205,475 matches
-
vulcanic, fiind un subiect a diverse controverse majore implicând mai multe triburi nativ-americane și grupuri de iubitori ai mediului înconjurător. Cele șase vârfuri individuale din Arizona, care sunt parte a lanțului sunt, În 1629, cu 147 de ani înainte că orașul Sân Francisco, statul , să fi fost denumit astfel, călugări spanioli au fondat o catolică (în onoarea din Assisi) într-un sat al amerindienilor Hopi la circa o sută de km de "[The Sân Francisco] Peaks". Tot atunci, călugării , stabiliți în
Vârfurile San Francisco () [Corola-website/Science/335466_a_336795]
-
Pământ, despre un canon sfânt (nimic altceva decât cartea de bază a daoismului, Daodejing), precum și despre natura maleficilor invadatori shing. După șase ani, conducătorul comunității îi spune lui Falk că trebuie să-și afle originile, așa încât pornește către "Es Toch", orașul shing din munții de pe coasta vestică americană. Pe drum, protagonistul are parte de multe învățături contradictorii legate de natura lui și a shingilor, pe fundalul unor întâlniri cu societățile barabare ale omenirii acelor vremuri. Concluzia la care ajunge pare a
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
aleagă singur pe care dorește să-l creadă. "" a fost primul roman al lui Le Guin care a apărut de sine stătător, nu într-un volum care să cuprindă încă un roman scris de alt autor, ca precedentele ei opere. "Orașul iluziilor" a fost publicat inițial fără introducere, Le Guin scriind-o pe aceasta abia pentru ediția cartonată apărută în 1977 la Harper & Row. Romanul a fost inclus într-o ediție omnibus alături de "Lumea lui Rocannon" și "Planeta exilului", întâi într-
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
alături de "Lumea lui Rocannon" și "Planeta exilului", întâi într-un volum din 1978 intitulat "Three Hainish Novels", apoi într-un alt volum, apărut în 1996 și intitulat "Worlds of Exile and Illusion". La fel ca precedentele romane ale ciclului Hainish, "Orașul iluziilor" a atras prea puțin atenția criticilor la data publicării. Subsequently, it has not received as much critical attention as many of Le Guin's other works. În ceea ce privește rolul jucat în dezvoltarea canonului science fiction, se consideră că "Orașul iluziilor
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
Hainish, "Orașul iluziilor" a atras prea puțin atenția criticilor la data publicării. Subsequently, it has not received as much critical attention as many of Le Guin's other works. În ceea ce privește rolul jucat în dezvoltarea canonului science fiction, se consideră că "Orașul iluziilor" combină sensibilitatea SF-ului tradițional britanic cu imaginile SF-ului american și ideile antropologice. Privin trilogia Hainish originală ca întreg, Susan Wood notează că „ficțiunea inovativă și de divertisment se dezvoltă pe bazele conceptuale solide ale valorilor umane afirmate
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
Wood notează că „ficțiunea inovativă și de divertisment se dezvoltă pe bazele conceptuale solide ale valorilor umane afirmate”. Ea merge mai departe, arătând că speculația filozofică este cel mai important element al romanului. Dena C. Bain este de părere că "Orașul iluziilor", la fel ca romanele "Mâna stângă a întunericului" și "Deposedații", este impregnat cu „daoism”. Un erudit SF atrage atenția asupra faptului că "Orașul iluziilor", împreună cu "Lumea lui Rocannon" și "Orașul iluziilor", prezintă lupta unui scriitor aflat la început de
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
speculația filozofică este cel mai important element al romanului. Dena C. Bain este de părere că "Orașul iluziilor", la fel ca romanele "Mâna stângă a întunericului" și "Deposedații", este impregnat cu „daoism”. Un erudit SF atrage atenția asupra faptului că "Orașul iluziilor", împreună cu "Lumea lui Rocannon" și "Orașul iluziilor", prezintă lupta unui scriitor aflat la început de drum de a stabili un cadru plauzibil, memorabil și inovator pentru textele sale. Autoarea însăși a făcut câteva comentarii legate de "Orașul iluziilor" în
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
al romanului. Dena C. Bain este de părere că "Orașul iluziilor", la fel ca romanele "Mâna stângă a întunericului" și "Deposedații", este impregnat cu „daoism”. Un erudit SF atrage atenția asupra faptului că "Orașul iluziilor", împreună cu "Lumea lui Rocannon" și "Orașul iluziilor", prezintă lupta unui scriitor aflat la început de drum de a stabili un cadru plauzibil, memorabil și inovator pentru textele sale. Autoarea însăși a făcut câteva comentarii legate de "Orașul iluziilor" în introducerea la ediția cartonată din 1978. Le
