22,212 matches
-
nu ne face mai apți pentru acel rest din viață destinat „comerțului“ superior cu bărbații și Îndeletnicirilor acestora? Politica și creația artis tică, negustoria și meșteșugurile, sportul? Nu e semn bun, zic unii, când omul de acțiune se simte prea fericit În preajma femeilor. Iar Christos: „Ce este mie și ție, mu iere? Încă nu a venit ceasul meu.“ Mă recunosc datornicul femeilor pentru contribuția lor la stilul și Înfățișarea mea de astăzi, care uimesc Încă pe cei de o seamă cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai faci tu, jivină netrebnică? Te ții de bles temății, calce-ce gia. Mi-e tare dor de tine. Aștept să aflu câteva rânduri de-ale tale la Gheorghiu... Țipau țiganii, Înjura co dreanul, Îi batjocorea notarul și eu, Beldie, eram fericită... Plec acum la Buziaș.“ La 11 august 1922, Cora mai trimite o „bănățană“ din care s-a scos: „Baci Beldie, dragă... Eu nu te țuc, uite așa ge șiudă, că nu ești ortac cum șe cage, ci dat la viclenii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scos din cadrele active ale armatei, fiind nevoit să lucreze, în 1948-1949, ca tractorist, șef de brigadă la SMT Alba Iulia. Tot în calitate de tractorist o cunoaște și pe viitoarea sa soție, ceea ce nu i-a împiedicat să aibă o căsnicie fericită care durează de 60 de ani... Ulterior urmează facultatea de Mecanică Agricolă la București, devenind inginer. După căderea regimului comunist își vede recunoscute meritele militare, fiind avansat, la 9 mai 2005, general de flotilă aeriană. Este remarcabilă activitatea memorialistică și
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
cu un trabuc aprins și o ceașcă de cafea în față, mulți dintre veritabilii eroi ai armatei române să zacă în închisorile regimului comunist. Puțini dintre ei au reușit să părăsească țara, dar nici aceștia nu au avut o soartă fericită. Unul dintre ei a fost căpitanul aviator Ion Profir, considerat cel mai bun pilot român de bombardament greu. Evadat cu un avion în Turcia în 1947, stabilit la Paris, scrie un volum de memorii pe care încearcă, zadarnic, să îl
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
atunci, trebuie să nu mâncăm, că-i păcat. Noi, cu figuri simandicoase și cu supușenie, iam răspuns că așa se va întâmpla. Apoi călugărul a plecat la treburile lui. Noi ne-am trezit singuri în cameră, cu micile noastre bagaje, fericiți că până aici ne-a arhondaric mers bine, dar după atâta umblătură, ne bântuia o foame nemaipomenită. Am făcut repede un consiliu și am decis în unanimitate că toate sunt bune, inclusiv slujba de noapte, la care vom merge, dar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
mă așteaptă o ceartă bună acasă, de nu cumva o să încasez chiar o mamă de bătaie. Dar ce contează, e atât de bine la derdeluș, dacă s-ar putea, mi-aș petrece întreaga viață aici, la săniuș. Și totuși, această fericită primă zi a anului 1956 nu este fericită până la capăt. O anume întâmplare dă totul peste cap. Și anume: la una dintre curse (este deja seară, dar nu e întuneric, poate din cauza becurilor stradale aprinse sau mai degrabă din cauza lunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
secretară la o școală într-un sat aproape, la Izvoarele. Copiii se descurcă la școală și lucrează ca zilieri la seră. Tata a respirat ușurat, chiar primise o veste extraordinară, a pus telefonul în furcă și a părăsit clădirea tulburat, fericit. Dar ziua aceea era departe de a-și epuiza surprizele. În centru, a descoperit un anticariat și a tresărit, de atâta vreme nu mai ținuse în palmele sale o carte! Nu a rezistat tentației și a trecut pragul micului magazin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
