20,995 matches
-
asemănătoare acelora de la Băile Herculane. Cehu Silvaniei este cel de-al patrulea oraș al Sălajului, aflat la 34 de km de municipiul Zalău. Formează o unitatea administrativă comună împreună cu Horoatu Cehului, Motiș, Nadiș și Ulciug. Cehu Silvaniei se află în bazinul râului Sălajului, pe valea acestui rău aflându-se Rezervatia naturală "Lunca cu lalea pestrița". Două localități - Cuciulat și Moigrad - plasează județul în topul "zonelor de maxim interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Someșului, într-o peșteră dintr-o zonă
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între . Râul Olt străbate județul pe o distanță de , primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
precipitațiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946. Râul Mureș este cel mai mare râu și principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în județ, la Ciobotani și până la ieșire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea din județ de 43
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
solurile de mlaștină. Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
partea de nord a județului, precum și văile principalelor cursuri de apă. Apa și viața sălbatică (fondul faunistic și floricol) reprezintă de asemenea importante valori ale cadrului natural. Resursele de apă sunt de asemenea importante, județul Gorj fiind situat într-un bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe țară. Resursele minerale de suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la suprafață în special
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
interioare superioare mediilor pe țară. Resursele minerale de suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la suprafață în special în vestul județului (bazinele Motru-Rovinari), Gorjul deține importante resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul județului), dar și resurse minerale mai rar întâlnite. Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și de producerea energiei. În mare măsură, dezvoltarea industrială este
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
triburile dacice din arcul intracarpatic, amenințate de triburile celtice ale boiilor și a tauriscilor din Câmpia Panonică. Unificarea triburilor geto-dacice s-a terminat în jurul perioadei 60 î.Hr.-59 î.Hr, când Burebista începe campania împotriva celților de pe Dunărea Mijlocie, din Bazinul Panonic. În această perioadă își mută centrul de putere în munții Orăștiei și capitala la Costești. Regatul lui Burebista a atins întinderea maximă după campania din est, din anul 55 î.Hr., împotriva cetăților de la Pontul Euxin, în urma căreia a cucerit
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
Asia au fost și luptele pentru insulele Aleutine. Vezi și "". "Articole principale: Bătalia de la Kursk, Campania italiană" Europa: "Rusia:" După victoria de la Stalingrad, Armata Roșie a lansat 8 ofensive de-a lungul iernii, multe dintre ele concentrate de-a lungul bazinului râului Don, lângă Stalingrad, care au dus, inițial, la eliberarea unor teritorii sovietice. Datorită eforturilor continue, Armata Roșie a fost slăbită, iar germanii au recucerit zonele pierdute inițial. În iulie, Wehrmachtul a lansat o ofensivă, amânată până în acel moment de
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între Europa
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între Europa și Asia, având ca state riverane
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
de-a lungul fundului circa 50 km³ de apă cu o concentrație a sării de 38-39‰ dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare curenți primejdioși pentru navigație. Circa 200 km³ de apă se evaporă anual. Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
respective au circa 7000 de ani. Cercetătorii români, bulgari și ruși conclud că acum 7000 de ani, Marea Neagră a cunoscut, cel puțin în straturile de ape superficiale, un episod ligohalin (adică de mare scădere a salinității), datorat, poate, scurgerii spre bazinul pontic a unei mase de apă de topire postglaciară prin fluviile rusești. Dar Ryan și Pitman emit altă ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda lui Ghilgameș. Ei presupun că
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
pontic a unei mase de apă de topire postglaciară prin fluviile rusești. Dar Ryan și Pitman emit altă ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda lui Ghilgameș. Ei presupun că bazinul pontic adăpostea de zeci de mii de ani un lac de apă dulce, pe care îl numesc "Lacul Pontic", al cărui nivel era cu 180 m mai jos decât nivelul actual al mării, astfel că platforma continentală era la aer
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
a fost prima zonă în care s-a răspândit agricultura). Când nivelul apelor oceanice și ale Mediteranei au depășit altitudinea cea mai joasă a istmului Bosforului, apa marină a format o scurgere (actuala strâmtoare) care a umplut în mod catastrofal bazinul pontic, în câteva luni, printr-o cascadă gigantică, obligând agricultorii să-și părăsească brusc așezările. Ryan și Pitman afirmă că aceste populații s-au răspândit, căutând alte câmpii de cultivat, în Anatolia și în Mesopotamia, vehiculând astfel legenda Potopului. Ei
