20,289 matches
-
odată foarte mare, mai mare ca Alexandru Machedon. Am să stăpânesc într-o zi lumea toată. Eu știu ce știu. De aceea nu fac ca ceilalți. Eu dorm noaptea pe munte și nu mi-e frică, și mă urc în copaci fără să mă simte pasere, și într-o zi am să-mi pot da drumul pe râpă fără să mă vatăm. Eu sunt copil găsit, eu n-am părinți de rând, ca ceilalți.”" Locul unde se petrece acțiunea acestei nuvele
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), salamandra ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
negre. Dihorul european s-a desprins din dihorul de stepă acum 1,5 milioane de ani. Este înrudit cu nurca cu care poate hibridiza. Dihorul are un corp subțire și flexibil, cu picioare scurte adaptate mișcării rapide în pădure printre copaci, tufișuri și în vizuinele rozătoarelor și iepurilor cu care se hrănește. Capul este mic, lat și turtit cu urechi mici și rotunde. Lungimea trupului fără coadă este de 30-50 cm, iar lungimea cozii este de alți 10-20 cm. Greutatea dihorilor
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Înainte de apariția păsărilor, reptilele erau singurele animale cu coloana vertebrală ce s-au ridicat de la sol. La început reptilele planau folosind șolzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuși, la sfârșitul triasicului a apărut un grup de nou de reptile zburătoare, dotate cu aripi acționate de mușchi. Aceștia erau pterozaurii, reptile a caror existența a durat aproape 150 de milioane de ani, lăsând în urma lor numeroase
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
Înainte de apariția păsărilor, reptilele erau singurele animale cu coloana vertebrală ce s-au ridicat de la sol. La început reptilele planau folosind șolzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuși, la sfârșitul triasicului a apărut un grup de nou de reptile zburătoare, dotate cu aripi acționate de mușchi. Aceștia erau pterozaurii, reptile a caror existența a durat aproape 150 de milioane de ani, lăsând în urma lor numeroase fosile. Pterozaurii
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
bicorn acoperit cu pânză cerată, călare pe un catâr și însoțit de ghidul Dorsaz, traversează cărările abrupte ale vârfului montan. Între 15 și 21 mai, trupele urcă munții și transportă tone de echipament, precum și tunurile adăpostite în trunchiuri goale de copaci pentru a fi cărate mai ușor. Artileria a fost întârziată de rezistența austriecilor de la fortul din Bard, dar restul armatei a ajuns la prima bătălie majoră de la Montebello. Napoleon a afirmat : Recucerirea Italiei de către Napoleon a favorizat apropierea de Spania
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Adesea au acoperite cheltuielile de spitalizare ale săracilor. În timpul Primului Război Mondial cartierul a avut de suferit în urmă expulzării de către autoritățile otomane a tuturor evreilor cu cetățenie rusă sau inamica. Armata otomană a rechiziționat mai multe clădiri și a tăiat toți copacii. Numeroși evrei buhari au sărăcit în urmă războiului și a Revoluției bolșevice, când li s-au naționalizat averile. După război cartierul a găzduit un mare val de evrei buhari sărăciți de revoluție. Totuși în anii 1920-1930 sub dominația britanică, cartierul
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
din canalizările pariziene A fost de asemenea folosit, atât în America cât și în alte zone că insecticid pentru livezi, ca cele de meri, în jurul anului 1900, în amestec cu lead arsenate. Se spune că acest amestec toxic "a ars copacii și iarbă din jurul lor". Verdele de paris a fost folosit intensiv în Italia, Sardinia și Corsica în 1944 și în Italia în 1945 la stropit, din avion, pentru controlul malariei. Folosit în combaterea gândacului de Colorado ("Leptinotarsa decemlineata") în SUA
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
Egiptul nu avea nici păduri mari, nici mulți copaci înalți. Cheresteaua nativă a fost în cea mai mare parte de slabă calitate și putea fi tăiate numai scânduri scurte. Se prelucra lemn de salcâm, roșcovă, ienupăr, palmier, paltin și abanos importat din Africa de Est, și cedru și pin
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
în cele din urmă devine purpuriu. Fructul conține de obicei două semințe (boabele de cafea). Deși inițial creștea doar în zonele muntoase din sud-vestul Etiopiei, "Coffea arabica" se găsește acum rar în starea sa nativă, multe populații părând a fi copaci nativi amestecați cu cei plantați de om, lucru comun deoarece "Coffea arabica" este un arbust care crește sub frunzișul altor arbori. Planta a fost, de asemenea, recuperată de pe Platoul Boma din Sudanul de Sud. "Coffea arabica" crește și pe Muntele
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
