20,289 matches
-
italiene, din volumul Copacii înalți; pentru că a privit toate problemele omenești, inclusiv raporturile cu Natura prin prisma Culturii, prin cunoștințele sale de Literatură, de Pictură și de modificare permanentă a convențiilor din acestea. De asemenea, tablourile sale înfățișând grădini, livezi, „copaci înalți”, cuprindeau trimiteri la imaginația constituită în Cultura europeană; printr-un citat , ori printr-o aluzie se refereau la imaginile grădinii biblice, la idilicele peisaje antice stabilite deja prin convenție, la conținutul și imagistica din Georgicele lui Virgiliu, la modele
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
pentru ea și pentru a o feri de rele, de boli sau pentru a o ajuta sa aiba copii. Pentru a avea copii, femeile mergeau la mausoleele unor sfinți musulmani și se rugau. În Dobrogea, la Babadag, se legau crengile copacilor din jurul mausoleului cu panglici albe. În Turcia, la Malatya, se vizitează mausoleul iar femeia leagă o eșarfă de felinarul aflat lângă mausoleu. În mediul rural, dacă nașterea avea loc acasă, era asistată de moașă și cumnatele femeii. Înainte de naștere, muezinul
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
obicei în berbeci sau oi. Animalul jertfit, era tranșat în bucăți care erau împărțite unor vecini, rude sau unor oameni săraci. În unele zone din Turcia, când se năștea un băiat, se tăiau animale și se împărțeau jertfe, se plantau copaci și se făcea halva. Mama și copilul nou născut nu au voie să iasă din casă în primele patruzeci de zile de la naștere. Timp de 3 zile de la nașterea copilului, în camera unde se află copilul pot intra doar femeile
Obiceiuri și tradiții la turci () [Corola-website/Science/329088_a_330417]
-
dosar și o înregistrare care vorbesc despre un proiect secret, intitulat "Krucifix", care îl face să suspecteze că este ceva în neregulă cu flora locală. Următoarea descoperire se dovedește a fi macabră: zeci de soldați zac crucificați în vârful unor copaci gigantici în fața cărora fierăstraiele se dovedesc neputincioase. Sanitarii îi coboară de pe cruci și îi tranșează pentru a încăpea în incineratorul portabil, îndeplinindu-și cu conștiinciozitate îndatoririle. La terminarea operațiunii sunt atacați din ape de un soldat care elimină lichide pe
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
de un soldat care elimină lichide pe gură și care vrea să-i înece. Curând, cei trei se trezesc în fața a două pericole de moarte: înecații - care vor să-i umple cu apă și să-i facă asemenea lor - și copacii care vor să le transforme sângele în sevă, aducându-i la stadiul de om-arbore. Cei trei se străduiesc să scape și descoperă un adăpost subteran, în care s-au refugiat o femeie cu copilul său pe cale de a se transforma
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
vor să le transforme sângele în sevă, aducându-i la stadiul de om-arbore. Cei trei se străduiesc să scape și descoperă un adăpost subteran, în care s-au refugiat o femeie cu copilul său pe cale de a se transforma în copac, precum și doi militari. Evenimentele se precipită, fiecare începe să se preocupe doar de propria evadare din acel coșmar, în timp ce șefii armatei decid să distrugă tot ce e pe insulă cu ajutorul unor bombe cu napalm. Aparent singurul supraviețuitor al acestui eveniment
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
unor bombe cu napalm. Aparent singurul supraviețuitor al acestui eveniment, naratorul își încredințează jurnalul apelor oceanului și rămâne să moară de foame și de sete pe insula pietrificată, întrebându-se dacă nu cumva copilul pe cale de a se transforma în copac a fost protejat de bombele cu napalm în adăpostul său subteran. Pe blogul cititorilor Nemira, cartea este considerată "incitantă, imprevizibilă și terifiantă", remarcându-se faptul că "evită orice clișeu al genului horror". Suspans.ro descrie astfel romanul ca "o carte
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
