20,853 matches
-
satisfacția față de remunerația directă influențează pozitiv satisfacția în muncă. Trebuie totuși să distingem efectele remunerației fixe (salariu de bază, sporuri de vechime, de sfârșit de an, de insalubritate...) de cele ale remunerației flexibile (elemente legate de merit, de împărțirea profitului). "Remunerația flexibilă nu motivează și nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
totuși să distingem efectele remunerației fixe (salariu de bază, sporuri de vechime, de sfârșit de an, de insalubritate...) de cele ale remunerației flexibile (elemente legate de merit, de împărțirea profitului). "Remunerația flexibilă nu motivează și nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția compensează contribuția) și de echitate externă (care se evaluează în cadrul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
salariu de bază, sporuri de vechime, de sfârșit de an, de insalubritate...) de cele ale remunerației flexibile (elemente legate de merit, de împărțirea profitului). "Remunerația flexibilă nu motivează și nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția compensează contribuția) și de echitate externă (care se evaluează în cadrul unei comparații cu ceilalți). 6.3
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
flexibile (elemente legate de merit, de împărțirea profitului). "Remunerația flexibilă nu motivează și nu crește satisfacția în muncă... Remunerația individualizată bazată pe creșteri ale remunerației fixe poate motiva și satisface" (Roussel, 1996, pp. 284-285). Satisfacția depinde de caracterul echitabil al remunerației. Se va vorbi de echitate internă (când retribuția compensează contribuția) și de echitate externă (care se evaluează în cadrul unei comparații cu ceilalți). 6.3. Satisfacție și relații ierarhice Relațiile între satisfacție și relațiile ierarhice vor fi examinate în capitolul despre
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dividende, adică reinvestește profitul obținut, valoarea capitalului firmei crește, deci acțiunile cotează la un curs mai ridicat. Pentru acțiunile răscumpărabile, prețul la care se face răscumpărarea și data operațiunii sunt specificate în avans. O nouă clasificare după durata și nivelul remunerației pentru titlurile de debit este următoarea: Fig. I.5 Clasificarea titlurilor de debit În cazul obligațiunilor (denumite generic bonds) riscul asumat de investitorul financiar este minim, iar garantarea împrumutului se face cu active fixe de capital real ale firmei.4
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Tabelul I.1 Relația între îndatorarea firmei și instrumentele financiare clasice (element original) Este utilă după părerea noastră, schematizarea "avantajelor" și "dezavantajelor" instrumentelor financiare clasice, după cum urmează: Instrumente financiare Risc Garanția remunerării deținătorului Implicarea în gestiunea activă a firmei Nivelul remunerației Acțiuni preferențiale scăzut probabilă parțială Limitat la o sumă specificată Acțiuni ordinare ridicat nu există da Variabil în funcție de rezultatele financiare Obligațiuni minim certă nu Invariabil; într-un cuantum redus comparativ cu acțiunile Tabelul I.2 Puncte "tari" și puncte "slabe
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
a portofoliului pieței. Altfel spus, prima pentru risc a titlului este egală cu produsul între prima pentru risc a pieței și coeficientul de volatilitate a titlului. Rearanjând relația (6) obținem: Cantitatea se numește prețul de risc al pieței și reprezintă remunerația oferită de investitor pentru riscul sistematic. Deci, rentabilitatea unui activ de risc este suma dintre rata de rentabilitate fără risc, și produsul dintre prețul de risc al pieței și riscul pieței activului. Operațiunile de arbitraj se referă la mecanismul de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
conducători de unități private; lucrătorii pe cont propriu persoane care își desfășoară activitatea în propria unitate fără însă a avea angajați (salariați); lucrătorii familiali neremunerați - persoane care desfășoară o activitate aducătoare de venit în propria gospodărie, pentru care nu primesc remunerație în bani sau natură (de exemplu gospodăria țărănească agricolă); membrii asociațiilor cooperatiste. Criteriile Organizației Internaționale a Muncii de ocupare a populației active: durata muncii, în perioada de referință (zi, săptămână) este de cel puțin o oră, ceea ce permite includerea în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sunt considerați ca având exclusiv caracteristici fiziologice, singurele luate în seamă la definirea conținutului și modului de execuție a muncii (organizarea științifică a munciiTaylor). Motivațiile indivizilor sunt pur pecuniare și esența politicii de personal se reduce la determinarea modurilor de remunerație stimulative (salarii după randament și salarii cu prime). 2. Perioada psiho-socială. Consecințele politicilor urmate apatie sau ostilitate din partea muncitorilor, dezvoltarea mișcărilor greviste, apariția ideilor socialisteau condus, în urma experiențelor lui Elton Mayo, la elaborarea unor politici de personal mai ample, încercând