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
faptului că "Orașul iluziilor", împreună cu "Lumea lui Rocannon" și "Orașul iluziilor", prezintă lupta unui scriitor aflat la început de drum de a stabili un cadru plauzibil, memorabil și inovator pentru textele sale. Autoarea însăși a făcut câteva comentarii legate de "Orașul iluziilor" în introducerea la ediția cartonată din 1978. Le Guin a fost încântată să folosească propria traducere după "Daodejing" și și-a dorit să imagineze o lume mai puțin populată, păstrând câteva elemente civilizatoare idealiste. Ea a declarat că regretă
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
după "Daodejing" și și-a dorit să imagineze o lume mai puțin populată, păstrând câteva elemente civilizatoare idealiste. Ea a declarat că regretă faptul că descrierea antagoniștilor, shingii, nu a fost convingătoare în catalogarea lor drept răi. Elementul central al "Orașului iluziilor" îl reprezintă definirea și punerea sub semnul întrebării a adevărului, ale cărui rădăcini se regăsesc în vorbirea mentală care permite doar exprimarea adevărului introdusă în "Planeta exilului" și în modificările ambigue făcute de shingi asupra ei. Prin extensie, alte
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
iluziei și ambiguității este prezentă pe tot parcursul cărții - atât în ceea ce privește comportamentul (principalul personaj feminin pare a fi prieten în primă fază, apoi devine trădător, pentru ca, în final, să poată fi privit din ambele perspective) cât și al mediului fizic (orașul Es Toch este plin de iluzii vizuale). Douglas Barbour indică imagistica luminoasă/întunecată ca fir comun al operelor din trilogia inițială Hainish, strâns legat de daoismul din "Daodejing", o carte cu o importanță aparte pentru protagonist. Povestea personajului principal din
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
Es Toch este plin de iluzii vizuale). Douglas Barbour indică imagistica luminoasă/întunecată ca fir comun al operelor din trilogia inițială Hainish, strâns legat de daoismul din "Daodejing", o carte cu o importanță aparte pentru protagonist. Povestea personajului principal din "Orașul iluziilor" începe și se sfârșește în întuneric și, la fel ca multe imagini similare, orașul Es Toch este descris ca un loc al întunericului și al luminilor strălucitoare. Deși Le Guin și-a localizat orașul Es Toch în Parcul Național
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
comun al operelor din trilogia inițială Hainish, strâns legat de daoismul din "Daodejing", o carte cu o importanță aparte pentru protagonist. Povestea personajului principal din "Orașul iluziilor" începe și se sfârșește în întuneric și, la fel ca multe imagini similare, orașul Es Toch este descris ca un loc al întunericului și al luminilor strălucitoare. Deși Le Guin și-a localizat orașul Es Toch în Parcul Național Black-Canyon-of-the-Gunnison, James W. Bittner demonstrează că Es Toch, la fel ca multe peisaje ale lui
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
protagonist. Povestea personajului principal din "Orașul iluziilor" începe și se sfârșește în întuneric și, la fel ca multe imagini similare, orașul Es Toch este descris ca un loc al întunericului și al luminilor strălucitoare. Deși Le Guin și-a localizat orașul Es Toch în Parcul Național Black-Canyon-of-the-Gunnison, James W. Bittner demonstrează că Es Toch, la fel ca multe peisaje ale lui Le Guin, reprezintă atât o imagine, cât și un simbol cu valoare și semnificație subconștientă. Susan Wood merge mai departe
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
Parcul Național Black-Canyon-of-the-Gunnison, James W. Bittner demonstrează că Es Toch, la fel ca multe peisaje ale lui Le Guin, reprezintă atât o imagine, cât și un simbol cu valoare și semnificație subconștientă. Susan Wood merge mai departe și arată că orașul este „construit deasupra abisului, un loc sfânt” Charlotte Spivack consideră că "Orașul iluziilor" include preocuparea lui Le Guin pentru contrastele, în special pentru necesitatea de a reconcilia conceptele opuse, element daoist, care are loc în mintea divizată a lui Falk
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
ca multe peisaje ale lui Le Guin, reprezintă atât o imagine, cât și un simbol cu valoare și semnificație subconștientă. Susan Wood merge mai departe și arată că orașul este „construit deasupra abisului, un loc sfânt” Charlotte Spivack consideră că "Orașul iluziilor" include preocuparea lui Le Guin pentru contrastele, în special pentru necesitatea de a reconcilia conceptele opuse, element daoist, care are loc în mintea divizată a lui Falk. O altă temă notabilă a romanului este cea a izolării și a
