22,212 matches
-
născuse în 1854 în Valahia. Mama lui, Maria Catargiu, devenise după moartea soțului ei amanta domnitorului român Alexandru Ioan Cuza. Milan, care avea nouă ani, a fost trimis la studii la Paris și nu a avut parte de o copilărie fericită. Întreaga lui domnie s-a caracterizat prin slăbiciunea și instabilitatea sa ca persoană, acoperind totodată o perioadă de războaie și dezastre naționale. Tînărul șef de stat avea să fie martor al înlocuirii documentului din 1838 printr-o nouă constituție. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vântura prin față a evadat de la ospiciu. Dacă nu o fi vreun glumeț. Răspunsul românului a venit imediat. Nici vorbă să fie un individ sisi la scufiță. Ba chiar au avut șansa să le treacă prin fața ochilor un individ extrem de fericit. Care s-a aprovizionat cu hârtie igienică, ceea ce, orice s-ar zice, e o realizare demnă de luat în calcul. „S-a aprovizionat“ - cuvânt bun pentru a deconspira aerul anilor ălora. Omul gândit ca o întreprindere care se aprovizionează. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a fost obligat să plece din facultate. Mirel povestește pur și simplu cum e la el la fabrică. Se simte bine acolo, după câte se pare. Le știe, le are. Și nu pot decât să-l felicit. E un om fericit. Un om al Renașterii în fabrica aia. - Nu e muncă tiranică, așa, da’ să știi că trag de-mi ies ochii! Da’ nu mă plâng! Am, cum se zice, forță de muncă! Am făcut pariu cu unii că mut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
deprima. Am povestit despre el cuiva și ăsta a râs cinic, he, he, ce noroc să dai peste așa meseriași buni. Mă îndoiesc că nea Mitică era foarte pasionat de ceea ce făcea. Nici nu putea fi suspectat că era prea fericit. Mă rog. O concluzie ar fi că am învățat să scriu atunci când mi-am pierdut auzul. Ar trebui să încerc să-mi explic logic tot mecanismul ăsta, apetența pentru oralitate. De unde venea ea? Cum era posibilă? Că Dumnezeu se răfuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cavou mare, imens cum n-a mai avut nimeni în orașul lor. Un mausoleu. Să moară mahalaua. Mai merg la slujbă. Știi ce slujbe ține popa, ca după Neckermann! Așa zic. Privesc o lume tristă, care pe ei îi face fericiți. Privesc fără vreo pretenție. În fond, ce înseamnă tot privitul ăsta? Ar trebui să mai facă economie de vedere. Ei se uită după oameni. Oamenii trec, discută, se mai feresc de vreo mașină. Pur și simplu, trec. Ei nu înțeleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
degeaba ziceau oamenii la mine la țară despre popă că ar ține slujbe ca după Neckermann. Hai să vă citesc ce scrie pe una dintre casete a unui individ pe care îl cheamă Puiu Codreanu. Uite că am găsit. Voi, fericiților, n-ați auzit de el. Dar din cauza nărodului ăstuia mă aflam io, adesea, cu nervii-n batistă. Fără să vreau, i-am memorat toate melodiile pe care cetățenii din blocul meu i le ascultau la maximum la nunți sau paranghelii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și simplu: „3. Pe mine și pe Mărie/ Nu e om să nu ne știe.“ Nu putem să nu-l felicităm pe Puiu că în sfârșit s-a rostuit. E om la casa lui. Fericire dezlănțuită. Fericire pân’ la nesimțire. Fericit fleașcă e Puiu, pentru că adaugă: „4. Vreau să știe tot românul/ Că eu sunt numărul unu.“ Happy-end așadar. Nasuri smiorcăite. Batiste fluturate. Final de album. Cu strângere de inimă, însă trebuie să admitem că creația are mici imperfecțiuni. Scăpări. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a rămas să vegheze la una din porțile de intrare ale Brăilei. Rămân cu certitudine în evoluția noastră firească, amintirile, în umbra acestora existând pentru fiecare dintre noi un lung șir de împliniri, uneori de renunțări, alteori așteptări cu final fericit. Aceste amintiri mă determină să-mi plec capul și ca de fiecare dată când trec pe lângă cimitir să-mi fac propriile reflecții, uneori chiar sonore, reflecții ce-mi conferă o ușoară mulțumire pasageră. Și atunci spun: „Săru’mâna tăticu, m-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mândria aceea de casă. Asta se întâmplase cu 57 de ani în urmă...” Maria Nicolau Clasa a X-a Colegiul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Pașcani (Memoriile Anetei Murariu, tehnoredactate și finisate de nepoata ei, Maria Nicolau) Probota, satul copilăriei mele Sunt fericită că m-am născut într-o familie de români ortodocși, care-și au rădăcinile în două zone cu încărcătură istorico-geografică și spirituală deosebită: Probota și Cotnari. Copilăria veselă și nevinovată am petrecut-o, în cea mai mare parte, alături de bunicii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nici un sacrificiu și fără nici o glorie. Dar panicile și lașitățile colonelului său cu fulgere de aur la guler și cu eghileți la umăr Îi sunt răsplătite cu decorații Înalte și cu nemurire după moartea-i pur accidentală. - Totuși, com plexitățile fericite ale unui secretar de redacție găsesc o utilizare neaș teptată sub porecla, schimbată În renume, cum spune Alecsandri, de „șef de stat-major“ În cele mai grave clipe ale răz boiului. - Pomenitul colonel cu eghileți la umăr devine abulic În fața primejdiilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Învățat limba Vedelor, cele patru cărți sfinte atribuite revelației lui Brahma, zeul străvechi, creator al lumii, al tuturor zeilor și al ființelor, asociatul de mai târziu al trinității Brahma, Vișnu și șiva... Toată redacția l-a crezut pe cuvânt? Semn fericit al unei lumi și epoci când ră gazul, traiul dulce și nestin gherit te predispuneau să iei de bune toate poveștile și legendele fabricate cu ușurință și lansate Într-un climat de naivitate și credulitate propriu generației de atunci, sătulă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nostru „la poalele muntelui St. Genevișve, sub o lespede la baza primului zid de apărare al Parisului“. Traducătorul acestor senzațio nale palimpseste, regretând a nu fi avut norocul, ca atâția greci și bulgari, să fie descendent roman, se declara totuși fericit să dea compatrioților lui de origine latină satisfacția de a citi, cei dintâi, cuprinsul acestor scrisori, care completau cu Încă trei cele CXXIV ce posedăm de la filozoful stoic, preceptorul nefericit al lui Nerone. Textele lui F. Aderca, recitite acum, sunt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apoi că numai traiul bun și Îndestulat a păstrat și păstrează Încă legăturile spirituale ale membrilor unei națiuni pe care soarta i-a Împrăștiat prin lume străină. Dovadă românii noștri de peste munți, cum și cei de peste Dunăre. Am avut parte, fericita parte, să-i cunosc pe românii dintre Vidin și Timoc Într-o excursie studențească de acum vreo douăzeci de ani, În care m-am nimerit ca măgarul Între oi. Auzi sem câte ceva despre asupririle ce ar fi suferind acești olteni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe, simț al proporțiilor și fericită știință În alegerea, Îmbinarea și dozarea câtorva elemente din vasta și diversa ordine creatoare a naturii animale și vegetale; cum și o viziune clară, variată și extrem de nuanțată a vieții noastre pe plan vizual, gustativ, olfactiv și imaginativ, viziune care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
știi?... ...Însă vrăbioarele fragede de văcuță Îngrășată la povarnă, care-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile, la vadul măce larilor din gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tinere, de drăgălașe și de inteligente; Încumetându-mă, peste astea toate, să scriu această carte de debut și de lăsare de cortină. Cartea a șasea Moralist fără moralitate Gama cromatică a eternului feminin dintr-o jumătate de veac (1900-1950). - Conjuncțiile fericite ale horoscopului În explicarea fenomenului erotic la eroul nostru. - Tristeți, tris teți postume. - Marea cu fascinațiile și seducțiile ei, cu femeile, aventurile, bu curiile și regretele pe urma ei. - Cum că experiența noastră cu femeile ne oferă o metodă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate, spre a le răzbuna și a mă pedepsi precum Furiile Infer nului cu părul lor Împletit cu șerpi, torța Într-o mână și pum nalul În cealaltă; și, așa cum horoscopul avea să-mi confirme târziu de tot, sub conjuncția fericită a lui Venus În Fecioară: „Vei fi atras spre persoane mai tinere și slabe ca sănătate, slăbiciu nea lor trezind În tine latura simpatică a firii tale drăgăstoase.“ Erau așa de slabe aceste iubite ale mele, că unele se refuzau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
