204,613 matches
-
Administrarea treburilor publice din România este asigurată de ministerele de resort, care dispun de direcții județene de specialitate (direcții sanitare, inspectorate școlare, direcții ale finanțelor publice, inspectorate județene de poliție etc.). Există și câteva structuri administrative suprajudețene, cum ar fi regionalele CFR, comisiile zonale ale monumentelor istorice etc. Cu toate acestea, administrația României este una centralizată. Conform art. 3 al Constituției României teritoriul țării este organizat în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
2001 Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență nr. 75/2001, prin care în cadrul Institutului Național de Statistică au fost create opt direcții pentru statistică regională, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare. Conform Constituției, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în "comune", "orașe" și "județe". În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Din punct de vedere istoric, există 3 provincii tradiționale: Valahia (formată din regiunile Oltenia, Muntenia și Dobrogea), Moldova și Transilvania (formată din regiunile Banat, Crișana, Maramureș și
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Din punct de vedere istoric, există 3 provincii tradiționale: Valahia (formată din regiunile Oltenia, Muntenia și Dobrogea), Moldova și Transilvania (formată din regiunile Banat, Crișana, Maramureș și Ardeal). Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate și este condusă de un consiliu local și un primar ales. România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună. Orașul
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
dintr-unul sau mai multe sate și este condusă de un consiliu local și un primar ales. România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună. Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii. Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul județean
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
o medie de cinci sate pe comună. Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii. Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un prefect în fiecare județ
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
din cele șase sectoare ale Bucureștiului aleg și ele un primar și un consiliu local. În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative. Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României creeate în 1998 și sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
ca grup lingvistic sunt majoritari numai pe teritoriul României (cu excepția județelor Harghita și Covasna) și al republicii Moldova (cu excepția unităților teritoriale autonome Găgăuzia și din Stînga Nistrului). Regiunile istorice din cadrul României de astăzi sunt cele nouă "provincii" tradiționale, fără statut administrativ specific: Banatul, Crișana, Maramureșul, Ardealul, Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, la care se adaugă o a zecea anume Basarabia, în Republica Moldova; unele dintre aceste regiuni istorice depășesc hotarele României și Republicii Moldova de azi, aparținând în parte unor țări vecine
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
fi împărțită în 4 macroregiuni. Fiecare dintre ea se compune din 2 regiuni de dezvoltare, astfel România este împărțită în 8 regiuni de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare sunt corespondente nivelului NUTS-II de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative. "Noile regiuni, apărute în anul 1998, reunesc zone care nu au nimic în comun unele cu altele, precum Țara Moților cu Țara Secuilor și cu Țara Bârsei, dar și Valea Jiului cu Banatul de Câmpie din jurul Timișoarei ori cu Crișana. Toate
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
2686 comune și 265 de orașe. Comunele și orașele au propriul consiliu local, care este condus de un primar, decis în urma alegerilor locale organizate la 4 ani. Ideea realizării unei organizări a țării pe regiuni cu personalitate juridică și putere administrativă a fost formulată începând din decembrie 2001. Conform standardelor Uniunii Europene cu privire la unitățile statistice și administrative, un stat trebuie să cuprindă cinci nivele NUTS. Aceste recomandări au inspirat în România, până la începutul lui 2010, mai multe propuneri de reorganizare administrativă
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
