20,963 matches
-
Suprastructura trebuia să fie închisă, iar înălțimea vehiculului să nu fie prea mare. Pentru relizarea proiectului, Daimler-Benz a folosit sașiul și componentele nou-proiectatului tanc Panzer III. Prototipurile urmau să fie construite de către firma Alkett. Cinci astfel de vehicule de luptă, denumite Ausf. 0 (Producția 0), au fost produse în 1937. Ele aveau la baza sașiul modelului de tanc Panzer III Ausf.B (Producția B), fiind echipate cu un tun scurt de 75 mm StuK (Stürmkanone) 37 L/24. Cele 5 blindate
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
montate pentru protecție un lansator de grenade 90mm NbK 39 ("Nahverteidigungswaffe") și o mitralieră MG suplimentară acționata din interior ("Rundum Feuer"). Începând cu a doua jumătate a anului 1943 au fost montate "Schurzen" (plăci laterale distanțate de blindaj). Pastă antimagnetica (denumită Zimmerit) a fost aplicată din septembrie 1943 până în septembrie 1944. Carele de luptă din seria Sturmgeschütz III erau mai usor de fabricat și mai ieftine decât tancurile contemporane lor. Astfel, un Panzer III Ausf.M costă 103,163 de mărci
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
erau în inventarul armatei. Nici un exemplar din această livrare nu a prins sfârșitul războiului. În 1947, 31 de autotunuri TAs erau în inventarul armatei române. Majoritatea erau StuG III, existând însă și un număr mic de Panzer IV/70 (V), denumite oficial TAs T4. Aceste StuG III proveneau din stocurile de captura ale Armatei Roșii, precum și din repararea unor unități scoase din lupta în timpul războiului. Autotunurile au fost folosite până în 1950, când au fost înlocuite cu ȘU-76 de fabricație sovietică. Până în
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
fost înlocuite cu ȘU-76 de fabricație sovietică. Până în 1954, toate tancurile de origine germană au fost casate. În 1942, a fost luată decizia de a monta un obuzier de 105 mm pe modelul Ausf. F în loc de tunul normal. Aceste vehicule, denumite oficial "Sturmhaubitze 42, Sd.Kfz 142/2", erau menite să asigure sprijin pentru infanterie fiindcă din ce in ce mai multe StuG III erau folosite că vânătoare de tancuri. Tunul era o variație a obuzierului de 10.5 cm leFH 18. 1,211 de
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
sol stabil. Era de așteptat ca echipajul să schimbe șenilele la cele de luptă în cel mai scurt timp după ce ajungeau pe front. Presiunea la sol era de 0.76 kg/cm2 Versiunea de comandă a tancului Tiger II era denumită Panzerbefehlswagen Tiger Ausf. B.Avea două subvariante,Sd.Kfz. 267 și Sd.Kfz. 268.Aceste versiuni transportau doar 63 de proiectile de 8.8 cm pentru a lăsa spațiu pentru echipamentul radio și aveau blindaj mai gros în zona compartimentului
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
țării câștigătoare a Campionatului Mondial de Fotbal. De la debutul acestei competiții internaționale, două trofee distincte ca formă și denumire au reprezentat victoria: Trofeul Jules Rimet, din 1930 până în 1970, și Trofeul FIFA World Cup, din 1974 până în prezent. Trofeul, inițial denumit "Victory" ("Victorie") apoi redenumit în onoarea fostului președinte Jules Rimet, era fabricat din argint placat cu aur și din lazurit (lapis lazuli), și o reprezenta pe Nike, zeița victoriei în mitologia greacă. În 1970, Brazilia a câștigat pentru a treia
Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal () [Corola-website/Science/319774_a_321103]
-
zbor uman a fost al cosmonautului Iuri Gagarin în Aprilie 1961. Primul zbor spre Lună al unui echipaj uman, a fost al americanilor astronauți Armstrong și Aldrin cu vehiculul spațial „Eagle” la 20.07.1969. Multe din vehiculele spațiale sunt denumite rachete (cosmice). Singura parte a unei rachete cosmice care se reîntoarce pe Pământ, este cunoscută sub numele de capsulă spațială, în care se găsește aparatură de comandă, control și de măsură (inclusiv datele de zbor și cercetare înregistrate) și astronauți
Zbor spațial () [Corola-website/Science/319787_a_321116]
-
este denumită înclinația unei persoane căreia nu-i place, care nu dorește, nu vrea să muncească, căreia îi place să stea fără să muncească, precum și faptul de a se complăcea în inactivitate. Economiștii au puncte de vedere diferite asupra lenei. Frédéric Bastiat
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
obținerea unei licențe pentru fabricarea a 400 de tancuri T-55, adaptate însă cerințelor Armatei Române și posibilităților industriei naționale. Versiunea românească a tancului sovietic T-55 a fost denumită TR-77, fiind proiectată între anii 1974 și 1980. Varianta finală, denumită TR-77-580 ("Tanc Românesc model 1977 cu motor de 580 de cai putere"), a fost fabricată între 1979 și 1985. Tancul TR-77 a fost un model tranzitoriu prin care industria de armament autohtonă a căpătat experiență în fabricarea vehiculelor blindate grele