noroc și prostituția erau la ordinea zilei în aceste orașe din Vest. Și nu numai, ci și crimele și infracționalitatea crecuta, pistolul făcând legea. Existau două tipuri de crime: neprofesioniste (dueluri, infracțiuni comise de băuți, vânzarea whiskey-ului la indieni, tăierea copacilor de pe terenurile federale) și profesioniste (jaful armat călare și înfruntări cu arme de foc). Criminalii au găsit multe oportunități de-a jefui familii de pioneri, fapt ce pentru șerifi, era dificil să-i detectezi, să-i arestezi, să-i imobilizezi
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
în pasteluri și acuarele, precum și cretă și cerneală. Profită de soluții date de tehnicile impresioniste în picturile de gen, peisaje cu efecte puternice în crearea atmosferei de „plain air” (vezi „"Rybacy brodzący"”). El a pictat peisaje de atmosferă, Munții Tatra, copaci, monumente arhitecturale ale orașelor poloneze și vestigii istorice, naturi statice și flori. Au fost deasemenea și numeroase autoportrete și portrete de artiști proeminenți ca ale profesorului universitar Ludwika Rydygiera și a asistenților Stanisława Witkiewicza, Jana Kasprowicza, Karola Estreichera, Erazma Barcza
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]
-
un an să fie numit profesor de grafică la Academia de Arte Frumoase din Varșovia. Pe timpul când a locuit la Gościeradz, s-a plimbat deseori pe jos, mergând până în Bydgoszcz și astfel a pictat peisaje urbane cu clădiri frumoase și copaci bătrâni, precum și plopii uriași de pe Canalul Bydgoszcz. În această perioadă, Leon a ținut o strânsă legătură cu Zygmunt Malewski. După un timp, în 1924, a donat Muzeului din Bydgoszcz o parte a lucrărilor sale și ca urmare acest muzeu, ulterior
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]
-
la nivel local. Ca răspuns, guvernul federal a mobilizat mai multe agenții de New Deal, în principal Serviciului de Conservare a solului format în 1935, pentru a promova reabilitarea fermelor. La nivel local, guvernul a cerut fermierilor pentru a planta copaci și iarbă pentru a reface solul, să reinvestească și să teraseze în modele de contur pentru a deține apă de ploaie, si pentru a permite porțiunile de teren agricol lăsate în paragină să fie neatinse, astfel încât solul să se poată
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
de Poznań este destinat Parcului Național Wielkopolski (Wielkopolski Park Narodowy), înființată în 1957. Voievodatul conține, de asemenea, o parte din Parcul Național Drawieński, și 12 parcuri de peisaj. De exemplu, Parcul de peisaj Rogalin este renumit pentru aproximativ 2000 de copaci monumentale de stejar, care cresc în zona de inundație a râului Warta, printre numeroase lacuri. Polania Mare forma inima statului polonez timpuriu din secolul al X-lea, uneori fiind numit "leagănul Poloniei". Poznań și Gniezno au fost centre timpurii ale
Polonia Mare (istorie) () [Corola-website/Science/329217_a_330546]
-
cu negru; regiunea subcodală roșie, ciocul albăstrui, cu muchii longitudinale, dur, ascuțit la capăt și picioarele cenușiu-negricioase, masculul cu ceafa roșie; este întâlnită în regiuni împădurite, începând de la șes până în pădurile de conifere și își face cuibul în scorburi de copaci. În România este prezentă tot timpul anului și este răspândită peste tot in ținuturile împădurite de la șes la munte, până în zona coniferelor; frecvență în parcurile orașelor și terenuri de cultură cu arbori izolați. Sunt descrise 14-26 subspecii, în România sunt
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
specifice. Aceste pasari au fost asociate cu apă, iar ciocănitul lor era considerat un prevestitor al ploii. Se raspindesc prin ouă. Habitat Aceasta ciocănitoare este printre cele mai adaptabile specii de ciocănitori. Ele trăiesc în diferite habitate atât timp cât acestea conțin copaci, de aici și gradul mare de răspândire pe teritoriul Europei. Ele preferă în special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite în astfel de păduri, dar și în parcuri și grădini. Ciocănitorile pot fi văzute chiar și în mijlocul
