20,170 matches
-
persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234269_a_235598]
-
persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234268_a_235597]
-
economic", evidențiază avantajele fiecărei propuneri tehnice și financiare. ... (2) În sensul exemplificării prevederilor alin. (1) au fost elaborate anexele nr. 2 și 3. ... Articolul 5 (1) Operatorii economici se pot implica în paralel în derularea mai multor proceduri de atribuire, considerent ce va obliga autoritățile contractante să solicite și să permită depunerea documentelor în oricare dintre formele: ... - original; - copie legalizată; - copie lizibilă cu mențiunea "conform cu originalul". (2) Vor putea fi solicitate în formă originală acele acte emise de societăți de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235442_a_236771]
-
dacă este cazul - deține autorizarea solicitată și numai cu condiția ca acesta să execute integral partea din contract pentru care este solicitată autorizarea respectivă. ... (2) Terțul nu poate susține, prin prezentarea unei astfel de autorizații, un operator economic ofertant, din considerentul că acest gen de autorizare se poate utiliza numai în nume propriu, nefiind o resursă transferabilă. Articolul 8 (1) În cazul în care se impune, la criteriul de calificare "capacitatea tehnică și/sau profesională", autorizarea AFER, ANR, ISCIR etc. pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235442_a_236771]
-
și pe cea a contractului inițial. Articolul 12 Solicitarea unei cerințe minime de calificare și selecție referitoare la prezentarea unui contract similar de furnizare/prestare/execuție, semnat/încheiat și/sau început în ultimii 3, respectiv 5 ani, devine restrictivă din considerentul că există posibilitatea ca un operator economic să fi semnat/încheiat și/sau să fi început un astfel de contract în urmă cu mai mult de 3 sau 5 ani, dar să poată prezenta experiența similară realizată în perioada solicitată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235442_a_236771]
-
Hussein pentru asigurarea condițiilor socio economice minimale în țară. Explicația pentru gradul relativ ridicat de modernizare a infrastructurii rutiere, cât și pentru dimensiunile remarcabile ale acesteia, a constat nu în grija pentru asigurarea condițiilor adecvate pentru populație, cis-a sprijinit pe considerente de ordin militar strategic, determinate de interesul fostului regim irakian de a putea desfășura rapid forțele militare spre/dinspre teatrele de operațiuni din est, nord și sud, după cele trei direcții proiective ale acțiunilor agresiv aventuriste inițiate de fosta guvernare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de frontieră constituie în același timp și puncte de trafic vamal, altele însă nu deservesc domeniul public, fiind menținute ca puncte de trecere de rezervă sau sunt blocate și păstrate în stare de conservare de ambele părți ale frontierei, pe considerente de ordin militar-strategic, așa cum sunt o parte din trecerile rutiere dintre Teritoriile palestiniene și Israel, dintre Egipt și fâșia Gaza, dintre Siria și Turcia, dintre Algeria și Maroc, dintre Algeria, Libia și Tunisia. Unele drumuri nemodernizate din deșert se suprapun
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interes în raport cu spațiile exterioare limitrofe, dar și ale respectivelor spații externe în raport cu lumea arabă. Astfel, dyadele frontaliere cele mai permeabile din punctul de vedere al accesului rutier sunt cele siriano-turcă, israeliano-cisiordaniană și algerianotunisiană,străbătute fiecare de câte 9 căirutiere, din considerente ce țin de încărcătura geopolitică specifică fiecăreia din cele trei areale liniare de contact. Frontiera siriano-turcă reprezintă linia de racord terestru a lumii arabe spre Europa și totodată principalul areal de tranzit dintreAsia și Europa. Linia de demarcație dintre Cisiordania
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
impuse Irakului (1991-2003) și Libiei (1988-2004), când activitatea acestora cu exteriorul aproape s-a anulat, deși dispun de potențialul necesar deservirii teritoriului și asigurării la un nivel adecvat a legăturilor externe, fapt dovedit după normalizarea relațiilor lor internaționale. Pe aceleași considerente de ordin conflictual se explică și gradul foarte redus de utilizare pe relația cu exteriorul, a aeroporturilor din statele arealului arabofon sudic: Sudan, Ciad, Mauritania și Somalia, grevate de o instabilitate internă cronicizată. D. Nivelul de risc al aeroporturilor din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