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Ungaria (în latină - Hungaria). i au asimilat în cursul timpului populatii turcice care li s-au alăturat, îndeosebi după strămutarea din locurile ancestrale spre sud-vest, spre fluviile Volga și Don. Teritoriul se cheamă în izvoarele istorice "Magna Hungaria", zona din bazinul râului Kama fiind locuită până în secolul XIII de o populație ugrică înrudită. Pe aceste teritorii, ungurii au intrat în contact și cu popoare de origine turcică. Dintre triburile turcofone, o influență majoră și durabilă au exercitat-o protobulgarii, adică bulgarii
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
de pradă și jaf spre teritorii din Vest-Europa, printre care Germania, Italia, Franța și Spania. În anii 900/901 când triburile ungurești s-au reîntors, nu au mai revenit la vechiul loc pe Tisa, ci s-au așezat în centrul Bazinului Panonic, în vecinătatea lacului Balaton. Istoria ungurilor în prima jumătate a secolului X este marcată de numeroase raiduri de jaf întreprinse în întreaga Europă. Oștile ungurești, conduse frecvent de Bulcsú (Bulciu) și Lél, (Lehel sau ), au îngrozit creștinătatea. Aplicând o
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
rezumat, aceasta este teoria astronomului britanic E. W. Maunder, care oferă o coroborare nesperată, "independentă", a descifrării în "lectio difficilior" a lui Jean Faucounau. Dacă Jean Faucounau, un diletant luminat, primește atenție academică, atunci trebuie rescrisă istoria Cicladicului vechi, a bazinului mediteranean ca și a întregului bronz timpuriu european.
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
Sulla și Iulius Cezar și să sfârșească printr-un imperiu, condus de Augustus, în secolul I î.Hr. Cel mai mare teritoriu roman s-a înregistrat în secolul II d.Hr., în timpul împăratului Traian, când imperiul îngloba un teritoriu uriaș: întregul bazin al Mediteranei și toată Europa până la Rin, Munții Grampiani (provincia Britania) și gurile fluviului Dunărea (inclusiv provincia Dacia). Civilizația romană a ajuns la un grad înalt de civilizație până la sfârșitul secolului III d.Hr., când o serie de războaie civile
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
devenit parte a Regatului României, Constanța, principal port al statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi. Portul Constanța acoperă o suprafață de 39,26 km², are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul Mării Negre și se află pe locul 4 în Europa. Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,04%), cu o minoritate de musulmani (5,13%). Pentru 10,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Constanța a fost fondată în urma colonizării grecești a bazinului Mării Negre () de către coloniști milezieni în secolele VII-V î.Hr., sub numele de "Tomis". Acest nume este probabil derivat din cuvântul grecesc "τομή" ("tomí") însemnând "tăietură", "despicătură". Conform legendei, Iason și argonauții săi ar fi poposit aici după ce fuseseră trimiși în
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Sciție Mică, a revenit Imperiului de Răsărit și a rămas parte a acestui stat până în secolul al VII-lea, când a fost pierdută din cauza migrațiilor slavilor și proto-bulgarilor. În timpul Evului Mediu, Constanța a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsulă. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit ulterior așa-numitul „far Genovez”. După disoluția celui de al Doilea Țarat Bulgar urmează perioada de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
mii de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat in anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism și de un mini-hotel la care sunt cazati jucatorii echipei Unirea Alba Iulia. La Alba Iulia funcționează un bazin olimpic de înot, precum și mai multe baze sportive moderne, piste pentru biciclete etc. Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” este primul liceu românesc din Transilvania, fiind înființat în februarie 1919. Până în 1948, s-a numit „Mihai Viteazul” iar din 1960
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Moinești, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brașovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpații Orientali prin pasurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Țara este formată din nouă regiuni istorico-geografice: Macedonia, , , , Epir, (inclusiv Dodecanezele și Cicladele), , Creta și . Marea Egee se află la est de partea continentală, Marea Ionică se află la vest, iar Marea Mediterană la sud. Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume, cu lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227 sunt locuite). Optzeci la sută din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]