experiența, cu educația, cu condiția lor socială? Le vor fi practicând ele cumva, aceste deprinderi, viții și depravări, dintr-o pasiune nebunească, dintr-o adorație fără margini pentru obiectul pasiunilor lor? - Poate!... (Am văzut la noi la țară pe părintele fericit al unui copilaș abia Înțărcat ridicându-l În sus și sărutându-l, dragul de el, drept În poponeață.) Sau ca o expresie, dincolo de orice Închipuire, a supunerii lor oarbe În fața ascendentului de care se bucură totuși bărbatul, cu mărețele lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prințul Bogdan, cu cea mai frumoasă barbă, În chip de triunghi echilateral trunchiat mult sub bărbie, bărbat frumos și cu moșteniri tocate toate cu femeile și numai cu femeile, la Capșa de pe vremuri, se mărturisea oricui că momentul cel mai fericit este după ce pleacă femeia și rămâne singur ca să fumeze o țigară de foi În liniște. Ceea ce ne-ar Îndemna, prin urmare, la o reconsiderare, la o reformă a amorului, mai ales de când bărbații și-au atras de partea lor toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fără nici o cută, și după care tânăra văduvă venită fără intenții culpa bile suspina acum, zbătându-se pe fatala dormeuză și implorân du mă cu toată inocența de care mai era capabilă: „Ah! rochia, dom’le Beldie, ah, rochia!“ Vremuri fericite, când te puteai bucura, ca un despot oriental, de toate femeile tale, cărora nici că le trecea prin minte a-ți face scene, a se gelozi, a se părui Între ele ca să scoată din tine un erou al lor, așa cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lume, să-i Întrevăd, ascultând-o și privind-o, sub masca bătrâneților ei de astăzi și cu ochii mei adolescenți de acum peste cincizeci de ani, obrajii ei de odinioară, rotunzi ca piersica, carnea ei albă și rumenă, zâmbetul ei fericit prin exercițiul plăcut al dragostei. Tot necumpătul meu muieratic și toate rătăcirile mele extraconjugale Îmi vor fi iertate odată și odată și numai Într-o oarecare măsură, din considerentul, rar la categoria mea de infractori, că nu am râvnit și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din plin veac al XVIII-lea, inclusiv jegul cucoanelor de atunci asezo nat cu mult fard și eau de-senteur; venită Într-o doară după cărți la treaba mea editorială și plecată fără nici o carte la sub țiorile ei calde și fericite, cu complicitatea mesei din depozitul Întunecos și cu cheia pe dinăuntru. Sau cum o păți amintita jună copilă de acum doisprezece ani, nu prea sperioasă și nici rebelă, aflată lângă mine la volan, prinși de furtună, noaptea, pe șoseaua Olteniței
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avizați și cu experiență la femei. Căci nu am lepădat nici astăzi de la butonieră, fiindcă Încă nu s-a veștejit, acea floare a ingenuităților mele de totdeauna cu femeile, despre care vorbește iarăși astrologul când mă des coperă sub zodia fericită, spune el, a Soarelui În bun aspect cu Fecioara - și vă asigur că n am pierdut, ci am avut numai de câș tigat ori de câte ori am acordat femeilor o Încredere principială, cum și, când era cazul, o absolvire a lor totală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care au trecut și cei care n-au apucat să treacă peste pântecele ei, mai pomenesc Încă și azi, ca la amintirea unui prăpăd sau cataclism, incendiu, inun dație sau cutremur, de această creatură, forță elementară a naturii primitive și fericite, izbucnită brusc printre instinctele amorțite ale pașnicului oraș moldovenesc - și căzută, În cele din urmă, la picioarele celui mai neînsemnat din ceata tuturor ușernicilor ei, Într-o amăgeală a ei supremă de dragoste pe viață și pe moarte, curmată printr
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă colea lângă mine!“ - Însă el, spune mai departe car tea, nu voia... Fie că e vorbă de o fericită conjuncție astrală sau chiar de Însăși grația cerească - cine știe? - coborâtă brusc peste noi, dra gostea Îndeamnă mai curând spre umilință și mortificare decât spre vanitate și fanfaronadă. [...] AM ÎNCHINAT PREA MULT DIN CAPACITĂȚILE șI TIMPUL meu de lucru femeilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]