KorAP: Find »[drukola/base=redacta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...795 796 797 ...813 >

20,324 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească (1883-1887) sub conducerea lui Alexandru Geană, profesor al aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
27 martie 1911, s-a hotărât ca arhiepiscopul Netzhammer și părintele Lucius Fetz să se ocupe cu cenzurarea cuvintelor considerate "prea aspre", indiferent ce autor le folosea. Tot atunci au fost aprobate două documente foarte importante și anume: articolul program, redactat de M. Theodorian Carada și statutele revistei, redactate de Carada, Fetz și Ioan Bălan 347. O altă hotărâre ce s-a luat în respectiva ședință a fost aceea de a se publica separat pe afișe (100 de exemplare) sumarul publicației

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Netzhammer și părintele Lucius Fetz să se ocupe cu cenzurarea cuvintelor considerate "prea aspre", indiferent ce autor le folosea. Tot atunci au fost aprobate două documente foarte importante și anume: articolul program, redactat de M. Theodorian Carada și statutele revistei, redactate de Carada, Fetz și Ioan Bălan 347. O altă hotărâre ce s-a luat în respectiva ședință a fost aceea de a se publica separat pe afișe (100 de exemplare) sumarul publicației, în ideea realizării unei bune publicități a apariției

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o mișcare culturală în cadrul Bisericii Catolice din România, impunând un model care a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fond, precum și unele de conținut, apărute în articolele publicate în perioada 1938-1940, s-au înscris în tabloul general al vremii și demonstrează faptul că publicațiile catolice din România au fost afectate și influențate de evoluția politică din țară. Ziarul era redactat pe patru coloane și avea întotdeauna un editorial pe prima pagină, ce făcea referire de obicei la evenimentele importante din săptămâna respectivă și în care se enunța părerea Bisericii cu privire la acele fapte. Editorialele vizau o gamă largă de domenii:practic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau și articole care apăreau în mai multe numere, ca o serie, până se epuiza tema respectivă, după care se trecea la alta. Se redactau însă și materiale care apăreau o singură dată și care epuizau respectivul subiect. Articolele vizau teme dintre cele mai diferite precum: Din staul la regalitatea mondială, Alegerile din Spania, Superficialitatea tineretului. În afară de apariția obișnuită (la început o apariție bilunară, ulterior

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph D'Ester, pagina a doua de episcopul R. Netzhammer iar paginile trei și patru de monseniorul Auner, care era redactorul și administratorul revistei 428. Un alt motiv al editării revistei, enunțat încă din primul număr apărut la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comitet de inițiativă format din Carol Auner, Iulius Hering, Ioan Bălan, Sigismund von Toth și Peter Vieten. Toți pașii, precum și intențiile privind organizarea efectivă a acestei asociații au fost publicate în Bukarester katholisches sonnatagsblatt. La 30 noiembrie 1913444 a fost redactat un comunicat privitor la intenția formării "Asociației Catolicilor din București", precum și la viziunea Comitetului de inițiativă referitoare la statutul acesteia; mai exact, toate organizațiile catolice care urmau să formeze noua asociație își păstrau vechiul statut și scopurile pentru care se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în primul număr după reapariție, s-a menționat existența unei alte reviste de limbă germană: Jugenfreund, ca fiind o publicație "mensuală de limbă germană ce suplinise parțial golul lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul Carol Auner. Un eveniment deosebit s-a petrecut în anul 1924, când episcopul Raymund Netzhammer și-a dat demisia. Acest

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii ei colaboratori. Ca și revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt și Jugenfreund a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor au fost scrise în această limbă, însă au existat și materiale redactate în limba română și franceză. Revista Jugenfreund a apărut sub egida "Școlile arhiepiscopale", după preluarea acestei instituții de către Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scrise în limba română 470, din dorința de a se adresa tuturor tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică :"Chestiunile literare" și "Cronica externă". Se poate afirma așadar că Hildebrand Frollo

