198,887 matches
-
și, pe alocuri sprijinirea unor „moldoveniști”; „moldovenizarea” școlilor și a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor școlare puse la dispoziție de statul ucrainean școlilor românești din cele trei regiuni; lipsa unor facultăți pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la Ujgorod, Ismail și Cernăuți (în Transcarpatia, de exemplu, etnicii maghiari au astfel de facultăți și linii de studiu, unde sunt pregătiți
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la Ujgorod, Ismail și Cernăuți (în Transcarpatia, de exemplu, etnicii maghiari au astfel de facultăți și linii de studiu, unde sunt pregătiți viitorii învățători pentru comunitatea maghiară din regiune); ucrainizarea școlilor; nerecunoașterea de către Ucraina a diplomelor obținute de studenții care au absolvit studiile în România; numărul foarte mic de locuri cu bursă alocate de România tinerilor etnici români din Ucraina care vor să studieze în universități românești; dificultățile birocratice în introducerea
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și organizații care îi reprezintă și le susțin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și organizații care îi reprezintă și le susțin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”. Conducerea acesteia a mulțumit oficial „patriei istorice” pentru ratificarea Acordurilor de
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
dar român prin excelență, prin ceea ce a creat, prin felul în care și-a asumat soarta, prin înțelegerea, dar mai ales prin neînțelegerea cu care a fost privit și tratat, mai ales de către conaționalii săi. După ce urmează clasele primare la școala din Peștișani, comună din care vine un alt artist al imaginii, marele fotograf Ion Blendea, Constantin Brâncuși ajunge la Craiova, unde supraviețuiește lucrând ca băiat de prăvălie ori ucenic. Este traiectul previzibil al multor adolescenți din epocă, începutul unei biografii
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
ajunge la Craiova, unde supraviețuiește lucrând ca băiat de prăvălie ori ucenic. Este traiectul previzibil al multor adolescenți din epocă, începutul unei biografii uimitoare, cu totul imprevizibile. Viitorul mare sculptor de talie mondială este definitiv conturat prin intrarea sa la Școala de Arte și Meserii din Craiova, în acel timp o instituție de-a dreptul revoluționară. Vorbim de România Mică, un regat abia întremat, unde concepția și starea socială rurală era dominantă și părea de neschimbat. A ajunge la o școală
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
Școala de Arte și Meserii din Craiova, în acel timp o instituție de-a dreptul revoluționară. Vorbim de România Mică, un regat abia întremat, unde concepția și starea socială rurală era dominantă și părea de neschimbat. A ajunge la o școală de meserii și a intra în universul muncii mai mult sau mai puțin industriale era un pas curajos și fără întoarcere pentru un copil de țărani, țăran și el prin felul de a înțelege lumea. Drumul lui Brâncuși continuă la
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
de meserii și a intra în universul muncii mai mult sau mai puțin industriale era un pas curajos și fără întoarcere pentru un copil de țărani, țăran și el prin felul de a înțelege lumea. Drumul lui Brâncuși continuă la Școala de Arte din București, unde pășește în 1902. Deja lumea largă își arată orizonturile, iar mintea iscoditoare a artistului începe să deslușească rostul său în acest univers. Execută, în urma unui concurs lansat de un juriu din care făcea parte și
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
iar mintea iscoditoare a artistului începe să deslușească rostul său în acest univers. Execută, în urma unui concurs lansat de un juriu din care făcea parte și marele medic Gerota, sub îndrumarea căruia realizase un Ecorșeu, studiu anatomic folosit apoi în Școala de Medicină românească, un bust al generalului medic Carol Davila. Onorariul pentru acest bust trebuia să-i acopere cheltuielile pentru drumul la Paris. Voia să ajungă acolo pentru a intra în lumea artiștilor moderniști, lume din care știa că face
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
Haret, o anume fântână, a fost respins de comisia oficială. Iar pentru el, copilul de țăran din Hobița, Spiru Haret fusese într-adevăr o anume „fântână”, cea care i-a dat posibilitatea să-și astâmpere setea de cunoaștere prin exact școlile ce le întemeiase acesta, cu înălțătorul gând de a moderniza România. Cei care conduceau România atunci - dar și cei care au condus România mai târziu - n-au înțeles profunzimea sensibilității și complexitatea expresiei prin care Brâncuși dorea să fie înțeleasă
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
doua Cruce patriarhală din partea Preafericitului Mitropolit Onufrie. Pe lângă pilonul de credință străbună care este Biserica, demn de menționat este faptul că lăcașul este implicat activ și în viața socială a comunității, una dintre cele mai recente realizări fiind deschiderea unei Școli duminicale, unde copiii românilor vor avea posibilitatea să studieze limba română.