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
de răspândire pe teritoriul Europei. Ele preferă în special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite în astfel de păduri, dar și în parcuri și grădini. Ciocănitorile pot fi văzute chiar și în mijlocul orașelor atâta timp cât acolo se găsesc copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
special stejarii și carpenii și sunt cel mai des întâlnite în astfel de păduri, dar și în parcuri și grădini. Ciocănitorile pot fi văzute chiar și în mijlocul orașelor atâta timp cât acolo se găsesc copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
și grădini. Ciocănitorile pot fi văzute chiar și în mijlocul orașelor atâta timp cât acolo se găsesc copaci suficient de înalți. Ciocănitorile au nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar cu ouăle și puii altor specii de păsări direct din cuiburile acestora. Ciocănitorile lovesc scoarță copacilor cu ciocul cu o frecvență mai mare de 40
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar cu ouăle și puii altor specii de păsări direct din cuiburile acestora. Ciocănitorile lovesc scoarță copacilor cu ciocul cu o frecvență mai mare de 40 de bătăi pe secundă. Au craniul armat suplimentar astfel încât forțele de impact nu afectează creierul, foarte bine căptușit în cutia craniana. Penele din coadă lor sunt rigide și cu ajutorul acestora se
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
de 40 de bătăi pe secundă. Au craniul armat suplimentar astfel încât forțele de impact nu afectează creierul, foarte bine căptușit în cutia craniana. Penele din coadă lor sunt rigide și cu ajutorul acestora se sprijină atunci când se prind vertical de scoarță copacilor. Geometria ghearelor le ajută fiind dispuse opus două câte două în față și în spate (picioare zigodactile). Ciocănitorile se pot deplasa vertical pe scoarță copacilor.
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
coadă lor sunt rigide și cu ajutorul acestora se sprijină atunci când se prind vertical de scoarță copacilor. Geometria ghearelor le ajută fiind dispuse opus două câte două în față și în spate (picioare zigodactile). Ciocănitorile se pot deplasa vertical pe scoarță copacilor.
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
maluri sau se scufundă în apă pentru a se hrăni cu diferite nevertebrate acvatice, îndeosebi insecte, larve de insecte, crustacee, melci, viermi și icre depuse pe rocile și pietricelele de pe fundul apei. Cuibăresc între pietre, în crăpăturile rocilor, printre rădăcinile copacilor, sub un pod sau maluri ori după perdeaua de apă a unei cascade. Cuibul este asemănător cu o cupolă, format din mușchi, căptușit de obicei cu iarbă și frunze, cu intrarea printr-o gaură laterală. Femela depune 3-6 ouă albe
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
cu nevertebrate acvatice (crustacee, larve acvatice etc), de asemenea, cu icre și pește mic, pe care le prinde, de obicei, sub apă din albia râurilor. Cuibul este în apropierea sau deasupra apei, în adâncituri de mal, crăpăturile stâncilor, printre rădăcinile copacilor de pe mal, într-o nișă sau pe construcții artificiale (o ieșitură sub pod, în canalele de scurgere), adesea în spatele căderilor de apă, mai rar pe pietre în mijlocul apei sau în caz de mari inundații, pe copaci. Este o construcție spațioasă
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
crăpăturile stâncilor, printre rădăcinile copacilor de pe mal, într-o nișă sau pe construcții artificiale (o ieșitură sub pod, în canalele de scurgere), adesea în spatele căderilor de apă, mai rar pe pietre în mijlocul apei sau în caz de mari inundații, pe copaci. Este o construcție spațioasă bombată, din mușchi și tulpini de iarbă, căptușită cu frunze uscate și acoperită cu mușchi. Acoperișul, depășind marginea cuibului, lasă o intrare laterală în cuib, îndreptată spre apă. Este construit de ambele sexe. Ponta. Femela depune
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]