TR-85 () [Corola-website/Science/319828_a_321157]
-
în anul 1937 Miss Alice May Carey (1879-1957), o misionară anglicană originară din insula Guernsey, stabilită de multă vreme în satul vecin Eyn Kerem (pe atunci Ayn Karm) a ridicat pe terenul cumpărat de ea, un hotel și un sanctuar denumit Interdenominational Shrine (Altarul Interconfesional), dedicat credincioșilor din cele trei principale religii monoteiste locale - creștină, musulmană și iudaică. Sanctuarul cunoscut ca "sanctuarul" sau "templul lui Miss Carey" a fost inaugurat în prezența unor notabilități britanice, arabe și evreiești în anul 1939
Ora, Israel () [Corola-website/Science/319833_a_321162]
-
subțire. În funcție de culoarea blănii, există mai multe tipuri de nutrie : - "Nutria sandard" : își are originea în "nutria sălbatică" de culoarea agutty. Blana este maronie, cu nuanțe de maron cărămiziu sau galben-roșcat, pană la un maron spre negru. - "Nutria safir" : este denumită și nutria bej, avand părul de pe intreg corpul de culoare bej, cu excepția celui de pe frunte și de pe bot, care este ceva mai deschis. - "Nutria neagră" : a fost semnalată pentru prima dată în Argentina. Nutriile negre prezintă jarul și spicul de
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
rongo-rongo. Tradiția orală a pascuanilor sugerează că doar o elită redusă numeric era capabilă să citească inscripțiile care erau considerate ca fiind sacre. Textele rongo-rongo autentice sunt scrise alternativ de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga într-un sistem denumit boustrophedon inversat. Pe o treime dintre tăblițe, liniile de text sunt gravate în lungul unor caneluri puțin adânci pe suprafața lemnului. Glifele redau contururi de ființe umane, de animale, de plante, de artefacte sau au forme decorative. Multe dintre figurile
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
prezintă protuberanțe caracteristice de fiecare parte a capului, reprezentând probabil urechi sau ochi. Textele individuale sunt denumite convențional cu o literă mare și un nume, cum este Tăblița C - Mamari. Uneori numele pot fi descriptive, așa cum se întâmplă cu tăblița denumită Lopata sau cu tăblița denumită Tabachera sau pot indica locul unde se află textul respectiv: Mica Tăbliță din Santiago sau Toiagul din Santiago. Rongo-rongo este denumirea modernă a inscripțiilor și înseamnă în limba rapa nui a recita, a declama, a
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
parte a capului, reprezentând probabil urechi sau ochi. Textele individuale sunt denumite convențional cu o literă mare și un nume, cum este Tăblița C - Mamari. Uneori numele pot fi descriptive, așa cum se întâmplă cu tăblița denumită Lopata sau cu tăblița denumită Tabachera sau pot indica locul unde se află textul respectiv: Mica Tăbliță din Santiago sau Toiagul din Santiago. Rongo-rongo este denumirea modernă a inscripțiilor și înseamnă în limba rapa nui a recita, a declama, a incanta. Numele original al textelor
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
calea războaielor. Unii cercetători au ajuns la concluzia că "ta‘u" din "kohau ta‘u" face trimitere la o formă de scriere separată de rongo-rongo. Etnologul german Thomas Barthel a remarcat următoarele: „Pascuanii aveau și o altă formă de scriere denumită "ta‘u" și cu ajutorul căreia își scriau cronicile sau își notau evenimentele importante, dar această formă de scriere a dispărut.” Steven Fisher (autorul cărții "Istoria Scrisului") a consemnat următoarele: „inițial ta‘u a fost un tip de inscripționare romgo-rongo. În
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
formă de scriere a dispărut.” Steven Fisher (autorul cărții "Istoria Scrisului") a consemnat următoarele: „inițial ta‘u a fost un tip de inscripționare romgo-rongo. În 1880, un grup de înțelepți pascuani au inventat un sistem de inscripționare derivat din rongo-rongo, denumit, de asemenea, "ta‘u" și care a fost folosit la decorarea sculpturilor artizanale, cu intenția de a le spori valoarea comercială. Acest sistem derivat este o simplă imitare a sistemului rongo-rongo.” Un pretins al treilea tip de inscripționare, "mama" sau
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
ul (denumit și transsexualitate) se caracterizează printr-o identificare puternică și persistentă cu celălalt gen. Persoanele în cauză simt că sunt victime ale unui accident biologic și sunt închise într-un corp care nu se potrivește identității lor de gen. Cei care