întrucât ecuația de calcul este una general valabil pentru oricare stat de pe Glob. În regiune, doar Israelul deține un arsenal atomic estimat la cca. 200-400 ogive nucleare. Prin urmare, potențialul capacităților tehnico militare va fi cuantificat prin relația: <formula>. Din considerente de asigurare a unui etalon comparativ unitar la nivel mondial, indicele de potențial militar va fi calculat pe o scară de la 0 la 100, statele cu valori ale indicelui M de peste 40 de unități fiind considerate supraputeri militare mondiale, valorile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
state arabe însă, asistența militară americană se manifestă prin ponderi ridicate sau exclusive ale programelor de instruire militară și mai puțin de sprijin militar propriu-zis, ceea ce denotă o relație mai puțin apropiată cu S.U.A., dar întreținută de guvernul american din considerente de interese geostrategice regionale, categorie din care fac parte Algeria, Ciad, Comore, Eritrea, Irak, Libia, Mauritania, Sudan. Pe ansamblul spațiului arabofon asistența financiar-militară pentru înzestrare deține ponderea absolută (98% din volumul asistenței americane primite), comparativ cu asistența pentru instruire (2
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
dinamica fenomenelor din regiunea arabă - R.P. Chineză, Japonia, India, Coreea de Sud, Germania, Canada, Brazilia, Argentina, Australia, ale căror motivații sunt preponderent de natură economico-comercială. Centrii locali de putere în schimb (Iran, Pakistan, Israel) manifestă un interes deosebit pentru spațiul arab pe considerente subsumate preponderent registrului de securitate. Toate aceste realități strategico-teritoriale sunt rezultate ca urmare a însumării și interconexării în plan spațial a efectelortuturor elementelor expuse în subcapitolele anterioare,respectiv orientarea fluxurilor comerciale, a investițiilor financiare externe, a importurilor de armament și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de la moartea acestuia. Înainte de toate, Foucault vorbește, dezbate, ține un discurs și un curs, atunci când își formulează anumite întrebări, atunci când cercetează și scrie, atunci când se adresează auditoriului său, în sfârșit, atunci când poartă un dialog pe o problematică aleasă. Din aceste considerente, de ordin "tactic", istoricul francez a respins, ori de câte ori a avut ocazia, ipostază funcționalistă, structuralistă și politică de... autor. În ciuda cursurilor și a cărților sale, Foucault își spunea: Nu sunt un autor! Ceea ce respingea profesorul de la Collège de France era funcția
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este fascinat de imaginea în sine a unei femei dincolo de orice cunoaștere a persoanei respective. Din acest motiv, imaginea cade într-un impresionism cotidian... Cărțile lui Foucault sunt însoțițe de supratema puterii 7, indiferent cum se intitulează acestea. Din acest considerent, scriitura foucauldiană este și una a unui gânditor politic, la fel cum "opera" lui Nietzsche nu este doar a unui filolog. Nietzsche nu și-a spus niciodată "filosof", deși face parte din seria filosofilor canonici. De aceea, cărțile foucauldiene sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi! Nebunul este nebun pentru ceilalți și niciodată pentru el însuși, și aceasta din două considerente: 1) este nebun tot ceea ce ne face să suferim, este răul provocat de alții; 2) este nebun tot ceea ce ne atinge adevărul din interiorul nostru, din acțiunile și din faptele noastre. Nebunul spune adevărul!, dar cu condiția ca spusul său
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
integrare socială. Nefirescul a fost acceptat drept firesc, dar acest lucru nu rezolvă problema dorinței de a avea relații afective și sexuale cu un partener de același sex... Politica identității sexuale este o camuflare a nefirescului și a nesănătosului din considerente strategice. Pe de altă parte, reprezentarea clinică a homosexualității într-o zonă insulară ("deviație psihică", "libertinaj" și alte etichete, gratuite, psihologico-psihiatrice!) i-a îndârjit pe homosexuali să devină "mai homosexuali" decât sunt... Nu toți homosexualii se nasc homosexuali! Practica homosexualității
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
puterii tale, singulare. 2) Puterea în sine presupune existența controlului, iar ideea de control este inextricabil legată de tehnici și de posibilități de a cunoaște pentru a schița un plan de acțiune. Un alt răspuns ar putea fi formulat din considerente istorice: din toate timpurile, puterea a dezvoltat relații de cunoaștere, iar pe baza acestor relații de cunoaștere-putere s-a format civilizația. Oamenii din sfera cunoașterii au stat în proximitatea oamenilor din sfera puterii, cu toate că în societatea modernă intelectualii de forță