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
al sudului Basarabiei, argumentează inițiatorii propunerii. O soluție „cu cântec” ...Asociațiile românești, precum și dascălii și părinții trag de ani buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituțiilor în care se studiază Limba română, și asupra politicilor de înființare a școlilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariția tot mai multor școli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
studiază Limba română, și asupra politicilor de înființare a școlilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest proces. De pildă, nealocarea de fonduri pentru studierea Limbii române la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, apariția tot mai multor școli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea unei așa-numite „limbi moldovenești”, cu grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învățământului”, care va duce la desființarea claselor cu mai puțin de 27 de elevi (cazul a 20 de școli
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
școli mixte, în care preponderentă devine limba ucraineană sau studierea unei așa-numite „limbi moldovenești”, cu grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învățământului”, care va duce la desființarea claselor cu mai puțin de 27 de elevi (cazul a 20 de școli doar în regiunea Cernăuți). În aceste condiții, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile românești în ultimii ani; în raionul Noua Suliță, unde locuiesc români sunt tot mai multe școli mixte, în care, pas cu pas, Limba română
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
grafie chirilică sau „optimizarea în domeniul învățământului”, care va duce la desființarea claselor cu mai puțin de 27 de elevi (cazul a 20 de școli doar în regiunea Cernăuți). În aceste condiții, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile românești în ultimii ani; în raionul Noua Suliță, unde locuiesc români sunt tot mai multe școli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul școlilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprișeni, Iordănești
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
de 27 de elevi (cazul a 20 de școli doar în regiunea Cernăuți). În aceste condiții, în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile românești în ultimii ani; în raionul Noua Suliță, unde locuiesc români sunt tot mai multe școli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul școlilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprișeni, Iordănești, raionul Hliboca, precum și de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineț. Și toate acestea în pofida faptului că există
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
în regiunea Odesa au dispărut două treimi din școlile românești în ultimii ani; în raionul Noua Suliță, unde locuiesc români sunt tot mai multe școli mixte, în care, pas cu pas, Limba română este înlocuită cu cea ucraineană. Este cazul școlilor de cultură generală din Voloca, Suceveni, Oprișeni, Iordănești, raionul Hliboca, precum și de la Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineț. Și toate acestea în pofida faptului că există rezultate excelente în domeniul învățământului în Limba română, cu elevi care performează la multe alte materii
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
învățământului în Limba română, cu elevi care performează la multe alte materii. Statistici îngrijorătoare Din datele Departamentului Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învățământ 2014-2015, în regiunea Cernăuți erau 66 de școli cu Limba română de predare, și 17 școli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de școli românești, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, și când avem în vedere numărul elevilor
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
la multe alte materii. Statistici îngrijorătoare Din datele Departamentului Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învățământ 2014-2015, în regiunea Cernăuți erau 66 de școli cu Limba română de predare, și 17 școli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de școli românești, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, și când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba română, tot mai puțini). De
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
Știință al Administrației Regionale de Stat din Ucraina reiese că în anul de învățământ 2014-2015, în regiunea Cernăuți erau 66 de școli cu Limba română de predare, și 17 școli mixte. Un an mai târziu, au rămas doar 63 de școli românești, dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, și când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba română, tot mai puțini). De asemeni, în raionul Herța, în anul de învățământ 2014-2015 erau 28
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
dar a crescut în schimb numărul celor mixte (scăderea este sesizabilă, de altfel, și când avem în vedere numărul elevilor care studiază Limba română, tot mai puțini). De asemeni, în raionul Herța, în anul de învățământ 2014-2015 erau 28 de școli cu Limba română de predare, dar în anul curent de învățământ au rămas doar 26. Situația este similară și în raionul Storojineț, de unde a mai dispărut o școală românească în doar un an. Per ansamblu, potrivit statisticilor, între 2004-2016, numărul
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
asemeni, în raionul Herța, în anul de învățământ 2014-2015 erau 28 de școli cu Limba română de predare, dar în anul curent de învățământ au rămas doar 26. Situația este similară și în raionul Storojineț, de unde a mai dispărut o școală românească în doar un an. Per ansamblu, potrivit statisticilor, între 2004-2016, numărul școlilor cu limba de predare română a scăzut de la 87 la 63! „Cum să oprim creșterea numărului de școli mixte? În stoparea acestei tendințe de ucrainizare a școlilor
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
cu Limba română de predare, dar în anul curent de învățământ au rămas doar 26. Situația este similară și în raionul Storojineț, de unde a mai dispărut o școală românească în doar un an. Per ansamblu, potrivit statisticilor, între 2004-2016, numărul școlilor cu limba de predare română a scăzut de la 87 la 63! „Cum să oprim creșterea numărului de școli mixte? În stoparea acestei tendințe de ucrainizare a școlilor noastre trebuie să se încadreze toți cei care iubesc graiul și neamul românesc
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]