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
corelarea dezvoltării umane și sociale cu restricțiile economice ale unității. 2. Administrarea personalului: a. înregistrarea personalului: întocmirea dosarelor individuale, a fișelor de bază, întocmirea statisticilor aferente, înregistrarea mișcărilor de personal; b. aplicarea dispozițiilor legale și regulamentare în întreprindere; c. administrarea remunerațiilor: fixarea acestora, urmărirea salariilor individuale, a primelor acordate, a plăților (reținerilor) din partea salariaților; calculul unor cheltuieli sociale pentru șomaj, pensii, etc.; calculul și repartizarea unor avantaje sociale propuse pentru salariați. 3. Gestiunea personalului: a. întocmirea previziunilor privind necesarul de personal
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
contractului colectiv de muncă 3. Contractul individual de muncă Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu. (Legea 40 /2011, Codul muncii, art.10) Această definiție o înlocuiește pe cea dată în vechiul cod al muncii, respectiv: contractul individual de muncă este înțelegerea încheiată în scris, prin care o parte - salariatul - se obligă la prestarea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lume occidentală 129. Eforturile de organizare a acestei legături se observă mai mult în dezbaterile dintre welfare și workfare 130, dar și în cele privind introducerea fondurilor de pensii și de acționariat salariat 131. Aceste chestiuni trimit la fundamentele ierarhiei remunerațiilor și ale modurilor de determinare a veniturilor: a non-muncii (asistență), a multiplelor forme de subsalariere, de muncă salariată corespunzând vechilor standarde, a căror dezagregare a început deja, a rentelor și a produselor de plasamente financiare. Ajustarea acestora intervine în redefinirea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
elemente criminale, derbedei și alți delicvenți”. Realitatea era, bineînțeles, cu totul altă. Chiar dac... Poznan g...zduia atunci un tîrg internațional, str...inii nu au avut nici un rol În aceste manifestații. Pe de alt... parte, desi declanșat... din motive salariale (remunerațiile au fost brutal diminuate de la 400 la 200 de zloți pe lun..., În urma reorient...rîi producției și a revizuirii normelor), greva avea În vedere și regîndirea funcțion...rîi interne a uzinelor și a gestion...rîi lor. Muncitorii din Poznan și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Bologna. Însă majoritatea profesorilor francezi nu acceptă autofinanțarea, acuzând un „complot capitalist” pentru privatizarea universităților, după modelul american. Nu acceptă nici ideea de mai mare autonomie, aceasta ar da prea multă libertate universităților (ce oroare!) pentru angajarea personalului și fixarea remunerațiilor. La rândul lor, studenții au ieșit În stradă. În zece universități din Franța s-au dereglat total cursurile În anul precedent. Am văzut, acum două săptămâni, un afiș postat de un grup de studenți la Caen, universitate În care aproape
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cadrelor în exercițiu. 4. Motivarea cadrelor didactice. 5. Aplicarea eficientă a rezultatelor cercetărilor din domeniul educației. 1. Atragerea unor buni candidați pentru formarea inițială Cei mai mulți tineri vor alege profesia de cadru didactic, de regulă, dacă aceasta le va oferi o remunerație și condiții de muncă, dacă nu atractive, cel puțin rezonabile. În ceea ce privește nivelul salarizării, avem de-a face cu o chestiune controversată. Unii specialiști din domeniul educațional afirmă că, chiar rezolvând problema salariilor, dificultățile legate de recrutare rămân fără soluție. Alții
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
mediul de lucru pe care-l oferă și prin satisfacțiile personale obținute. Este adevărat că studiile efectuate au arătat că se acordă atenție multor alți factori decât cei pecuniari atunci când se face alegerea profesiei, dar este cert că o slabă remunerație înseamnă o poziție socială inferioară. Așadar, interesul pentru cariera de cadru didactic ar trebui să provină din avantajele generale pe care aceasta le oferă, odată ce toți factorii au fost analizați. Ar trebui selecționați acei candidați care au nu numai cel
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
