20,251 matches
-
din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv; ... d) urmărirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu; ... e) urmărirea lehuzei la 4 săptămâni de la naștere; ... NOTĂ: În cadrul supravegherii gravidei se va face și promovarea alimentației exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni și continuarea acesteia până la minim 12 luni. D. Imunizări: I. conform programului național de imunizări: a) antituberculoasa - vaccin BCG; ... b) revaccinare BCG, după caz, după verificarea cicatricei post primo vaccinare; ... c) testarea PPD
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
cu competența/supraspecializare/atestat de studii complementareEco: 5 puncte; - medic cu competența supraspecializare/atestat de studii complementare CT: 5 puncte; - medic cu competența /supraspecializare/atestat de studii complementare RMN: 5 puncte; - medic cu competența supraspecializare/atestat de studii complementare imagistică sânului: 5 puncte; - medic dentist 5 puncte - medic specialist explorări funcționale 9 puncte - medic primar explorări funcționale 11 puncte - operatori: - absolvent colegiu imagistică medicală 5 puncte; - asistent medical imagistică medicală: 3 puncte; - bioinginer: 6 puncte; - fizician: 6 puncte; - asistenți medicali: - de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
emoțiilor pozitive și a protecției primare contribuie la formarea unei viziuni pozitive despre lumea socială și despre sine. Cercetările empirice demonstrează că afecțiunea părinților joacă un rol major în dezvoltarea emoțiilor, competențelor și comportamentelor sociale adaptate. Practicile disciplinare exersate în sânul familiei par să fie decisive în dezvoltarea unei identități pozitive și a interesului pe care copilul îl va manifesta față de ceilalți. Introducând standarde și reguli în formarea valorilor esențiale (atitudinea pozitivă față de oameni, importanța bunăstării celorlalți), părinții își pot ajuta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copii, iar exemplul oferit de către persoanele altruiste constituie o modalitate excelentă de a-i învăța pe copii că întrajutorarea este așteptată, valorizată și mulțumitoare. Cauzele ostilității și agresivității. Familia este primul loc în care copilul câștigă experiența vieții sociale. În sânul familiei copilul va cunoaște pentru prima oară dragostea și tot acolo va trăi primele experiențe de furie și de violență. Familia poate oferi afecțiune și grijă, dar tot ea poate manifesta neglijență, respingere, ostilitate sau agresivitate la adresa copilului. Staub consideră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
formează astfel un sistem de valori și de convingeri pro agresivitate care întărește manifestările antisociale. În societățile moderne, existența bandelor de cartier reprezintă cauza majoră a violențelor, chiar dacă violențele comise în afara acestor grupări sunt mult mai frecvente. Formarea copilului în sânul unei grupări de acest fel contribuie la dezvoltarea unor concepții și reprezentări despre sine bazate pe putere și forță fizică plus adoptarea unor strategii comportamentale violente față de ceilalți. Diferențierea categorială între "noi" și "ceilalți" devine și mai accentuată. Violența împotriva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
persoană împotriva altei persoane în cadrul unei relații intime și având drept obiectiv exercitarea puterii, controlului și autorității celei dintâi asupra celei din urmă. Studiile psihologice arată că prezența uneia dintre aceste forme de agresivitate crește probabilitatea declanșării celorlalte, violența în sânul familiei determinând manifestarea agresivității și în alte contexte. Considerarea violenței domestice o serioasă problemă socială ce poate afecta bunăstarea unei familii este de asemenea de dată recentă. Problematica violenței domestice a fost semnalată pentru prima dată în 1975 la prima
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat de către ceilalți. Socializarea pozitivă în sânul unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma decât în contextul în care este încurajată de către societate sau, cel puțin , nu este împiedicată de aceasta. Într-o societate în care bunăstarea celuilalt nu este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de 7 ori mai mare decât rata incidenței cancerului pancreatic din Africa Centrală. Cancerul pancreatic este a patra cauză de mortalitate în Statele Unite (la bărbați după cancerul de plămân, prostată și cancer colo-rectal iar la femei după cancerul de plămân, sân și cancerul colo-rectal) și a cincea cauză de mortalitate prin cancer în Occident [2,10]. Pe parcursul vieții, riscul de a face cancer pancreatic în țările dezvoltate este estimat la 1%. România se situează pe locul 15 cu o incidență de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
