205,475 matches
-
privirile îngrozite ale lui Daisy. Aceasta apoi încearcă să-și negocieze scăparea, amenințându-l pe Mannix că dacă nu se întoarce la restul bandei, alți 15 membri ai ei vor veni în Red Rock să-l ucidă și să prade orașul; în schimb, ea îi oferă acestuia recompensa de pe capetele lui Jody, Mobray, Bob și ale celor trei bandiți prinși de Warren, cu condiția să o facă scăpată și să-l ucidă pe acesta. Warren îi împușcă pe Daisy și pe
Cei 8 odioși () [Corola-website/Science/335409_a_336738]
-
italian Ezio Auditore da Firenze, Shao Jun se întoarce acasă pentru a se răzbuna pe gruparea templieră Eight Tigers (Cei Opt Tigri), cea care a eliminat Frăția Asasinilor din China. Călătoria lui Shao Jun o duce prin Macao, Nan'an, Orașul Interzis și, eventual, până la Marele Zid Chinezesc, în tot acest timp ea asasinându-i pe Tigri unul câte unul până la ținta finală, Zhang Yong. Mulți ani mai târziu, Shao Jun, care a devenit Mentor Asasin și a refăcut Frăția, a
Assassin's Creed Chronicles () [Corola-website/Science/335389_a_336718]
-
nivelul -1 al stației se află un mic hol unde sunt prezente casele de bilete și care permite accesul către toate direcțiile intersecției de deasupra. La nivelul -2 se află peronul pentru tramvaiele care circulă către stația Diamant și centrul orașului. La nivelul -3 se află peronul către ieșirile din tunel din "Belgiëlei" și "Mercatorstraat". Începând de la 1 septembrie 2012, cea de-a doua ieșire este folosită de noua linie 9 de tramvai.
Plantin (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335398_a_336727]
-
Ordonanță, care prevede reorganizarea profundă a administrării regatului. Pentru să învinge opoziția lui Carol, a declanșat în 1258 o răzvrătire urbană. Aliat cu regele Navarriei, Carol cel Rău, și cu 3.000 de partizani înarmați, a invadat rezidența regală, Palatul Orașului. Două mareșali au fost uciși în prezența Delfinului Carol, care a fost forțat să se acopere cu o pălărie roș-albastru, culorile Parisului. Totuși, în timp ce Étienne Marcel participă la Stările Provinciale din Champagne, Delfinul a părăsit Parisul, a strâns trupe și
Étienne Marcel () [Corola-website/Science/335390_a_336719]
-
se acopere cu o pălărie roș-albastru, culorile Parisului. Totuși, în timp ce Étienne Marcel participă la Stările Provinciale din Champagne, Delfinul a părăsit Parisul, a strâns trupe și a revenit pentru a asedia capitala. Mercenari englezi au fost recrutați pentru a apăra orașul, ceea ce a stârnit ostilitatea parisianilor. În cele din urmă, Étienne Marcel a fost asasinat de un fost prieten, Jean Maillart. A făcut obiectul al mai multor opere istorice. În timpul Revoluției franceze a fost considerat un precursor, care s-a împotrivit
Étienne Marcel () [Corola-website/Science/335390_a_336719]
-
Vicina (cunoscută și sub alte nume precum "Bitzina" - forma grecizată, "Disina", "Fenikah" - în arabă) a fost un oraș - port dunărean cu perioada maximă de dezvoltare situată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele 2-3 decenii ale secolului al XIV-lea (epocă în care teritoriul acestuia a fost controlat de Imperiul Bizantin), în acele
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
gurilor Dunării. Perioada sa de înflorire a început într-o epocă în care centrul de greutate al activității economice a Dobrogei s-a mutat spre nord. Administrația a fost genoveză. În economia sa negoțul maritim a fost un factor determinant. Orașul a deservit atât teritoriile Moldovei și Munteniei înainte de întemeierea statelor românești, cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol. Într-o fază târzie, portul a deservit însă și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania. Decăderea sa a survenit într-un context
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
unei reședințe franciscane, instrumente prin care Biserica Catolică și-a disputat cu Biserica Ortodoxă activitatea de prozelitism și cea misionară în zonă. Localizarea Vicinei este încă neidentificată. Mai multe locații au fost sugerate de către istorici și arheologi ca fiind ale orașului, al cărui nume este de origine romană, dar deocamdată nu există date care să certifice veridicitatea vreuneia dintre ele. Cu toate acestea există un consens, în sensul că orașul s-a aflat pe Dunăre, aproape de delta acesteia. Printre localizările presupuse
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