se simtă bine, confortabil, astfel încât să nu-și dorească să iasă de acolo. Dacă însă ar fi încercat să iasă, ar fi constatat că nu e posibil, se află închis, porțile sunt ferecate sau nu există, casa aceea atât de fericită e de fapt un labirint. Atunci, Truman, m-am trezit din acest vis. A fost un vis cu tata. 11 TC "11" \l 1 Mă trezesc din visul cu tata, un vis care nu mi-a plăcut deloc, care mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tot stătea sub steaua glorioasă a inspirației: scria neobosit, scria puternic, înnoitor, scria izbutind să exprime sinele său de profunzime (ceea ce-și dorise dintotdeauna), scria ca și cum cineva suprauman i-ar fi dictat. Practic, fratele meu Vlad era un ins fericit, un ins care-și trăia visul. Uitase, ștersese din creierul său (așa cum ai șterge, cu buretele umed, de pe tabla neagră o propoziție greșită, care nu-ți convine) episodul sinistru cu arestarea lui, cu chinurile fizice la care fusese supus acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mine decât să aprind chibriturile. De mic, cum aveam un ban, îmi cumpăram o cutie ori mai apoi o duzină de cutii de chibrituri, mă ascundeam în spatele casei și le aprindeam, unul după altul, mă uitam cu ochii cât cepele, fericit, la flacăra mică și nu mă mai săturam. Asta e cea mai grozavă treabă pentru mine, să văd cum se aprinde și cum se-ntețește focu. Asta-mi place mie nambăroan pe lume - să dau foc, să privesc cum arde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
care s-au obișnuit să dea ani grei de temniță unor popoare întregi, să rășluiască de la locul lor state, să strămute țări, care în numele fericirii popoarelor au exterminat popoare, ieșind de multe ori (ca la Fântâna Albă), să-i facă „fericiți” pe oameni cu mitralierele, nu puteau să nu fie „generoși” și cu oameni neângenunchiați ca Ilie și camarazii săi. Tratativele purtate timp de nouă ani de zile „de la egal la egal” între Republica Moldova și o parte a teritoriului ei, sechestrat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
băiat și vă doresc multă sănătate să puteți rezista la supărarea care o aveți pe suflet. Din partea noastră vă trimitem câte ceva să vă bucurați și să aveți viață lungă și liniștită. De supărări să nu mai aveți parte. Mulți ani fericiți! Un an bun cu bucurii și sănătate!” Mesajul Elvirei și Ionelei Opran: “Din partea doamnei Elvira Opran și al fiicei Ionela Opran, din depărtare, tocmai de la Pacific, care nu vă uită nici ele. Sunt alături de suferința dv. și se roagă la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Ilie, să trăiască liber, fără închisoare, fără suferință! Să vă ajute și să vă întărească Dumnezeu! întru mulți ani dumneavoastră și familiei ! Măicuța Natalia Ilașcu a izbucnit în plâns: “Le urez sănătate la toată lumea, la toată Europa. Sănătate și ani fericiți! De-acuma nu mai am cuvinte și nu mai am putere...Cum nu l a văzut tata lui, așa n-am să-l mai văd nici eu. Poate o da Dumnezeu, astăzi se întâlnesc la Tiraspol Smirnov și cu Lucinschi
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
că sunt buni. Aș fi venit și acum, dar m-a luat în primire reumatismul și nu pot pleca la drum. Poate mai târziu, când o să se încălzească. Eu vă doresc noroc ca să vă întărească Dumnezeu ca să ajungeți momentul acela fericit, când o să-l întâlniți pe fiul dumneavoastră. Rugăciunea asta o fac aproape permanent și poate se va auzi Sus. Acum ce aș putea să vă spun, decât Dumnezeu să vă întărească, să vă dea sănătate, ca să ajungeți cu bine clipa
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și de unii și de alții. Deci, ne bucurăm de această vizită, dar cu lacrimi, cu mâhnire, pentru că, privind pe mama acestui erou al poporului nostru, luând aminte la suferințele lui, simțim durerea nedreptății. însă adevărul totdeauna cere jertfă și fericit este cel care se jertfește pentru adevăr, adevărul de credință, adevărul național. Deci, dumneavoastră trăiți o mare durere, dar această durere trebuie să fie și este răsplătită de o mângâiere, că ați dat naștere unui fiu cu adevărat plin de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ați dat naștere unui fiu cu adevărat plin de credință în Dumnezeu și adevărat Ispas între noi. Așa trebuie să fim fiecare dintre noi, să nu facem rabat, să nu dăm înapoi în fața unui adevăr mântuitor. Deci sunteți o mamă fericită și fericirea o trăiți în durerea pe care o știm cu toții. N am personal posibilitatea să vă primesc în altă parte decât aicea, pentru că așa este vremea de astăzi. Dintotdeauna multă activitate, multa lucrare. S-a întâmplat și cu această
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cea mai mare contribuție pentru neamul lor, eu știu că numele Ilașcu va fi înscris acolo. Deci, satul dumneavoastră, într-un fel sau altul, a nimerit în istorie. Să o conducem pe ultimul drum pe această femeie nenorocită și totodată fericită, că a lăsat în urma ei un drum pe care vom merge până la izbândă. Dumnezeu să o odihnească și dumneavoastră să nu pierdeți credința lui Ilie Ilașcu, credința că vom fi în sfârșit liberi! Vom fi împreună și vom putea cinsti
