21,807 matches
-
și nici perfecțiunea aparent înghețată a imaginilor nu plasează versul în sfera construcțiilor artificiale. Asimilările culturale reprezintă particularitatea definitorie a acestei poezii, și ele transpar fie la nivelul imaginii (de factură avangardistă), fie la acela al structurării exterioare a textului poetic. Concepând limbajul poeziei drept „limbă pe cale de a deveni operă”, poetul se autodefinește în raport cu această realitate, ca „un monstru [...] lexicofag”, ca „fiul unui verb ursuz”. Ermetismul este o modalitate de apreciere discretă, neexplozivă a lumii. Poetul, „locuitor de labirint, / Cu
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
împresoară / Ca luna, ca o stea, ca o pustie.” O altă ipostază a lui D., cea de stilistician-semiotician, nu face decât să aducă o mărturie în plus că cele două componente ale scrisului său nu se pot despărți. Dialectica limbajului poetic (1986) investighează raportul limbă-limbaj-poezie, constatând că textul poetic este ghidat semantic de un sens matricial, că poezia nu trebuie decodată niciodată în accepția matematică a termenului și că poeticitatea este element comun emițătorului și receptorului. Vocația de teoretician al limbajului
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
pustie.” O altă ipostază a lui D., cea de stilistician-semiotician, nu face decât să aducă o mărturie în plus că cele două componente ale scrisului său nu se pot despărți. Dialectica limbajului poetic (1986) investighează raportul limbă-limbaj-poezie, constatând că textul poetic este ghidat semantic de un sens matricial, că poezia nu trebuie decodată niciodată în accepția matematică a termenului și că poeticitatea este element comun emițătorului și receptorului. Vocația de teoretician al limbajului poetic se confirmă și în Mutații paradigmatice în
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
1986) investighează raportul limbă-limbaj-poezie, constatând că textul poetic este ghidat semantic de un sens matricial, că poezia nu trebuie decodată niciodată în accepția matematică a termenului și că poeticitatea este element comun emițătorului și receptorului. Vocația de teoretician al limbajului poetic se confirmă și în Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc (1998) sau în Insurecția respectuoasă (2000), unde se realizează, pentru prima oară, un inventar de paradigme individuale ale marilor poeți români, identificându-se și caracterele supraindividuale, cele care asigură
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
semantic de un sens matricial, că poezia nu trebuie decodată niciodată în accepția matematică a termenului și că poeticitatea este element comun emițătorului și receptorului. Vocația de teoretician al limbajului poetic se confirmă și în Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc (1998) sau în Insurecția respectuoasă (2000), unde se realizează, pentru prima oară, un inventar de paradigme individuale ale marilor poeți români, identificându-se și caracterele supraindividuale, cele care asigură continuitatea evoluției limbajului poetic. În Călătorie spre centrul poeticului (2000
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
în Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc (1998) sau în Insurecția respectuoasă (2000), unde se realizează, pentru prima oară, un inventar de paradigme individuale ale marilor poeți români, identificându-se și caracterele supraindividuale, cele care asigură continuitatea evoluției limbajului poetic. În Călătorie spre centrul poeticului (2000) sunt interpretate, din unghiuri diverse, texte sau ansambluri de texte, demersul teoretic fiind însoțit și susținut de analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
limbajului poetic românesc (1998) sau în Insurecția respectuoasă (2000), unde se realizează, pentru prima oară, un inventar de paradigme individuale ale marilor poeți români, identificându-se și caracterele supraindividuale, cele care asigură continuitatea evoluției limbajului poetic. În Călătorie spre centrul poeticului (2000) sunt interpretate, din unghiuri diverse, texte sau ansambluri de texte, demersul teoretic fiind însoțit și susținut de analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
