201,835 matches
-
gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea Peștilor, Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea Peștilor, Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ierni geroase (cu diferențiere de altitudine). Temperatura medie anuală este cuprinsă între 0 și 6 °C. Vânturi dominante sunt cele din partea vestică și sud-vestică. Precipitațiile medii anuale se încadrează între 800 și 1.200 mm. Munții Maramureșului prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul parcului sunt întâlnite clase de habitate de tip: păduri de molid, fag și brad; păduri dacice de fag
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșica; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate prin "Directivă Consiliului Eurupean" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), nurca europeană ("Mustela lutreola"), vidra ("Lutra lutra
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
de Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate la războiul
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din floră spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a parcului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole sau practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă fonic arealul. Parcul Natural Munții Maramureșului a constituit un impresionant decor al filmului documentar „Țapinarii - Tribul Muntelui” în regia lui Petru Pap. Filmul a paricipat la Festivalul internațional de scurtmetraje „Filmul de Piatră” (Piatră Neamț) din septembrie 2014, unde primește Premiul special al juriului
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Festivalul internațional de scurtmetraje „Filmul de Piatră” (Piatră Neamț) din septembrie 2014, unde primește Premiul special al juriului pentru imagine. În vecinătatea parcului natural se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, case memoriale, arii naturale protejate, muzee, locuri de agrement), astfel: Lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee Arii protejate Reportaje Defrișări
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
(monument al naturii cunoscut și sub denumirea „"La Peșteri"”) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Boiu Mare. Aria naturală se află în Podișul Someșan, în extremitatea sudică a județului Maramureș (la limita de graniță cu județul Sălaj), în partea estică a satului Boiu
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
monument al naturii cunoscut și sub denumirea „"La Peșteri"”) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Boiu Mare. Aria naturală se află în Podișul Someșan, în extremitatea sudică a județului Maramureș (la limita de graniță cu județul Sălaj), în partea estică a satului Boiu Mare la o altitudine de 400 m, lângă drumul județean (DJ109G) care leagă localitatea Mesteacăn de
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
în Podișul Someșan, în extremitatea sudică a județului Maramureș (la limita de graniță cu județul Sălaj), în partea estică a satului Boiu Mare la o altitudine de 400 m, lângă drumul județean (DJ109G) care leagă localitatea Mesteacăn de Românești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
baza unei doline, cu o intrare formată dintr-o poartă de fier prinsă de un zid de piatră (mascat în exterior de un val de pământ), o galerie descendentă, un horn și o galerie principală (astăzi colmatată). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
mascat în exterior de un val de pământ), o galerie descendentă, un horn și o galerie principală (astăzi colmatată). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
(declarată monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Băiuț. Aria naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
(declarată monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Băiuț. Aria naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală aflată în versantul "Văii Pietrii" (afluent de stânga al râului Botizu) reprezintă o peșteră fosilă cu o importanță speologică deosebită, datorită descoperirilor făcute aici de-a lungul timpului, astfel: oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase de ierbivore și urme de locuire. Peștera prezintă săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și mici denivelări rezultate în urma dizolvării rocilor de către apele subterane. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și mici denivelări rezultate în urma dizolvării rocilor de către apele subterane. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
în timpul revărsărilor periodice ale marelui râu. Începând din luna iunie, fluviul Nil se umflă datorită zăpezilor din munții Abisiniei și din cauza ploilor din regiunile ecuatoriale. Până în luna septembrie, Nilul se revarsă acoperind întreaga suprafață cu nămolul vegetal bogat în îngrășăminte naturale. De aceea populația capta o parte a apelor revărsate pentru a le folosi la irigarea pământului în perioada de secetă. Egiptul are și alte bogății naturale. În munții aflați la est și vest de Nil existau variate soiuri de piatră
Geografia Egiptului () [Corola-website/Science/324854_a_326183]
-
luna septembrie, Nilul se revarsă acoperind întreaga suprafață cu nămolul vegetal bogat în îngrășăminte naturale. De aceea populația capta o parte a apelor revărsate pentru a le folosi la irigarea pământului în perioada de secetă. Egiptul are și alte bogății naturale. În munții aflați la est și vest de Nil existau variate soiuri de piatră (calcar, granit, diorit, bazalt, porfir etc), la fel aramă (în Peninsula Sinai), aur (Nubia).
Geografia Egiptului () [Corola-website/Science/324854_a_326183]
-
Luca, scriind pentru neamuri, redă genealogia biologică reală a lui Isus prin Maria. Eusebiu din Cezareea, pe de altă parte, afirma interpretarea lui Africanus, și anume că genealogia din Luca este a lui Iosif (nu a Mariei), care era fiul natural al lui Iacob, deși din punct de vedere legal era al lui Eli, care era fratele după mamă al lui Iacob. Cea mai veche tradiție care explică divergențele se referă la legea căsătoriei leviratice. O femeie al cărei soț murea
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
conta) drept fiul fratelui decedat. Sextus Julius Africanus, în secolul al III-lea, în a sa "Epistolă către Aristide", da seama de o tradiție conform căreia Iosif ar fi fost născut dintr-o astfel de căsătorie leviratică. Conform acesteia, tatăl natural al lui Iosif era Iacob fiul lui Matthan, așa cum scrie la Matei, în timp ce tatăl său legal era Eli fiul lui Melchi (sic), așa cum scrie la Luca. A fost pus totuși la îndoială faptul că acele căsătorii leviratice ar fi avut
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
permită altor agenți să creeze respectivele efecte. Problema nu apare în unele modele teologice. în deism se crede că există un Dumnezeu, dar se presupune că nu există miracole sau revelații divine, astfel de fenomene fiind considerate ca având explicații naturale. În unele forme de panteism (unde Dumnezeu este universul) sau în pandeism (unde dumnezeu a devenit universul), aparația multor revelații divine inconsistente sau miracole ar putea rezulta în mod neintenționat din însăși natura divină a universului. Dacă ar fi să
Argumentul revelațiilor inconsistente () [Corola-website/Science/326021_a_327350]