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de modalități prin care indivizii sunt supravegheați, controlați cu scopul de a le fi îmbunătățite performanțele, de a le fi înmulțite capacitățile, pentru a-și descoperi locul în care pot fi utili societății prin găsirea vocației lor socio-profesionale. Din aceste considerente, disciplina devine "anatomia politică a detaliului"110. Mecanismele de control sunt și instanțe de putere, într-o societate modernă bazată pe idealul ordinii și progresului. Prin această disciplină modernă se instituie tehnologia puterii, a sinelui și a sufletelor/politicilor. Disciplina
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ceea ce este mai interesant în toată această problematică a formării statului modern, cu ale sale tehnologii politice, este fenomenul prin care statul a devenit necesitate umană și cum aceasta a definit realul. Astfel, realul nu e definit pe baza unor considerente istorice, ci pe baza unor "necesități umane", deopotrivă ale politicienilor și civililor. Definirea politică și politizată a realului ne ajută să înțelegem fenomenul modern al politizării istoriei, devenită disciplină universitară și de instrucție publică tocmai pentru că are în ea acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a ideii de privilegiu, ci a oferirii acestor privilegii unor persoane care nu le merită, printr-o atitudine arbitrară de către puterea politică. Voi expune câteva considerente, de ordin istoric, în privința raportului egalitate-libertate: 1) ideea egalității în gândirea modernă s-a impus dinspre fizică și matematică spre disciplinele socio-umane moderne. A fost nevoie ca Galileo și Newton, și mulți alții, să gândească un întreg câmp al raporturilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a discursurilor oficiale. Un adevăr falsificat. O cunoaștere istorică este adevărată dacă poate fi falsificată, ar spune Popper. Istoriile empirice (de fapte și evenimente) pot fi intrumentalizate, pentru că sunt întemeiate pe serii de prezentări a unor informații empirico-descriptive. Din acest considerent, Foucault a studiat arhivele politizate moderne. Nu adevărul spuselor acelor arhive, ci modul cum acele enunțuri ale specialiștilor și experților construiesc un adevăr despre om prin discursuri-instrumente; adevăr ce este luat ca atare de o întreagă societate. Discursul e o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
esențială îi revine procesului de reprezentare, unde intervin elemente reale și fictive spre figurarea lumii și a lucrurilor. În cadrul acestui proces de reprezentare se află funcția scrisului și a figurativului. Istoria nu poate fi o "știință ermetică" și din acest considerent epistemologic. A spune despre fapte și despre acțiuni umane trece prin ideea reprezentării. Istoria scrisă intersectează și amestecă cele două registre distincte (cel al faptelor și cel al cuvintelor) într-o suverană cunoaștere numită istorică. Iluzia lingvistică occidentală, conturată la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și sociale diferite. Avem cercetători ai arhivei care sunt incapabili să-și transpună cercetările în cărți destinate unui public mediu și larg pentru că nu reușesc cu acel creative writing. Nu există model și nici rețetă pentru scris istoric. Încă un considerent pentru combaterea dogmei istoria e știință. Cunoașterea istorică nu este doar legată "de analitică", de folosirea hermeneutică a limbajelor și de raționalizarea fondurilor arhivistice. Ea are o profundă componentă intuitivă, fiind legată în egală măsura de simț (empiric-senzorial) și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
empirismului britanic. De asemenea, Ranke respingea ambele metode în scrierea istoriei: inducția și deducția. Istoria nu se situează nici aici, nici acolo, nici la stânga, nici la dreapta, nici aproape, nici departe de științele umane și de cele fizico-matematice. Din aceste considerente de ordin epistemic, fiecare secol și fiecare epocă se înscriu într-o ordine obiectivă 214, aflată dincolo de acțiunea umană subiectivă, dincolo de un inextricabil subiectivism al ființei. Această ordine cronologică obiectivă dă "măsura" secolelor. În mod esențial, istoria este dincolo de parti-pris-uri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
recomanda stabilirea unor raporturi reale între faptele sociale, observarea acestora în seria de relații sociale, analiza enunțiativă foucauldiană 227 merge în aceeași direcție. Foucault este un istoric "pe deplin pozitivist"228, cum îl definea prietenul său Paul Veyne, din două considerente: 1) a făcut o cercetare a spusului pe linia recomandărilor lui Comte fără a urma linia doctrinară a acestuia; 2) a adoptat ideea de "tablou", specifică Luminilor și Pozitivismului, în prezentarea istoriilor sale, dar a făcut-o într-o manieră
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]