locații au fost sugerate de către istorici și arheologi ca fiind ale orașului, al cărui nume este de origine romană, dar deocamdată nu există date care să certifice veridicitatea vreuneia dintre ele. Cu toate acestea există un consens, în sensul că orașul s-a aflat pe Dunăre, aproape de delta acesteia. Printre localizările presupuse (multe dintre ele aflate în nordul Dobrogei) s-au numărat: vechiul Măcin, Isaccea, Niculițel, Capidava, Cernavodă, Somova, Mahmudia, Ismail, Nufăru, arealul Hârșova-Topalu, dar și unele situate în apropierea Silistrei
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
colonie genoveză sub stăpânire bizantină, a fost una dintre cele mai vechi așezări de tip urban cunoscute pe teritoriul românesc extracarpatic, la începuturile Evului Mediu. Numele său derivă dintr-un cuvânt de origină romanică ce semnifică „vecinătate”, ceea ce sugerează că orașul s-a dezvoltat în proximitatea imediată a altuia mai vechi. Prima mențiune scrisă despre Vicina este consemnată în Alexiada Annei Comnea, unde orașul este menționat ca fiind în stăpânirea conducătorilor pecenegi Sestav și Saccea, către sfârșitul secolului al XI-lea
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Evului Mediu. Numele său derivă dintr-un cuvânt de origină romanică ce semnifică „vecinătate”, ceea ce sugerează că orașul s-a dezvoltat în proximitatea imediată a altuia mai vechi. Prima mențiune scrisă despre Vicina este consemnată în Alexiada Annei Comnea, unde orașul este menționat ca fiind în stăpânirea conducătorilor pecenegi Sestav și Saccea, către sfârșitul secolului al XI-lea.. Prima mențiune cartografică i-ar aparține unui geograf arab - Idrisi și ar fi fost consemnată într-un portulan din anul 1154. Atestarea cartografică
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
și mai ales după aceasta nordul Dobrogei a evoluat semnificativ, având ca centru Vicina. Un acord încheiat în perioada 1261-1263 între Mihail al VIII-lea Paleologul, Hoarda de Aur și Sultanatul mameluc din Egipt, a permis statului bizantin recuperarea câtorva orașe importante de pe litoralul vestic al Mării Negre de la bulgari. Mai târziu, ca efect (cel mai probabil) al alianței din 1273 cu Nogai-Han (care avea o influență dominantă în Hoarda de Aur), hegemonia bizantină a fost restaurată asupra „insulelor paristriene” (considerate cu
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281. Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul a avut funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale. Structura urbană s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza inițială de o episcopie. În secolul al XII-lea, deja despre marea bogăție a Vicinei (post avansat
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
a importanței Dristrei (Silistra de astăzi), al cărui loc în ceea ce privește evenimentele politice și istoria bisericească a fost luat de Târnovo după 1185, a adus după sine în secolul următor mutarea centrului de greutate al activității economice a Dobrogei spre nord. Orașul, aflat pe o insulă, a avut o economie în care negoțul maritim a fost un factor determinant. Poziționarea sa într-un loc în care se întâlneau căi comerciale principale maritime (ale Mării Negre) și fluviale cu unele de uscat a oferit
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
urban - unde s-au aflat principalele edificii ale negustorilor din Occident, Răzvan Theodorescu le presupune în baza unor analogii, ca fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a înălța monumente ca „logge” sau lăcașuri de cult. În secolul al XIV-lea, călătorul arab "Ibn Batutah" a descris astfel orașul ca fiind „mic, dar frumos și foarte bine întărit”, spunând că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze, astfel că dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu cea a tuturor porturilor Crimeii luate la un loc. Circulația monetară era asigurată de monede bizantine
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu cea a tuturor porturilor Crimeii luate la un loc. Circulația monetară era asigurată de monede bizantine (hyperperi). Asemeni Perei, Caffei sau Trebizondei, Vicina avea propria variantă de hyperper și propriile sale unități de măsură. Orașul a ajuns să deservească atât teritoriile Moldovei și Munteniei înainte de întemeierea statelor românești, cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol. Mongolii s-a folosit de acesta pentru desfacerea produselor lor (cereale, ceară, piei tăbăcite, pește - cu proveniență din ținuturile dunărene