Transsexualism () [Corola-website/Science/319009_a_320338]
-
ale proiectului. Planul de management al calității definește cerințele pentru calitate și procesele de control al calității care vor fi aplicate asupra managementului proiectului. Cerințe specifice pentru calitate vor fi înglobate în descrierea fiecărui produs/livrabil al proiectului. "Definiții operaționale" denumite și "metrici" în unele aplicații, descriu cum se măsoară calitatea în lucrările proiectului, precum și în livrabile reale, în cadrul procesului de control al calității. O atenție particulară trebuie să se acorde metricilor care indică modul în care proiectul progresează, în termeni
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
, turbocompresorul are rolul de a ajuta la introducerea unei cantități mai mari de aer proaspăt în cilindrii unui motor - proces denumit "supraalimentare". Principiul de funcționare al unui turbocompresor a rămas același din 1915 și până în zilele noastre; mai exact, un turbocompresor este alcătuit din două părți: turbină și compresorul. Aceste două elemente componente sunt interconectate prin intermediul unui ax central. Astfel, gazele
Turbocompresor () [Corola-website/Science/319077_a_320406]
-
sau în mișcare rotorul compresor, forțând astfel în cilindrii motorului aerul aspirat din atmosferă. Având în vedere că, în timpul acestui proces de comprimare, aerul proaspăt se încălzește, micșorându-și densitatea, instalațiile moderne de supraalimentare au în componență lor un radiator, denumit intercooler, care are rolul de a ajuta la scăderea temperaturii aerului și implicit la creșterea densității acestuia, astfel încât în volumul fix al cilindrilor motorului va încăpea o cantitate mai mare de aer proaspăt (molecule de oxigen). Controlul presiunii refulate se
Turbocompresor () [Corola-website/Science/319077_a_320406]
-
din Cernăuți au alcătuit o echipă de fotbal. În 1908, numele asociației a fost schimbat în cel de DFC Czernowitz (DFC = "Deutscher Fußballklub", club de fotbal german). În primăvara anului 1909, s-a desprins din club o echipă de fotbal denumită acum "IFC Czernowitz" (IFC = "Internationaler Fußballklub", club de fotbal internațional). Aceasta a fuzionat la 27 mai 1910 cu "Danubia Czernowitz" (înființată tot în primăvara anului 1909) pentru a forma clubul BASK Czernowitz (BASK = "Bukowinaer Allgemeiner Sportklub", club sportiv general bucovinean
Jahn Cernăuți () [Corola-website/Science/319084_a_320413]
-
În vara anului 1940, asociația a fost dizolvată după populația germană a emigrat în Germania. După cel de-al doilea război mondial s-a înființat în Stuttgart-Büsnau cea mai mare așezare a germanilor bucovineni din Germania, cu un club sportiv denumit "Sport- und Kulturverein Büsnau", ai cărui membri proveneau din foștii "Jahner" și care a fost redenumit mai târziu ca "TSV Jahn Büsnau". Pânăla începutul lunii august 1922, Jahn Cernăuți nu a avut un stadion propriu. În perioada 1903-1914, echipa a
Jahn Cernăuți () [Corola-website/Science/319084_a_320413]
-
construit o nouă casă lângă fabrică lui și s-a căsătorit cu fiica unui bogătaș. Sophie a adus cu ea o zestre substanțială, care l-a ajutat pe Opel să se extindă. În 1870, el a introdus o nouă mașină, denumită Sophia, după numele soției sale. În 1880 producția de mașini de cusut a crescut, cu extinderea continuă a uzinei, și până în 1899 au fost fabricate mai mult de o jumătate de milion de mașini. Vârful de 1 milion de mașini
Adam Opel () [Corola-website/Science/319096_a_320425]
-
Bugeac, iar cea mai mare parte a teritoriului republicii Moldova era doar partea de răsărit a Principatului Moldova. În 1812, prin Pacea de la București (1812) dintre Rusia și Imperiul Otoman, Rusia a anexat acest teritoriu, formând gubernia de atunci încoace denumită Basarabia și stabilind granița cu Moldova pe râul Prut. În anul 1859, Principatul Moldova s-a unit cu Principatul Muntenia, formând statul România. În anul 1918, în timpul primului război mondial, Sfatul Țării a proclamat Unirea Basarabiei cu România. Prin Pactul
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]
-
Schimbul teritorial între Republica Moldova și Ucraina, propus în 1997, definit în 1999 et care a fost trecut în 2001 într-un protocol adițional la Tratatul frontalier Moldo-Ucrainean din 23 octombrie 1992, nu a fost până acum aplicat, deoarece statutul teritoriului denumit ”Rîpa de la Mîndrești”, între Giurgiulești și Reni, este litigios. Prin urmare, frontiera "de facto" („de fapt”, fixată în 1992) ajunge la Dunăre la 340 m la răsărit de confluența Prutului, în amont de Rîpa de la Mîndrești, în timp de frontiera
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]