limbajului poetic. În Călătorie spre centrul poeticului (2000) sunt interpretate, din unghiuri diverse, texte sau ansambluri de texte, demersul teoretic fiind însoțit și susținut de analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
diverse, texte sau ansambluri de texte, demersul teoretic fiind însoțit și susținut de analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
45; Al. Călinescu, Un alt fel de a citi poezia, CRC, 1986, 46; Liviu Franga, Spațiul poeziei, VR, 1987, 1; Livius Ciocârlie, Dilema poeticianului, O, 1987, 18; Vasile Popovici, Exigențele rigorii, O, 1987, 40; Mircea Borcilă, Crișu Dascălu, „Dialectica limbajului poetic”, CLG, 1987, 2; Ruja, Parte, I, 197-202; Cornel Ungureanu, Mic tratat despre implozia poetică, „Timișoara”, 1995, 155; Șerban Foarță, Crișu Dascălu-55, O, 1996, 6; Adriana Iliescu, „Havuze de nisip”, PSS, 1996, 6-7; Adrian Dinu Rachieru, Un temperament livresc: Crișu Dascălu
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Franga, Spațiul poeziei, VR, 1987, 1; Livius Ciocârlie, Dilema poeticianului, O, 1987, 18; Vasile Popovici, Exigențele rigorii, O, 1987, 40; Mircea Borcilă, Crișu Dascălu, „Dialectica limbajului poetic”, CLG, 1987, 2; Ruja, Parte, I, 197-202; Cornel Ungureanu, Mic tratat despre implozia poetică, „Timișoara”, 1995, 155; Șerban Foarță, Crișu Dascălu-55, O, 1996, 6; Adriana Iliescu, „Havuze de nisip”, PSS, 1996, 6-7; Adrian Dinu Rachieru, Un temperament livresc: Crișu Dascălu, CL, 1997, 3; Livius Bercea, Crișu Dascălu sau Spațiul dintre lingvistic și poetic, „Paralela
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
implozia poetică, „Timișoara”, 1995, 155; Șerban Foarță, Crișu Dascălu-55, O, 1996, 6; Adriana Iliescu, „Havuze de nisip”, PSS, 1996, 6-7; Adrian Dinu Rachieru, Un temperament livresc: Crișu Dascălu, CL, 1997, 3; Livius Bercea, Crișu Dascălu sau Spațiul dintre lingvistic și poetic, „Paralela 45”, 2001, 3425; Viorica Bălteanu, Crișu Dascălu - 60, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Livius Bercea, Crișu Dascălu. Bucuria comunicării prin cuvântul poetic, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Andrei Grigor, Critică universitară: Crișu Dascălu. „Insurecția respectuoasă”, „Antares”, 2002, 46-48. L.P.B.
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Rachieru, Un temperament livresc: Crișu Dascălu, CL, 1997, 3; Livius Bercea, Crișu Dascălu sau Spațiul dintre lingvistic și poetic, „Paralela 45”, 2001, 3425; Viorica Bălteanu, Crișu Dascălu - 60, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Livius Bercea, Crișu Dascălu. Bucuria comunicării prin cuvântul poetic, „Rostirea românească”, 2001, 10-12; Andrei Grigor, Critică universitară: Crișu Dascălu. „Insurecția respectuoasă”, „Antares”, 2002, 46-48. L.P.B.
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Sonete, conținând traducerea a 28 de sonete shakespeariene, încununare a întregii sale activități și operă de mare erudiție. După cum mărturisea într-un interviu acordat lui Gabriel Gafița, metoda este una inovatoare și presupune renunțarea „la orice efort de a recrea poeticul pentru a respecta textul cu toată bogăția lui”. Traducerea este una filologică, literală, urmărind redarea exactă a sensurilor vizate de poetul englez și neîngăduind nici o intruziune a personalității creatoare a celui care transpune textul shakespearian în altă limbă. Această nouă
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
Timișoara, 2001. Repere bibliografice: A.P. Samson, „Oglinzi fermecate”, RP, 1930, 3720; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Șt. Popescu, Critice, București, 1947, 61-64; Mihail Dolgan, Creația lui Liviu Deleanu în școală, Chișinău, 1983; Eliza Botezatu, Liviu Deleanu: formulă poetică și expresivitate, RLSL, 1991, 2; Liviu Deleanu, DCS, 89-90; Baca Deleanu, Drumețiile noastre, Chișinău, 1992; Mihail Dolgan, Virtuțile estetice ale „stilului clasic”, LA, 1997,1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 175, 394. D.M.