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol. Mongolii s-a folosit de acesta pentru desfacerea produselor lor (cereale, ceară, piei tăbăcite, pește - cu proveniență din ținuturile dunărene sau din stepele nord-pontice), produse care erau schimbate pe altele manufacturate aduse din orașele - mai ales italiene, ale Mediteranei (postavuri, țesături sau mirodenii, uleiuri sau chiar aur). Printre produsele solicitate de comercianții genovezi s-au aflat mierea, ceara și în special grâul. Într-o fază târzie, portul a deservit și nevoi ale negustorilor sași
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
au penetrat în interiorul spațiului viitoarelor state românești. De asemenea feudali bulgari și tătari cu influență, sunt menționați de izvoare la sfârșitul secolului al XIII-a și la începutul celui următor. Încă posesiune bizantină la cumpăna dintre secolele XIII și XIV, orașul a intrat într-un declin lent ulterior. În ultimii ani de domniei ai hanului Özbek (1313-1341) precum și în prima parte a domniei succesorului său Geanibek (1342- 1357, în perioada căruia s-a dezlănțuit un adevărat pogrom împotriva creștinilor), relațiile dintre
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
dintre Bizanț și Hoarda de Aur au devenit tensionate, culminând cu invazia declanșată de mongoli în interiorul Peninsulei Balcanice în 1342. Decăderea localității ar fi fost astfel determinată inițial de frecventele incursiuni ale tătarilor din nordul Mării Negre și ulterior de către ocuparea orașului de către aceștia în anii 1337-1338, precum și de ridicarea Chiliei. La scurtă vreme după ocuparea localității de către păgâni, populația creștină a devenit minoritară, fapt care a determinat mutarea ierarhiei mitropolitane la Curtea de Argeș cu acordul Patriarhiei de la Constantinopol. Acesta a fost un
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
1337-1338, precum și de ridicarea Chiliei. La scurtă vreme după ocuparea localității de către păgâni, populația creștină a devenit minoritară, fapt care a determinat mutarea ierarhiei mitropolitane la Curtea de Argeș cu acordul Patriarhiei de la Constantinopol. Acesta a fost un semnal evident al decăderii orașului. O altă teorie care aparține lui Șerban Papacostea atribuie un rol preponderent în declinul localității nu cuceririi mongole (care nu ar fi avut un impact negativ semnificativ), ci războiului dintre genovezi și bizantini din 1351-1352, încheiat cu înfrângerea ultimilor. Odată
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Șerban Papacostea atribuie un rol preponderent în declinul localității nu cuceririi mongole (care nu ar fi avut un impact negativ semnificativ), ci războiului dintre genovezi și bizantini din 1351-1352, încheiat cu înfrângerea ultimilor. Odată încheiată prezența Imperiului la gurile Dunării, orașul a fost afectat invariabil de luptele purtate între mongoli, bulgari și conducătorii locali din Dobrogea, iar la final de intervenția turcilor și a lui Mircea cel Bătrân. Teoria care are la bază contextul mai larg al crizei politice de la mijlocul
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
se stabilească definitiv dominația Imperiului Otoman, dar ca un reflex postum al trecutului, în hărțile portuare din secolul al XV-lea, numele Vicinei a persistat. În combinație cu unele referințe ambigue, aceasta a sprijinit ideea unei palide continuări a existenței orașului după anul 1400. Astfel, ultimele mențiuni despre Vicina datează din prima jumătate a secolului al XV-lea, după care orașul și-a încetat practic existența. Dobrogea s-a dovedit a fi primul dintre actualele teritorii românești, care a cunoscut o
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
-lea, numele Vicinei a persistat. În combinație cu unele referințe ambigue, aceasta a sprijinit ideea unei palide continuări a existenței orașului după anul 1400. Astfel, ultimele mențiuni despre Vicina datează din prima jumătate a secolului al XV-lea, după care orașul și-a încetat practic existența. Dobrogea s-a dovedit a fi primul dintre actualele teritorii românești, care a cunoscut o viață ecleziastică cu o ierarhie locală cristalizată și aflată în contact cu Imperiul Bizantin, surclasând din punct de vedere material
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]