activitatea in vitro a proteinei corespondente, riscul de cancer pancreatic a fost crescut de 13 ori, în timp ce în cazurile în care mutația nu alterează activitatea proteinei nu s-a găsit nici un caz de cancer pancreatic [42]. Sindromul cancerului ereditar de sân/ovar Cancerul ereditar de sân și ovar se caracterizează prin mutații la nivelul genelor BRCA2 și BRCA1 care sunt gene supresoare tumorale implicate în procesul de reparare a ADN-ului. Mutația la nivelul acestor gene (mai ales a BRCA2), pe lângă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
corespondente, riscul de cancer pancreatic a fost crescut de 13 ori, în timp ce în cazurile în care mutația nu alterează activitatea proteinei nu s-a găsit nici un caz de cancer pancreatic [42]. Sindromul cancerului ereditar de sân/ovar Cancerul ereditar de sân și ovar se caracterizează prin mutații la nivelul genelor BRCA2 și BRCA1 care sunt gene supresoare tumorale implicate în procesul de reparare a ADN-ului. Mutația la nivelul acestor gene (mai ales a BRCA2), pe lângă riscul dezvoltării în primul rând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
caracterizează prin mutații la nivelul genelor BRCA2 și BRCA1 care sunt gene supresoare tumorale implicate în procesul de reparare a ADN-ului. Mutația la nivelul acestor gene (mai ales a BRCA2), pe lângă riscul dezvoltării în primul rând a cancerului de sân și de ovar se asociază și cu un risc crescut de cancer pancreatic [43,44]. Riscul cumulativ de cancer de pancreas printre persoanele purtătoare a genei BRCA2 este de 7% la 70 de ani. Explicația poate fi faptul că mutația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
La purtătorii mutației BRCA1 riscul de apariție a cancerului pancreatic este de 2,26 ori mai mare decât la populația de control [48], pentru ca în cazul mutației BRCA2 riscul relativ să fie 3,51 [49]. Aproximativ 1% din cancerul de sân non-BRCA1/BRCA2 este determinat de o mutație la nivelul genei PALB2. Proteina PALB2 formează un complex împreună cu proteina BRCA2, cu rol de stabilizare a acesteia din urmă, la nivelul nucleului; complexul BRCA2/PALB2 fiind parte a sistemului de reparare a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
rol de stabilizare a acesteia din urmă, la nivelul nucleului; complexul BRCA2/PALB2 fiind parte a sistemului de reparare a leziunilor bicatenare ale ADN (sistemul „Fanconi anemia”). Mutația la nivelul genei PALB2 conferă un risc crescut atât de cancer de sân cât și de cancer pancreatic (de 6 ori mai mare decât populația standard). Mutația PALB2 a fost identificată la 1-3% din membrii familiilor cu cancer pancreatic familial [50-52]. Polipoza adenomatoasă familială Polipoza adenomatoasă familială se asociază cu creșterea incidenței unor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
64]. Li-Fraumeni este un sindrom genetic cu transmitere autosomal dominantă care se asociază cu creșterea importantă a susceptibilității apariției de cancere cu diferite localizări (risc global cumulativ de apariție a cancerului de 90%). Mai este cunoscut și ca sindromul sarcom, sân, leucemie și glande suprarenale (SBLA). Sindromul se datorează unei mutații a genei supresoare tumorale TP53, care în mod normal intervine în controlul creșterii celulare. Din tabloul clinic fac parte sarcoame cu debut la vârste tinere, cancere de sân precum și alte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
sindromul sarcom, sân, leucemie și glande suprarenale (SBLA). Sindromul se datorează unei mutații a genei supresoare tumorale TP53, care în mod normal intervine în controlul creșterii celulare. Din tabloul clinic fac parte sarcoame cu debut la vârste tinere, cancere de sân precum și alte neoplazii: tumori cerebrale, leucemie, cancer de plămân. Cancerul de pancreas a fost și el descris la pacienții cu acest sindrom, riscul relativ estimat de apariție față de populația generală fiind considerat a fi unul mediu [65]. Ataxia -teleangiectazia (AT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
cancerului pancreatic, existând o creștere a frecvenței acestui cancer la pacienții cu AT, dar și la rudele apropiate ale acestora [67,68]. Persoanele heterozigote pentru mutații ale genei ATM au un risc crescut de a dezvolta diverse cancere, inclusiv de sân și pancreas (probabil datorită mecanismului „double-hit” a lui Knudson [69]. Legătura acestui sindrom cu cancerul pancreatic poate fi explicată prin evidențierea într-un studiu efectuat pe 166 pacienți cu cancer pancreatic ereditar a mutației ATM la 2,4% din pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