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
familie". Acest subiect a fost tratat în numeroase rânduri de către părintele Anton Bișoc, care s-a ocupat de pregătirea tinerilor în vederea căsătoriei. Toate articolele scrise de acesta au fost apoi adunate într-o carte de 160 de pagini. Materialele erau redactate într-o formă populară și se adresau în general locuitorilor satelor. Autorul acestor articole și a cărții a fost paroh de Săbăoani și a scris materialele deoarece a observat "neajunsurile ce s-au răspândit prin satele catolice referitoare la problema

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care uneori te duce la mormânt. Când ești ostenit și asudat, să nu bei apă rece îndată și cu lăcomie, căci poți căpăta friguri și alte boli grele"685. Un alt material redactat de părintele Tocănel (el a scris pe parcursul anilor aceste rubrici cu sfaturi practice) îi informa pe gospodarii din satele catolice că pentru a ridica locuințe noi, trebuiau să respecte regulamentul pentru construirea locuințelor țărănești din 14 iunie 1894; de exemplu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ajutor oferă acesta persoanei pe care o ocrotește. Din cauza sistemului deficitar al promovării și al plății abonamentului, revista Viața a întâmpinat numeroase probleme financiare, care i-au făcut pe colaboratori să își exprime îngrijorarea: "Avem în Moldova câteva reviste catolice redactate pentru popor și pe pragul minim de 50-70 lei poți avea toate numerele ce apar în fiecare lună din an"696. După 14 ani de apariție, tirajul revistei a rămas același: tot de 1.000 sau 2.000 de exemplare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
infernului, care era acceptat în forme diverse atât de popoarele barbare, cât și de protestanți, apoi a fost făcută o descriere a acestui loc de suferință veșnică și pedepsele ce îi așteaptă pe cei care ajungeau acolo. Textul a fost redactat de părintele Iosif Duma și constituia o traducere. Așadar, erau alese teme cu un impact deosebit asupra cititorilor, a unor subiecte mai controversate, care trebuiau lămurite prin prisma Bisericii Catolice. Faptul că cele mai multe articole de acest gen au apărut în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat. Acest lucru nu s-a datorat originalității colaboratorilor, ci mai ales capacității lor de traducători și prelucrători ai unor articole și cărți publicate în Occident. Majoritatea articolelor erau redactate de parohul Cipolloni, care a realizat numeroase traduceri 718. Buletinul s-a adresat populației catolice române din Galați, dar și unor credincioși aparținând altor etnii și naționalități care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
A tipărit în trei ediții cartea de rugăciuni Calea cerului, aceasta fiind una dintre cele mai răspândite scrieri printre catolicii moldoveni. Însă eforturile cele mai mari le-a depus în paginile Curierului parohiei sale, publicație pe care, până la moarte, a redactat-o aproape singur. Preotul Paul Mosel S-a născut la 31 martie 1854 la Camp am Rhein, în Germania, și a urmat școlile primare și gimnaziale din Boppart, Montabaur și Mainz 769. Apoi a studiat filosofia și teologia la Universitățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și a stabilit legături strânse, de solidaritate și colaborare, între jurnaliștii din diverse țări. Pentru ca expoziția să-și atingă diferitele scopuri, trebuia să existe o colaborare fraternă între toți cei care se interesau de apostolatul presei catolice. Comitetul organizator a redactat o propunere tuturor reverenzilor aparținând ordinelor din toate țările și s-a adresat responsabilului Congregației Sacra Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mari de bani. În același timp, publicația urma să fie un ziar de informare pentru întreaga populație catolică a țării, care se considera că putea renunța la alte cotidiene precum Universul, Dimineața, Dacia etc. Se dorea ca ziarul să fie redactat într-un mod în care să intereseze și restul populației, pentru că astfel s-ar fi putut obține o publicitate mare, ce ar fi dus la creșterea tirajului și implicit a beneficiilor 882. Era luată în considerare și varianta publicării ziarului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui mai repede și mai cu efect către cercurile diriguitoare ale țării în toate chestiunile și problemele la ordinea zilei"914. Toate motivele enumerate de cei care au redactat memoriul indicau faptul că locul cel mai propice al apariției acestui ziar era Bucureștiul 915. S-a conștientizat importanța pătrunderii și participării la viața publică, a exprimării poziției Bisericii și a stabilirii unui raport cu instituțiile statului (așa cum și-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]