printr-un culoar special. În fața intrării principale a fost construită o mare piață și o grădină. Astăzi, în locul grădinii, se află stația de taxiuri, stația de autobuze și o parcare. Mai există încă fântână, cateva straturi de flori și câțiva copaci. Odată cu dezvoltarea orașului și a traficului feroviar, a crescut și nevoia de trenuri. Prețul terenurilor din zona a crescut puternic, dând startul urbanizării împrejurimilor, în anii următori începând și extinderea gării. Astfel, între anii 1899-1904 a fost demolat depozitul de
Wroclaw Główny () [Corola-website/Science/330840_a_332169]
-
lui Sky, ele prezintă un ciclu evolutiv complex: în tinerețe sunt similare unor șerpi și au o inteligență redusă, se pot camufla și vânează folosindu-se de miros și de vederea în infraroșu, iar în faza adultă se transformă în copaci, lucru care a făcut dificilă înțelegerea ciclului lor de viață. Porci modificați genetic de-a lungul istoriei omenirii, inițial pentru a crește organe compatibile. Modificările neurologice și psihologice care au urmat le-au oferit abilitatea de a gândi și a
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
cură. Cel mai apropiat spital se află la Târgu Secuiesc. Se află atât în centrul stațiunii - de folosință publică, precum și la unele pensiuni (cu regim privat). Este situat lângă hotelul Best Western, constituit dintr-o serie de elemente suspendate pe copaci sau piloane (scări, poduri, tuneluri construite din lemn și corzi). Se află pe versantul dinspre "Pasul Turia" al "Muntelui Puturosu", la o altitudine de 1052 m (coordonate: 46.119807, 25.948498). Denumirea este legată de mirosul puțin agreabil al emanațiilor
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile (năpârcă - "Natrix natrix") sau pești (caracudă, mântuș). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
alon" însemnă stejar, și cuvintele se înrudesc Căci se vor rușina de terebinții pe care i-au dorit; și vor roși de grădinile pe care le-au ales;" (Isaia 1:29. Se poate referi la idolatria asociată cu lemnul de copaci, căci de altfel în Septuaginta și Vulgată cuvântul este tradus cu "idolii", ca forma plurală a lui "El": אֵלִים, "eilim".) Terebinții mai sunt menționați în trei capitole succesive ale Cărții Facerea (12:6, 13:18, 14
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
frumuseții exagerate a unei persoane. Pentru a evidenția conotația și proprietățile etimologice ale cuvântului ’ishq, lexicografii se raportează la ’ashaqa (iederă, Hedera helix). Iedera este o plantă cu tulpină și ramificații lemnificate subțiri și lungi ce crește agățată de trunchiul copacilor, înconjurându-l și strângându-l atât de tare încât, într-un final, acesta se va usca sau va rămâne cu urme indelebile. În măsura în care ’ishq implică anormalitate este o caracteristică indezirabilă pentru musulmani: Dumnezeu nu iubește anormalitatea, lăcomia, abuzul, exagerarea, etc.
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
devin o dependență a mânăstirii cisterciene din arhipelagul Lérins, situat mai la răsărit, în largului orașului Cannae. În 1304, Carlo II, conte al Provenței și rege al Siciliei, îi arendează arhipelagul unui marinar din Toulon, Peire Mègre, care taie aici copaci pentru lemn de construcții navale și pentru plută. În 1471, insulele îi aparțin lui Palamède de Forbin, paharnic al regelui Renat al Provenței. En 1522 cavalerii ordinului Sf.-Ioan din Ierusalim, alungați din insula Rodos împreună cu marele lor maistru Villiers
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
cu emirii mongoli și cu alte elite în ceea ce privește problemele guvernamentale și politice. Istoricul Ahmad Husain Ali Katib vorbește despre Rashid al-Din ca fiind un călător fervent în primii ani ai carierei sale, iar taxonomia detaliată din Athar wa Ahya despre copaci, plante și alte ierburi din Iran și Asia Centrală relevă un medic-cărturar ce a călătorit mult în interes medical și cărturăresc. O parte a peregrinărilor sale pare a fi o cauză a deciziei lui de a părăsi curtea Ilkhanidă în anul
Rashid al-Din () [Corola-website/Science/329064_a_330393]
-
mare poet erudit, după Norwid, pentru că a creat cicluri de poezii închinate monumentelor culturii antice și culturii italiene: ciclul Iubirea în statui din volumul Ramura înfloritoare, Pe urmele piciorului antic, din volumul Surâsul orelor și Tripticul artei italiene, din volumul Copacii înalți; pentru că a privit toate problemele omenești, inclusiv raporturile cu Natura prin prisma Culturii, prin cunoștințele sale de Literatură, de Pictură și de modificare permanentă a convențiilor din acestea. De asemenea, tablourile sale înfățișând grădini, livezi, „copaci înalți”, cuprindeau trimiteri
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]