cu cancer pancreatic [70]. Anemia Fanconi. Genele care aparțin grupului „Fanconi anemia” sunt implicate în recombinarea omoloagă ADN; mutațiile homozigote ale acestora produc anemia Fanconi. Mutațiile heterozigote ale genei BRCA2, care aparține acestui grup de gene, predispun la cancer de sân, ovarian și pancreatic [71]. Mutațiile homozigote ale genelor care aparțin grupului „Fanconi anemia” produc fenotipul clasic, complex al anemiei Fanconi. În plus, mutațiile heterozigote ale genei BRCA2/FANCD 1, care de asemenea aparțin grupului genelor anemiei Fanconi, predispun la diverse
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
înaintată se asociază cu o supraviețuire mai mică a pacienților cu cancer pancreatic decât a pacienților non-obezi [139]. Mecanismul posibil este reprezentat de faptul că țesutul adipos produce cantități excesive de hormoni estrogeni implicați în etiopatogeneza unor serie de cancere (sân, endometrial, etc). În sângele lor există nivele crescute ale insulinei,IGF-1 (insulin-like growth factor) care determină hiperinsulinemie și rezistență la insulină, care pot să contribuie la dezvoltarea anumitor tumori. Scade adiponectina (efect antiproliferant și antiinflamator, scăzând secreția IL-6, TNFalfa) și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
pacienții cu cancer faringian, laringian, vezică biliară, plămân, col uterin, uter, vezică urinară și ochi au în primii 10 ani de diagnostic un risc crescut de apariție a cancerului pancreatic, pe când în cazul celor diagnosticați cu cancer de stomac, colon, sân, ovar, testicul, rinichi, limfom Hodgkin și non-Hodgkin există un risc crescut pentru apariția cancerului pancreatic la mai mult de 10 ani de la diagnosticare. E posibil ca acest risc să se datoreze unui factor etiologic comun, ca de exemplu fumatul, sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
până la limita orașelor Kuibîțev și Celeabinsk; limita estică nu a putut fi precizată până în prezent. Mormintele acestui grup sunt atribuite în special sauromaților orientali, respectiv proto-aorșilor (secolele VI-IV î.Hr.), legați genetic de lumea sako-massageților de pe țărmurile Mării Aral. În sânul acestui grup estic au apărut, încă din secolul al V-lea î.Hr., elementele constitutive ale culturii Prohorovo, care, în secolul al IV-lea î.Hr., va fi pe deplin conturată și va dura până la sfâșitul secolului al II-lea î.Hr. Principalii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
nu reprezintă Asociația de arte, litere și filosofie” cu același nume, dar îi întreține spiritul: „Titlul acestei reviste se explică prin faptul că redactorii ei, toți membri ai Asociației Criterion, înțeleg să continue ideile pe terenul cărora au lucrat în sânul acesteia”. E anunțată, tot acolo, echipa căreia „responsabilitatea revistei îi aparține”: Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Henri H. Stahl, Alexandru Cristian Tell și Mircea Vulcănescu, „care o redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
de cancerul de col uterin, rezultat obținut în urma extinderii programelor de screening citologic care depistează, previn și tratează formele incipiente. Anual, se înregistrează global 490-510 mii cazuri de cancer de col uterin și peste 1 milion cazuri de cancer de sân (Ferlay J. și colab., 2004). Pentru comparație, cifrele pentru alte localizări ale bolii canceroase (la ambele sexe) sunt: 446 000 - colon și rect, 418 000 stomac, 387 000 plămân (Parkin, DM. 2000). Studiile ultimilor ani notează importante diferențe geografice în privința
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu cea din țări subdezvoltate din Africa, Asia și America de Sud. Țara noastră se situează pe primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. Aceasta reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femei (după cancerul de sân) și prima cauză de mortalitate la femeile tinere (25-44 de ani). Îngrijorător este faptul că rata mortalității prin cancer de col uterin în România se află într-o continuă creștere, de la 15,68 cazuri/100 000 femei, în 1982, la
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pentru anumite segmente ale populației sau pentru evitarea unor riscuri profesionale, se procură individual, contra cost, și se administrează de medicul care le-a recomandat. Cancerul de col uterin este al doilea cancer ca frecvență la femei după cancerul de sân. Țara noastră se situează pe primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. Îngrijorător este faptul că rata mortalității prin cancer de col uterin în România se află într-o continuă creștere, de la 15,68 cazuri/100
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]