de un primar, decis în urma alegerilor locale organizate la 4 ani. Ideea realizării unei organizări a țării pe regiuni cu personalitate juridică și putere administrativă a fost formulată începând din decembrie 2001. Conform standardelor Uniunii Europene cu privire la unitățile statistice și administrative, un stat trebuie să cuprindă cinci nivele NUTS. Aceste recomandări au inspirat în România, până la începutul lui 2010, mai multe propuneri de reorganizare administrativă emanând din diferite foruri. Unele dintre aceste propuneri țineau cont de împărțirile administrative existente, altele nu
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
administrativă a fost formulată începând din decembrie 2001. Conform standardelor Uniunii Europene cu privire la unitățile statistice și administrative, un stat trebuie să cuprindă cinci nivele NUTS. Aceste recomandări au inspirat în România, până la începutul lui 2010, mai multe propuneri de reorganizare administrativă emanând din diferite foruri. Unele dintre aceste propuneri țineau cont de împărțirile administrative existente, altele nu : anumite proiecte pornesc de la județele și regiunile de dezvoltare economică de astăzi ; altele își propun să reintroducă județele istorice în limite cât mai apropiate
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
unitățile statistice și administrative, un stat trebuie să cuprindă cinci nivele NUTS. Aceste recomandări au inspirat în România, până la începutul lui 2010, mai multe propuneri de reorganizare administrativă emanând din diferite foruri. Unele dintre aceste propuneri țineau cont de împărțirile administrative existente, altele nu : anumite proiecte pornesc de la județele și regiunile de dezvoltare economică de astăzi ; altele își propun să reintroducă județele istorice în limite cât mai apropiate de situația de dinainte de 1950 ; există și propuneri care reintroduc regiunile, printre care
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
ar fi grupate în 9-15 regiuni bazate pe criterii istorice și economice de nivelul NUTS II. Acestea vor fi la rândul lor organizate în macroregiuni de nivelul NUTS I. Deasemenea, pentru a îndeplini standardele Uniunii Europene cu privire la unitățile statistice și administrative, o subdiviziune de nivel NUTS IV va fi creată (numită probabil canton sau plasă). Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, a declarat ca România trebuie să-și pună în aplicare programele de dezvoltare regională până în 2013 în structurile în
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
România trebuie să-și pună în aplicare programele de dezvoltare regională până în 2013 în structurile în care aceste programe au fost concepute și convenite cu Comisia Europeană, și evitând desființarea radicală a structurilor actuale, pe baza cărora sunt stabilite clasificările administrative, starea-civilă, fiscalitatea, cadastrul, justiția, imatriculările și prefixele. O propunere făcută de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este bazată pe 15 euro-regiuni, dintre care una autonomă cu majoritate etnică maghiară, formată din actualele județe Mureș, Harghita și Covasna. Cele 15
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
Muzeul Județean de Artă Prahova - clădirea este realizată în stil clasic, și a fost proiectată pentru Ghiță Ionescu, negustor, petrolist și primar. După moartea proprietarului, în 1910, casa a fost vândută Prefecturii Prahova, și ulterior a fost transformată în palat administrativ. Muzeul de Artă a fost amenajat aici în 1968. Colecția muzeului reunește opere ale unor artiști ca: pictorii Ion Negulici, Theodor Aman, Sava Henția, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și sculptorii Karl și Frederic Storck, Dimitrie Paciurea
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
(; numită de asemenea Insula Ocean) este o insulă de origine coraligenă, la vest de lanțul de insule Gilbert și la 300 km est de Nauru, în Oceanul Pacific. Aparține administrativ de Republica Kiribati. Are o suprafață de 6,5 km, iar cel mai înalt punct de pe insulă este de asemenea și cel mai înalt de pe teritoriul statului Kiribati, având 81 de metri înălțime. Circumferința insulei este de circa 10 km
Insula Banaba () [Corola-website/Science/313627_a_314956]
-
1579 mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat exonartexul (pridvorul). În anul 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iași, dar cu toate acestea scaunul mitropolitan a rămas în vechea capitală. Viitorii mitropoliți au condus treburile administrative ale Mitropoliei fie din noua capitală, fie din Suceava. Biserica „Sf. Gheorghe” a rămas cu numele de vechea catedrală și era condusă numai de un proistos, care era și dichiul Mitropoliei. Mănăstirea era proprietară a moșiilor Bosanci, Lisaura și Cut
