21,186 matches
-
participanții și-au evaluat progresul. După trei luni de la terminarea acestuia a fost oferită o sesiune auxiliară. Fiecare ședință a fost structurată astfel încât să includă o discuție despre temele pentru acasă, feedback, repetiții, informații cu privire la subiectul ce urmează să fie abordat și antrenament pentru abilități practice. S-au realizat teste pilot extensive cu privire la intervenție înainte ca acesta să fie aplicată în etapa clinică. Grupului de control li s-a spus că vor putea și ei beneficia de curs după patru luni
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de marcă și a constituit ulterior baza știintelor exacte și a știintelor tehnico- inginerești. Germenii științelor mai puțin exacte Efervescența intelectuală grecească generată de curiozitatea umană nu s-a manifestat numai relativ la natura fizică. Astfel, unii filozofi au început să abordeze cam în aceeași perioadă și natura materiei vii - natura umană cu manifestările ei. Sub îndrumarea lui Socrate născut în jurul anului 470 A. C., o serie de filozofi greci au abordat problemele comportamentului uman și ale filozofiei morale. Socrate a fost dascălul
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
manifestat numai relativ la natura fizică. Astfel, unii filozofi au început să abordeze cam în aceeași perioadă și natura materiei vii - natura umană cu manifestările ei. Sub îndrumarea lui Socrate născut în jurul anului 470 A. C., o serie de filozofi greci au abordat problemele comportamentului uman și ale filozofiei morale. Socrate a fost dascălul lui Platon, care nu credea în experiențele pur senzoriale. Platon credea într-o realitate primară rezultată din sfera matematicii. Este obligatoriu să amintim de Aristotel cel mai mare ăi
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
în care cercetările au proliferat, preocupările pentru istoria locală par că se diminuează după anii 2000. Bibliografia istorică a României înregistrează doar sporadic studii sau cărți dedicate provinciei nord-moldovenești, acestea vizând mai ales monografii de sate. Doar câteva publicații au abordat diferite aspecte sau momente ale istoriei orașelor 13. Remarcăm totuși că în 2006 apare monografia lui Ionel Dârdală 14, îmbogățind istoriografia zonei de la poalele munților. Istoriografia anilor 2000 se remarcă și prin spațiul mult mai vast acordat minorităților din România
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovei, regiune care până la al Doilea Război Mondial se caracteriza printr-o bogată diversitate etnică. Centrul pentru Studierea Evreilor din România dedică o scurtă lucrare istoriei evreilor din Botoșani 15, însă istoria minorităților ca parte a istoriei zonei a fost abordată și în alte studii 16. O listare a acestor titluri demonstrează caracterul minor al istoriei locale prin predominanța cercetărilor axate pe subiecte punctuale, și nu a unor lucrări de anvergură. Multe volume de autor sunt publicate sub egida Editurii Sport-Turism
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
local, se remarcă câteva nuclee instituționale preocupate de cercetarea zonei. În cadrul Muzeului Județean Botoșani apare, încă din 1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind semnate de istorici și cercetători cu nume consacrate pe plan local: Paul Șadurschi, Emil Ioan Emandi, Gheorghe Amarandei, Ionel Bejenaru, Gheorghe Median
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o primă fază, ca teme în periodicul Analele Bucovinei. Din 1996 s-a început publicarea lucrărilor de cultură și istorie a Bucovinei în colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, cu peste 30 de lucrări de referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și geografie istorică, la istorie locală și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de cercetare periferic, dar prolific, în care istoria locală se scrie cu acribie și se promovează cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
clarificări conceptuale ce vor viza noțiunea de "intelectual" și raportul acestuia cu o serie de termeni ("educație", "bunuri culturale", "munca intelectuală") care îi vor articula identitatea și care vor orienta și structura analizei noastre. Am considerat necesar, ca înainte de a aborda aspecte precum formarea sau producția de bunuri culturale a intelectualilor provinciei, să creionăm atmosfera culturală din localitățile urbane în care se concentrau activitățile intelectuale și instituțiile prin care provincia făcea pașii mărunți pe drumul spre modernizare. În acest sens, Ambianța