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
Botoșani, 2001; Bună dimineața, America!, 2003. Repere bibliografice: Constantin Țoiu, [Dan David], RL, 1978, 32; Cezar Ivănescu, Numele poetului. Dan David, LCF, 1981, 4; Valentin F. Mihăescu, Dan David, „Eu vă iubesc pe toți”, LCF, 1982, 16; Laurențiu Ulici, Febra poetică, RL, 1982, 22; Daniel Dimitriu, „Eu vă iubesc pe toți”, CL, 1982, 6; Constantin Hârlav, „Eu vă iubesc pe toți”, TR, 1982, 34; Alexandru Condeescu, Poeme „rock” și elegii, LCF, 1983, 6; Al. Dobrescu, Romane și nu tocmai, CL, 1984
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
a alcătuit în 1971 o ediție din Mărturisirile literare inițiate de D. Caracostea în anii 1932 și 1933 cu scriitori români reprezentativi din epoca interbelică. În 1973 a tipărit antologia Zburătorul. Balade culte românești, în care surprinde evoluția acestei specii poetice de la primele ei manifestări până în contemporaneitate. A readus la lumină scrierile lui N. Iorga grupate sub titlul Neamul românesc în Basarabia (I-II, 1995-1997). Pentru a contura o perspectivă cât mai completă asupra raporturilor marelui istoric cu realitățile social-politice, umane
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Român, vicepreședinte al Ligii Culturale, fiind ales, în 1902, membru corespondent al Academiei Române. Scrisul era pentru acest cărturar cu bune cunoștințe clasice o manifestare într-un fel adiacentă rostului esențial, de dascăl, preocupat de gramatica greacă, de geografie, istorie ori poetică. Era prețuit pentru erudiția și spiritul său sever, fiind omagiat cu gesturi de amiciție de scriitori precum B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale ș.a. Colaborarea la publicațiile din epocă, discontinuă, se caracterizează prin diversitate și eclectism. În „Națiunea”, „Conservatorul”, „Timpul
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
limba engleză discursurile lordului Th. Macaulay, publicase portrete ale unor oratori și oameni politici români. Înscrise în normele esteticii clasice, ideile lui D. despre artă și literatură instituie drept maeștri pe Aristotel, Lessing și pe Taine. O plănuită carte despre poetică ar fi introdus în capitolele ei multe dintre articolele de teorie literară publicate. Cu un concept estetic dacă nu învechit, cel puțin inadecvat momentului literar căruia îi era contemporan, criticul accepta, de pildă, doar ideea unei literaturi „sănătoase”, refuza realismul
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
versificator ingenios, stăpân pe o gamă ritmică și strofică variată: el introduce alegra strofă 7-3-7//7-3-7, folosită de Ronsard, Hugo, Th. Gautier, iar în rimă, pentru a realiza o sonoritate deosebită, plasează nume proprii exotice. Dar calitățile formale și instinctul poetic i-au fost copleșite de verbozitate și de greaua încărcătură neologică, franțuzită ori italienizantă. Drama sa Grigorie Vodă, domnul Moldovei (1864), prolixă, construită în manieră hugoliană, este una dintre primele piese istorice românești. Un vodevil, Don Gulică sau Pantofii miraculoși
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
epitet. Câteva poeme au însă o unitate și o originalitate pregnantă. Ca poet, a rămas discipolul lui Macedonski. Era familiarizat cu orientările noi ale liricii franceze și, sub influența lui Baudelaire, se cristalizează una dintre temele dominante ale producției sale poetice, adunată în Fabule, 1883, Versuri, 1884, Făt-Frumos. Forme noi. Pygmalion. Din albumul ei. Poezii 1883-1888, 1889: spleenul, invazia pustiitoare a monotoniei și urâtului. Urâtul e, ca la Baudelaire, „fantasmă uriașă” devoratoare (Urâtul), viciile capătă coșmarești întruchipări bestiale (Conștiința). Poetul evocă
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
de copii orbi/ Le clătește apoi seara/ în albia dulce a râului/ le stoarce și le întinde/ la uscat pe sârmă/ în livada de vișini.// În locul fiecărui cârlig/ cântă albastra privighetoare.” (Peisaj cu îngeri orbi). Poemele în proză - sau proza poetică, alegorică și poemele epicizate, cu „tramă” - continuă o linie foarte fertilă în opera lui D., desăvârșită, în Suflete la second hand (2000), de poemul (ciclul poematic) Fluture cap-de-mort. Aici, „drama morții” e folosită de autor ca materie poetică de mâna
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
sau proza poetică, alegorică și poemele epicizate, cu „tramă” - continuă o linie foarte fertilă în opera lui D., desăvârșită, în Suflete la second hand (2000), de poemul (ciclul poematic) Fluture cap-de-mort. Aici, „drama morții” e folosită de autor ca materie poetică de mâna a doua, adică prin intermediul unui travesti epic parodic. Personajele și poveștile lor, desfășurate într-un Iași carnavalesc, au o savoare deosebită, poeziei îi priește de minune ancorarea într-un real concret, sordid, în materia stufoasă a realității, pe
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]