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
de cult. Mitropolitul Onufrie a fost acuzat că a interzis categoric ca prelații și credincioșii români să primească literatură religioasă, cărți de cult, materiale pentru biserici, veșminte, publicații sau orice alt sprijin din România, amenințându-i cu sancțiuni canonice și administrative, inclusiv cu anatema și caterisirea pe cei care nu se vor conforma acestei hotărâri. De asemenea, el este acuzat și de faptul că a trimis preoții de etnie română doar în parohiile cu populație majoritar ucraineană. Mitropolitul Onufrie a condus
Onufrie Berezovski () [Corola-website/Science/313636_a_314965]
-
XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe noua listă a monumentelor istorice având . Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
de Chelly Național Monument, Hovenweep Național Monument, Mesa Verde Național Park și Monument Valley. Lanțuri montane din această zonă includ și , , . Alături de guvernele celor patru state care se întâlnesc în caeastă zona, , , si , și alte două guverne tribale au jurisdicție administrativă: guvernele națiunilor și . Monumentul dedicat zonei (conform, "The Four Corners Monument") se gaseste tot acolo, fiind îngrijit de către "Departamenrul de parcuri și distracții al Națiunii Navajo" (conform originalului, "Navajo Nation Department of Parks and Recreation". Alte națiuni tribale din regiunea
Four Corners () [Corola-website/Science/313696_a_315025]
-
comunală a solicitat guvernului de la Cluj suma de 600 de florini, cerere care a fost susținută și de vicarul Făgărașului, Ioan Antonelli, cât și de Conchistorul metropolitan din Blaj. La 18 octombrie 1868 guvernul solicită în această problemă părerea Comitetului administrativ al Fondului școlastic din Sibiu care răspunde că nu se poate pronunța până nu va cunoaște și punctul de vedere al foștilor grăniceri din Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus și Scoreiu, părtași la cota cuvenită Companiei a VII-a
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
obiect de studiu obligatoriu începând cu clasa a II-a, ca urmare a Legii XVIII din același an, lege inițiată de Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice(MCIP), Trefort Ágoston. Speculând niște nepotriviri între textele române și maghiare ale „Statutelor” Comitetului Administrativ al Fondului școlastic(CAFS), MCIP a încercat în repetate rânduri transformarea școlilor grănicerești în școli comunale, puse în exclusivitate sub conducerea și controlul organelor școlare maghiare comitatense. Autoritățile maghiare în frunte cu ministrul Bánffy Dezső, reușesc în 15 septembrie 1895
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Italia. Încoronarea să de crăciun în anul 1066 ca regele Wilhelm Cuceritorul la Westminster a marcat începutul epocii normande în Anglia. Organizarea normandă a regatului englez a purtat pecetea structurilor continentale, specifice celor ducatului normanzilor. Normanzii au conservat vechea împărțire administrativă anglo-saxonă, sistemul de relații sociale în vigoare, transplantând o concepție autoritata a puterii, aplicată cu succes pe continent, în cadrul ducatului și în raporturile cu regii Capetieni. Politică energică și independența a ducilor normanzi față de proprii baroni și regalitatea franceză au
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
de centralizare instituțională și teritorială, care a început și s-a desfășurat cu greu pe continent . Reigmen-ul autoritar al regilor normanzi ai Angliei au urmărit trei obiective principale care trebuiau atinse în perioada 1066-1199: subordonarea nobilimii, crearea unui nou aparat administrativ judiciar, fiscal și militar de guvernare și reorganizare clerului. Subordonarea nobilimii era vitală pentru stabilirea noii puteri în Anglia. Politica monarhică față de baroni a necesitat procedee similare ca și în Normandia, prin care William a reușit să-și aducă sub
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
ceremonial de vasalitate, iar Henric al II-lea i-a obligat pe toți vasalii din regat să presteze omagiul preferențial. Influență seniorilor a fost limitată, iar orașelor le-au fost acordate privilegii de organizare autonomă. A fost creat un aparat administrativ, judiciar, fiscal și militar, ca în Franța Capetiana, de la curtea regală. Era compusă din vasali direcți regelui, iar curtea se întrunea periodic pentru a dispută problemele importante ale regatului. Odată cu apariția și includerea funcționarilor numiți de rege și plătiți din
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]