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s-a realizat acest capitol au inclus în primă fază lucrări generale de istorie a învățământului și de cultură și civilizație românească interbelică. Cadrul instituțional școlar nord-moldovenesc s-a conturat pe baza monografiilor locale și școlare din zonă. Acestea au abordat în principiu o istorie "exterioară" a școlilor, a cadrului organizatoric și a personalului didactic, fără preocupări deosebite pentru impactul școlii în formarea diferitelor categorii sociale. Cu toate acestea, monografiile au fost importante instrumente de lucru și puncte de plecare, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sarcina învățătorului inocularea valorilor autentice pentru tineret 55. Blamarea este însoțită totuși de încercări de explicare a migrației spre centru, dar și de soluții concrete care să transforme provincia într-o alternativă viabilă pentru cei dedicați activității intelectuale. Mircea Eliade abordează cu optimism acest fenomen, menținându-și credința în viitoarea apariție a omului nou în care se vor transpune și intelectualii provinciei, și care se va elibera de dorința de parvenire și carieră, și va fi animat, în schimb, de dorința
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
90. Chiar dacă ramura intelectuală a artiștilor a fost destul de restrânsă, câteva nume au rezonat în pictură, sculptură sau muzică. Octav Băncilă (1972-1944), pictor botoșănean cu studii la München și cu expoziții proprii la Iași și București, este denumit "pictorul proletariatului", abordând în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat apoi dorohoienii Ion Cârdei (1906-1970) și Alexandru Istrati (1915-2001). Cu studii în țară și la Viena, Cârdei este autor de portrete, desene și sculpturi, realizând și un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Din județele bucovinene s-a remarcat Aurel Băeșu (1896-1928), pictor postimpresionist moldovean, născut la Fălticeni, cu studii la Iași și Roma, ce redă în creațiile sale lumea spirituală și peisagistică a Moldovei. Mihai Cămăruț, născut la Suceava în 1904, a abordat în lucrările sale teme social-realiste de inspirație moldovenească. Dimitrie Hârlescu (1872-1923), pictor fălticenean, a fost numit "bavarezul" datorită stilului tehnic, corect, cu care a redat portrete, peisaje și scene de interior. Din Suceava se remarcă și Alexandru Tocariu (1894-1954), cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și funcția de custode al bibliotecii elevilor, Protopopescu a urmărit prin crearea acestei Societăți cultivarea și dezvoltarea calităților literare ale elevilor de curs superior, puse în slujba creației naționale. În 1929, unii dintre acești elevi vor susține conferințe în cadrul Societății, abordând teme legate de tradiția și folclorul românesc, filosofie românească, scriitori și poeți români, precum Sadoveanu sau Eminescu. Sala de gimnastică a îndeplinit adesea rolul sălii de spectacol unde aveau loc reprezentații de teatru animate de profesorul germanist Virgil Tempeanu. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
elită 141. O activitate științifică și culturală impresionantă au desfășurat profesorii acestui liceu, mărturie fiind și studiile publicate încă de la 1862 în paginile anuarelor. După Unire, majoritatea lucrărilor sunt publicate în limba română și investighează istoria școlii, a locurilor, dar abordează și teme de literatură sau probleme de actualitate, precum principiile reformei în educație 142. În 1932, profesorul dr. Rudolf Gassauer publică o lucrare istorică despre "Tipuri de monete moldovenești inedite", însoțită de desene explicative. Preocupările cultural-științifice ale altor absolvenți, deveniți
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldova de nord. Dorohoiul se impune în planul localismului creator prin Tudor Pamfile, Revistă de limbă, literatură și artă literară (1923-1928), condusă de Dumitru Furtună. Publicația este poate cea mai fertilă tribună de valorificare a creației populare din zonă, articolele abordând în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele 5-8 din 1926 se tipăresc cu prilejul ridicării unui
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
completă și obiectivă", așa cum va trebui să se țină cont și de atâtea publicații bucureștene cu "rol dăunător"50. Că Bucureștiul deținea în mod eronat monopolul revistelor de calitate o arăta și C. D. Fortunescu, reproșând capitalei superficialitatea cu care abordează publicațiile locale. Pe de altă parte, Fortunescu aprecia, pe un ton umoristic, că provincia este un: "excelent mediu de formațiune intelectuală, iar revistele ei, cu aparența lor de modeste rude sărăcăcioase și deaceea ținute cam după ușă de cele bucureștene