timp. De asemenea, se impune o creștere a exigenței în ceea ce privește certificarea stagiilor de perfecționare. Nu în ultimul rând, ar trebui ca parcurgerea unor stagii de formare profesională continuă să dea posibilitatea celor care le-au promovat să acceadă la o remunerație sporită sau la posturi superioare în învățământ. 4. Motivarea cadrelor didactice Multe țări, inclusiv România, ar trebui să se gândească serios la transformarea profesiei didactice într-o carieră atrăgătoare și interesantă prin elaborarea unor planuri de evoluție în carieră strâns
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
să aibă în vedere calitatea activității prestate, iar altele, etapele de formare profesională continuă parcurse și certificate. În felul acesta, perfecționarea profesională ar avea un rol pozitiv și eficient, evitându-se formalismul și superficialitatea. Nu putem ignora raportul cauză-efect între remunerație și poziția socială. Aici nu este vorba de o relație pe termen scurt, ci de una pe termen lung între statutul profesional, opinia publică și reușita socială. Odată definite funcțiile și rolurile cadrelor didactice, se impune o retribuire pe măsura
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ele, să fabrice și ele astfel de produse ... Indivizii de la celălalt capăt al șirului sperau și ei să se îmbogățească fără a înțelege cum e cu putință și de ce ... La un moment dat, totul a devenit virtual: veniturile, activele... Numai remunerațiile conducătorilor financiari și ale creatorilor de astfel de produse erau reale și creșteau. În toate documentele pe care le semnau, ei erau asociați doar la profituri, nu și la pierderi... La un moment dat, lumea cumpărătoare de astfel de produse
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat; b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu; c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului; d) stabilirea remunerației; e) beneficii, altele decât cele de natură salarială și măsuri de protecție și asigurări sociale; f) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională; g) evaluarea performanțelor profesionale individuale; h) promovarea profesională; i) aplicarea măsurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
orice comportament definit drept hărțuire sexuală, având ca scop: a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată; b) de a influența negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală. Art. 11 Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept hărțuire sexuală la
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
prejudiciului va fi stabilită de către instanță potrivit dreptului comun. Art. 37 (1) Angajatorul care reintegrează în unitate sau la locul de muncă o persoană, pe baza unei sentințe judecătorești rămase definitive, în temeiul prevederilor prezentei legi, este obligat să plătească remunerația pierdută datorită modificării unilaterale a relațiilor sau a condițiilor de muncă, precum și toate sarcinile de plată către bugetul de stat și către bugetul asigurărilor sociale de stat, ce le revin atât angajatorului, cât și angajatului. (2) Dacă nu este posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
14 statueză că femeii i se asigură largi posibilități de afirmare în condiții de deplină egalitate socială cu bărbatul, că femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcție sau loc de muncă, în raport cu pregătirea sa. Dar, deși principiul remunerației egale era prezent în legislația epocii (în Constituție și în Codul Muncii), acesta a rămas la stadiul de simplu enunț, din urmatoarele motive: • nu existau prevederi speciale pentru femei, ele fiind trecute, de obicei, alături de alte categorii socio-demografice: "indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
curea de transmisie între partidul comunist și salariați. Organizații pentru apărarea drepturilor omului nu existau sau erau interzise, obligate să acționeze subteran. În Occident, organizațiile societății civile, în special sindicatele, joacă un rol activ în promovarea, implementarea și consolidarea principiului remunerației egale și acest rol este prevăzut în mod expres în legislație și în structura instituțiilor de egalitate. În privința directivei 79/7/EEC (Tratament egal cu privire la schemele statutare de securitate socială), Art. 144-145 din Cod fac referire la asigurările sociale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
creșterii pentru părți sau componenți ai unei societăți globale, care sunt În mod hotărât ascunse prin calcule statistice ale mediilor. Productivitățile În industrii și ramurile economice nu sunt egale și cresc inegal; același lucru se petrece și cu salariile pentru remunerațiile reale pentru grupurile de producători și, de asemenea, pentru schimbările În conținuturile de viață, standardele de viață, nivelurile de viață. Prin realizarea unor analize statistice detaliate se va determina o distincție Între numeroasele sectoare economice evidențiind factorii care produc efectele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]