și Ministerul de Interne al Republicii Belarus privind colaborarea în lupta împotriva criminalității, semnată la București la 22 mai 1996, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 270/1997; • Acordul de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului și a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/1997; • Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de cooperare trilaterală lărgită în combaterea criminalității și, în special, a criminalității transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1999; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea în combaterea crimei organizate internaționale, a traficului internațional ilegal de droguri, a terorismului internațional, precum și în alte scopuri în domeniul justiției penale, semnat la București la 18 martie 1999, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/1999; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în combaterea traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope și a delictelor conexe, semnat la București la 19 aprilie 1999, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 970/2000; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea în lupta împotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substanțe psihotrope și precursori, terorismului și altor infracțiuni grave, semnat la București la 4 octombrie 2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 597/2001; • Protocolul de cooperare dintre ministrul de interne al României și ministrul de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
droguri, s-a dispus măsura înființării în România, pe o bază permanentă, a unui punct național focal. Acesta se dorește a fi un organism mixt (constituit din 2 reprezentanți ai Ministerului de Interne - ofițeri în cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog -, Brigada Antidrog, și 2 reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei). Organismul menționat, denumit Observatorul român pe droguri și toxicomanii (ORDT), funcționează în cadrul Agenției Naționale Antidrog și va acționa ca o structură tehnică de legătură a țării noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
instituțiile-sursă, de la care să colecteze date, și, respectiv, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA). Până în 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de Departamentul de analiză din cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog. Rapoartele naționale din 1998 și 1999 au fost realizate de acest serviciu, dar, o dată cu evoluția tot mai complexă a fenomenului drogurilor în România, s-a simțit nevoia unei structuri specializate în analiza și sinteza datelor. În anul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
urmărită prin indicatorii 3, 4 și 5 • reducerea ofertei; în acest sens, vor fi dezvoltați o serie de indicatori „centrali” (prețul drogurilor pe piață, număr de arestări, capturi de droguri etc.) în strânsă colaborare cu Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog și direcțiile specializate din Ministerul Justiției. Capitolul 7. Finanțare Inițierea, dezvoltarea și aplicarea Strategiei naționale antidrog implică responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare care să garanteze menținerea programelor în derulare și realizarea obiectivelor propuse în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de droguri (cursuri de zi cu locuri de la buget și forma cu taxă). Pentru învățământul la distanță, s-au organizat următoarele programe de master: Managementul sistemului de sănătate, Administrație publică, Studii de Securitate, Prevenirea și combaterea consumului de droguri, Devianță, crimă, prevenire și intervenție socială. Specializările sunt destinate formării cursanților din domeniul sănătății, resurselor umane, administrației publice, securitate, devianță, prevenirea consumului de droguri etc. În principalele centre universitare din țară, în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și face loc, de asemenea, câtorva medalioane și comentarii consacrate unor scriitori români sau străini: G.M. Vlădescu, Lângă un mormânt proaspăt (despre D.D. Patrașcanu), Constantin Barcaroiu, Panait Istrati, B. Jordan, „Universitățile” lui Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
și procesele care se aflaseră În hibernare În timpul confruntării dintre cele două blocuri definesc În prezent o mare parte a mediului internațional de securitate. Printre acestea se numără În special atacurile teroriste, resuscitarea fundamentalismului religios și dezvoltarea rețelelor transfrontaliere de crimă organizată. De asemenea, amenințările actuale de securitate sunt strâns legate de pericolul proliferării armelor nucleare și de distrugere În masă, ca urmare a acțiunilor unor „state-bandit” sau ale unor actori de tip non-statal, precum rețelele teroriste internaționale Complexitatea lumii postbelice
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Rece fiind Îndreptate În continuare către contracararea unor amenințări convenționale la adresa securității naționale. Pe măsură ce conflictul din Iugoslavia ia amploare, România este confruntată cu o primă serie de amenințări nonconvenționale - de la refugiați până la traficul de armament, droguri, carne vie, rețele de crimă organizată transfrontalieră ș.a. Mai mult decât atât, propriile tulburări politice interne, care ating apogeul odată cu mineriadele de la Începutul anilor ’90, menite să destabilizeze sistemul instituțional și politic, confruntă România din ce În ce mai mult cu perspectiva și riscurile implicate de amenințările asimetrice. Înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ale Consiliului Europei au fost create și Între statele americane (Organizația Statelor Americane), precum și Între cele africane (Organizația Uniunea Africană). Aceste instrumente sunt Însă foarte limitate În situațiile de violare extrem de gravă a drepturilor fundamentale la nivel colectiv, precum genocidele, crimele de război și crimele Împotriva umanității. Inițial, comunitatea internațională a Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat și datorită faptului că nu s-a putut ajunge la definiții
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fost create și Între statele americane (Organizația Statelor Americane), precum și Între cele africane (Organizația Uniunea Africană). Aceste instrumente sunt Însă foarte limitate În situațiile de violare extrem de gravă a drepturilor fundamentale la nivel colectiv, precum genocidele, crimele de război și crimele Împotriva umanității. Inițial, comunitatea internațională a Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat și datorită faptului că nu s-a putut ajunge la definiții universal acceptate cu privire la unii
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cap. VII, § 54-59; ONU: Adunarea Generală, 1957). Totuși, În anii ’90, În urma genocidelor din Rwandaxe "Rwanda" și fosta Iugoslavie au fost Înființate două tribunale penale internaționale pentru judecarea acestor situații. Tribunale similare fuseseră Înființate la Nürenberg și Tokyo pentru judecarea crimelor de război din timpul celui de al doilea război mondial. Tribunalele ad hoc au Însă dezavantajul că promovează doar În mică măsură un set de norme universal acceptat. De aceea, În 1998 a fost semnat la Roma statutul prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
set de norme universal acceptat. De aceea, În 1998 a fost semnat la Roma statutul prin care a fost Înființată Curtea Penală Internaționalăxe "Curtea Penală Internațională" (cunoscută și drept Tribunalul Penal Internațional)1 cu atribuții În judecarea cazurilor de genocid, crime de război, crime Împotriva umanității și agresiune (ONU: Curtea Penală Internațională, 1998, art. 5). Acesta a generat numeroase controverse, unele guverne, printre care cele ale SUA, Federației Ruse și Chinei, refuzând să participe la tratat. În consecință, cetățenii acestor state
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]