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
posterității pagini scrise sau creații artistice și medici, juriști, militari, preoți, și artiști. Fig.1. Profesii de bază ale producătorilor culturali Producția intelectuală din provincie se cantonează însă mai ales în mediul presei literare sau de opinie. Chiar dacă cei mai mulți creatori abordează și domeniul traducerilor, al folclorului sau al științei ori sunt și autori de proză sau poezie, presa beneficiază de 64 de nume din lista propusă ce semnează constant. Dacă presa reprezintă 31% din totalul domeniilor abordate, următorul sector în care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
20 s-au dedicat culegerii și publicării de folclor, câteva nume precum Dumitru Furtună - inițiator al unei adevărate "mișcări" folcloristice în cadrul revistei Tudor Pamfile - înscriindu-se în tabloul celor mai importante personalități preocupate de creația populară. Fig. 2. Domenii culturale abordate Dacă pentru progresul cultural al provinciei meritele acestor intelectuali nu poate fi contestat, testul relevanței creațiilor nord-moldovenești prin raportare la cultura națională este redat însă de impactul în mediul criticii literare. Menționarea numelor provinciale în cele mai importante dicționare sau
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Absolvenți de studii universitare la 1930 / 126 Tabel 7. Instrucția profesioniștilor din instituții publice și alte domenii / 127 Tabel 8. Decade nașteri producători culturali / 173 LISTA FIGURILOR Figura 1. Profesii de bază ale producătorilor culturali / 174 Figura 2. Domenii culturale abordate / 174 În aceeași colecție a apărut: • Controverses autour du Deuxième sexe de Simone de Beauvoir, Simona Necula • Didactica aparteneței, Cătălina Mihalache • La Dimension humaine de l'histoire. L'Héritage intellectuel de Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (sous la direction de) • Machiavelli
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se preschimbă într-o expresie concentrată, scrutătoare. C. se lasă atras acum nu de exterioritatea bufă, ci de stările mai obscure, de mesajul incert al subconștientului, de conduita psihică a individului într-un moment de încordare, de puternică emoție. El abordează, cu o aplecare ca și naturalistă, nuvela psihologică, oprindu-se asupra unor cazuri-limită, unele cu substrat patologic, implicând factorul congenital. Pe un fond sufletesc zdruncinat, purtările neașteptate, curioase sunt consecința unor împrejurări care pun nervii unor inși hiperreactivi la grea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la spectacolul dramatic, la spectacolul de operă, la spectacolul cinematografic sau de televiziune, este interesată și de spectacolul muzical și nu neglijează media digitală. În Drama and Narrative Brian Richardson arată că teoriile artei dramatice și teoriile narative au fost abordate împreună începând cu paginile Poeticii lui Aristotel și continuând cu studiile din perioada Renașterii, din perioada neoclasică sau romantică unde dramei i se alocă, alături de epică, un spațiu de analiză considerabil, cu referiri la subiect, personaj, intrigă, început și final
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că importanța lor trebuie reconsiderată într-o lume în care computerul oferă instrumente grafice și duplicative și accelerează tendința culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Mai consideră că naratologia vizuală ar trebui să abordeze, în afară de designul diagrammatic sau descrierea grafică a caracteristicilor narative, și unele teritorii complementare cum ar fi descrierile verbale ale narațiunii vizuale, asocierea imaginii cu textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a imaginii, înlocuiește narațiunea completă/kompletive Verfahren din terminologia lui Robert, cu narațiunea simultană/simultaneous narrative sau o categorie în care mai multe momente sunt combinate în aceeași imagine. Ea va fi nuanțată și de Mark Stansbury O’Donnell care abordează categoria narațiunii simultane în analiza imaginii de pe o amforă descoperită în cimitirul Eleusis. Imaginea descrie momentul orbirii lui Polyphemos, care ține în mâna dreaptă o amforă, în timp ce cu mâna stângă încearcă să stopeze atacul lui Ulise și a doi dintre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]