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și vom putea cinsti tot ce am moștenit de la părinții noștri. Scuzați-ne că am făcut atât de puțin să-l eliberăm pe Ilie Ilașcu!” Tamara Suniță: „Trebuie să fim mândri, toți cei care am cunoscut această familie, și sunt fericită că am luptat umăr la umăr cu Ilie. Am cunoscut pe acești bravi părinți, ștefan și Natalia Ilașcu. Dumnezeu să-i ierte, sunt plecați dintre noi, rămânând această casă pustie. Să nu uitați cărărușa aici, la casa părintească! Nu mai
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ne-a susținut în momente grele, și am avut impresia că sufletul ei este cu mult mai mare ca trupul. Pentru acest copil mare al dumneavoastră, vreau să vă felicit. Atunci când un părinte se realizează prin copii, cred că este fericit. Sunteți un om fericit, domnule Ioan Alexa.” La 2 septembrie 2004, am mers acasă la domnul Ioan Alexa și i-am pus caseta audio, să asculte înregistrarea cu domnul Nicolae Dabija. Domnul Alexa ne-a mărturisit următoarele sale gânduri: „în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
momente grele, și am avut impresia că sufletul ei este cu mult mai mare ca trupul. Pentru acest copil mare al dumneavoastră, vreau să vă felicit. Atunci când un părinte se realizează prin copii, cred că este fericit. Sunteți un om fericit, domnule Ioan Alexa.” La 2 septembrie 2004, am mers acasă la domnul Ioan Alexa și i-am pus caseta audio, să asculte înregistrarea cu domnul Nicolae Dabija. Domnul Alexa ne-a mărturisit următoarele sale gânduri: „în primul rând, mulțumesc pentru
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
te relaxezi și să te simți bine, și alta să zaci, cum am zăcut eu cândva și în niște redacții, și să te simți prost. Aici e diferența. Nu cred să existe vreun om zdravăn la cap care să moară fericit că s-a dus la serviciu ca un robot, iar acolo i-a reușit marea păcăleală nefăcând nimic. Dacă pomenesc de anii destul de mulți în care, pardon de expresie, am frecat menta, e pentru că în toți acei ani n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
balotaj între Coșbuc și Masa Tăcerii. După al treilea tur însă, lucrurile încep să meargă, și deștepții de la „Frații Cucu“ au toate motivele să plece acasă convinși că nu-s mai proști ca alții: sigla de pe sul împacă în mod fericit nevoia de cultură cu celelalte nevoi ale momentului, inclusiv cu factorul patriotic. Pe noul produs va fi imprimată imaginea atât de dragă românului, a Bătăliei de la Mărășești. Canapelele babei Cineva, un om milos, desigur, i-a adus cerșetoarei o canapea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fac fix o mie. Cu trei sute însă îți cumperi o canapea nouă.“ „Are dreptate șmecherul -i-a zis domnul Bouleanu soției fluturând cei trei sute de EURO -, acum zău că mă simt nițel vinovat.“ „De ce să te simți vinovat?“, l-a consolat, fericită că avea un bărbat deștept, doamna Bouleanu. A luat omul marfa, a plătit.“ „Nu față de pușlamaua de restaurator, ci față de babă. Nu i-am dat cincizeci de EURO, i-am dat cincizeci de dolari. O să mă bată Dumnezeu.“ „Ce, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
silitor, dar când se ducea la Biblioteca Municipală și se pierdea printre rastelele burdușite cu cărți, era copleșit de un sentiment de frustrare. Știa că unul dintre rafturi se găseau precis niște romane și povestiri care l-ar fi făcut fericit, dar care era acesta nu-i spunea nimeni. „Ce cauți tu, măi, băiețel?“, îl întreba supraveghetoarea când îl vedea că rămânea ca hipnotizat în fața rastelului cu autori clasici. Codin Antonescu se uita la romanele groase și în mai multe volume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Eram prea tînără pe atunci și m-am identificat instantaneu cu acest om care Își povestise aventurile Într-un mod atît de spontan. Desigur că, pe măsură ce Înaintam cu lectura, am Început să văd mai limpede cine era acesta și eram fericită că eram fiica lui. Nu mi-am propus să vă dezvălui nimic din ceea ce veți descoperi citind, dar nu am nici o Îndoială că, după ce veți fi terminat cartea, vă veți Întoarce asupra unor pasaje, pentru a le gusta din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]