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
vest de râul Zeletin și parțial la nord-est de râul Bârlad. Dealurile coboară de la altitudinea de peste 400 de metri (la vest) până sub 200 de metri (la est), pe văile afluenților Bârladului. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, cuprinzând orașul Bârlad și târgurile Ghidigeni, Murgeni și Puiești. Toponimul ținutului Tutova este de origine slavă și înseamnă „ținutul murelor”. Existența unei unități administrative cu centrul la Bârlad este destul de veche, un anume Negrea (Negru) de la Bârlad fiind menționat într-un document
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
Lituaniei, Rusiei și Domnitor al multor țări”, că se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia îi dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecuciului („...orașul Vaslui și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, și morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, și Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
se împăcase cu fratele său Ștefan, căruia îi dăduse în stăpânire mai multe teritorii din partea de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecuciului („...orașul Vaslui și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, și morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, și Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tutova a
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
de sud a țării, ce se aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecuciului („...orașul Vaslui și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, și morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, și Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tutova a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tutova a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, orașul Bârlad, centrul administrativ al ținutului, era „odinioară (...) foarte mare; acum este însă pustiit și i s-au răpit toate frumusețile. El este scaunul vornicului de Țara de Jos, care poruncește în Moldova de Jos, dar slujba lui o împlinesc doi
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
pustiit și i s-au răpit toate frumusețile. El este scaunul vornicului de Țara de Jos, care poruncește în Moldova de Jos, dar slujba lui o împlinesc doi vornici mai mici, fiindcă el trebuie să urmeze necontenit curtea”. În apropierea orașului, la o milă italienească pe malul râului, mai existau în acea vreme „rămășițele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi Cetatea de Pământ, adică oraș de pământ. Nu s-au găsit nici temeliile vreunei case, nici vreun izvod din care să
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
lui o împlinesc doi vornici mai mici, fiindcă el trebuie să urmeze necontenit curtea”. În apropierea orașului, la o milă italienească pe malul râului, mai existau în acea vreme „rămășițele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi Cetatea de Pământ, adică oraș de pământ. Nu s-au găsit nici temeliile vreunei case, nici vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în picioare decât ziduri de pământ; bănuiesc că au fost
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
sunt cele nouă subunități administrative care compun comuna belgiană Antwerpen. Foste municipalități (în ), ele au primit statutul de district după fuziunea cu orașul. Fiecare district este controlat de un colegiu districtual (în ), iar cetățenii sunt reprezentați de consiliul districtual (în ). sunt întrucâtva similare cu entitățile administrative care compun orașele olandeze Amsterdam și Rotterdam. Cele mai multe din actualele comune belgiene au fost alcătuite prin fuziunea
Districtele Antwerpenului () [Corola-website/Science/335468_a_336797]
-
belgiană Antwerpen. Foste municipalități (în ), ele au primit statutul de district după fuziunea cu orașul. Fiecare district este controlat de un colegiu districtual (în ), iar cetățenii sunt reprezentați de consiliul districtual (în ). sunt întrucâtva similare cu entitățile administrative care compun orașele olandeze Amsterdam și Rotterdam. Cele mai multe din actualele comune belgiene au fost alcătuite prin fuziunea mai multor foste municipalități, după 1 ianuarie 1977, cu excepția aglomerărilor Bruxelles și Antwerpen. Articolul 41 din Constituția Belgiei prevede posibilitatea de implementare a districtelor de către orice
Districtele Antwerpenului () [Corola-website/Science/335468_a_336797]