21,186 matches
-
găsesc în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Institutului de Geologie „Emil Racoviță”. Cercetările erau de natură sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat și alte cadre universitare și muzeografi (P. Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri (Dumitrescu et. al. 1955, 1958
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu Răduleț s-au ocupat de chiropterele din Maramureș (1995 - 2000). În Ardeal, studiul și protecția chiropterelor au fost abordate de către I. Coroiu de la Universitatea Babeș Bolyai, membrii societății „EcoStudia”, care începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului „Central European Miniopterus Protection Programme” (1999 - 2000). D.Borda, de la Compartimentul din Cluj
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
capul în jos în poziția de repaus și ecolocație. Pe de altă parte, chiropterele au un ciclu biologic complex, cu perioade de vulnerabilitate maximă, ceea ce le conferă statutul de animale cu cerințe speciale față de mediu. În cele ce urmează, vom aborda o serie de aspecte, parte din ele inedite, ale interacțiunilor dintre lilieci și mediul înconjurător. 2.1.1. Tipuri de adăposturi Principalele adăposturi folosite de lilieci sunt cele subterane, silvestre și antropice. a. Adăposturile subterane pot fi naturale (peșterile, nișele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
exploziei unui proiectil. După o intervenție chirurgicală își recapătă parțial vederea și lucrează un timp ca ajutor de fotograf la Sulina și Medgidia, dar orbirea va veni în cele din urmă definitiv. Autor de cărți pentru copii și tineret, N. abordează o tematică îngustă, caracteristică literaturii teziste postbelice: viața celor „umiliți și obidiți”, tratată într-o manieră schematică, apăsat ideologizată. Va trece totuși lent de la vehemența proletcultistă din Focosul (1958) spre o proză de observație mai obiectivă, în care comentariul auctorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
au propus reeditarea îndrumarului, având în vedere atât noutățile în domeniu cât și experiența acumulată în activitatea didactică cu studenții. Față de lucrarea precedentă se aduc anumite reformulări și completări menite să faciliteze înțelegerea problemelor abordate. Plecând de la bazele teoretice, sunt abordate etapele caracteristice proiectării unui reactor, determinarea dimensiunilor geometrice, alegerea sistemului de amestecare, calculul suprafeței de transfer de căldură etc. Materialul este completat cu o serie de informații necesare proiectării reactoarelor, mărimi fizico-chimice, agenți termici, standarde etc. Pentru a veni în
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici. Temperament vindicativ, încercat poate și de un sentiment de vinovăție de clasă pentru starea de lucruri din țară, G. abordează pamfletul politic, în veșmântul străveziu al satirei. Marele vornic era un pătimaș, cu un surplus de umoare neagră. Titlul general al scrierilor sale dramatice este Istoria Țării Rumânești. Starea Țării Rumânești pă vremea streinilor și a pământenilor. Comedia Starea Țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
lingvistice și filologice l-au pus pe M. în relație cu literatura română veche, care i-a oferit materia de studiu pentru lucrarea Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi (1972). Aici problemele privind începuturile culturii române scrise sunt abordate într-un context ce implică și spațiile învecinate. Concluziile sunt revelatoare. Texte narative și juridice bizantino-slave atestă nivelul ridicat de cultură al cărturarilor români din secolele al XV-lea, al XVI-lea și al XVII-lea, care, la un moment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
277 6. Un studiu care trebuie continuat / 280 Referințe bibliografice / 283 Cuvânt-înainte Democrație și democratizări a apărut la Bologna, în anul 2002 la editura "Il Mulino". Ne propunem să o publicăm și noi la Iași, la Editura "Institutul European". Volumul abordează o problematică de mare actualitate pentru știința politică actuală și, în special, o problemă de politică comparată. Ea se referă la fenomenul democratic din zilele noastre și la procesul complex al democratizărilor din America Latină (Chile, Argentina, Brazilia și Uruguay), Europa
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de doctor honoris causa în anul 2010. Lucrarea Democrație și democratizări surprinde unele aspecte interesante privind fenomenul politic al democratizării. El relevă anumite elemente cum ar fi procesul de consolidare și cel de calitate ale democrației. Ultimele capitole ale cărții abordează, de exemplu, aspecte legate de o democrație fără calitate și modalitatea de a ajunge la instaurarea democrației de calitate sau, cum o intitulează însuși autorul, a unei "bune" democrații. Nivelul de analiză și argumentare teoretică, precum și abordarea comparativă îi oferă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și a modelelor principale ale democrației pentru evaluarea modificărilor de substanța. Pentru cea de-a patra, trebuie precizată forma unei democrații ideale, fără a pierde din vedere termenii empirici ai chestiunii, în absența cărora problema calității democratice riscă să fie abordată în parametri specifici fanteziilor utopice. Pentru a derula analiza democratizării, trebuie să abordăm, pentru început, trei probleme: 1) definirea detaliată a democrației; 2) definirea diverselor modele ale democrației într-o manieră în care se poate observa, cu o anumită precizie
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de-a patra, trebuie precizată forma unei democrații ideale, fără a pierde din vedere termenii empirici ai chestiunii, în absența cărora problema calității democratice riscă să fie abordată în parametri specifici fanteziilor utopice. Pentru a derula analiza democratizării, trebuie să abordăm, pentru început, trei probleme: 1) definirea detaliată a democrației; 2) definirea diverselor modele ale democrației într-o manieră în care se poate observa, cu o anumită precizie, trecerea de la un tip de democrație la altul sau schimbările din cadrul regimului democratic
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
revoluționare": "Structura organizatorie și mecanica funcțională a statului totalitar reproduc principiul de dezordine civilă și de permanentă instabilitate" [ibidem, 119]. Astfel se pot explica diferențele dintre două exemple majore ale totalitarismului (Germania nazistă și Uniunea Sovietică stalinistă). Această problemă este abordată de diferiți autori [a se vedea Talmon, 1952; trad. It. 1967: 14-17]. Aici se subliniază doar diferențele dintre ideologii - naționalistă (cea nazistă sau fascistă) și internaționalistă (cea sovietică), conținutul și obiectivele de transformare profundă fiind mai pronunțată în al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de mobilizare este evidentă: aceste regimuri pretind în mod deschis o legitimitate proprie, dar nu una de tip democratic. Capitolul 3 De la democrație la autoritarism 1. Care tranziții? După delimitarea diverselor tipuri de regimuri prezentate în capitolele precedente, se pot aborda, detaliat, variile moduri de tranziție de la un regim nedemocratic la unul democratic. În general, se conturează șase posibilități: • democrație → regim personal • democrație → regim militar • democrație → regim civil-militar • democrație → regim de mobilizare • democrație → totalitarism • democrație → pseudo-democrație Ipoteza reîntoarcerii la un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în aceste cazuri, cererile formulate de societatea civilă nu se traduc (și nu se pot traduce), din diferite motive, în decizii ale regimului. Dintre cele două aspecte, inevitabil relaționate, cel mai important este al doilea. Dar această criză va fi abordată în capitolul 5. Acum, atenția ni se îndreaptă spre criza care se sfârșește printr-o schimbare de regim. Între criza democrației și cea din interiorul democrației există relații evidente. Înainte de toate, cea de-a doua, mai puțin gravă și aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
subliniat principalele caracteristici ale acestor "acorduri" (pacturi): acestea sunt rezultatul unor negocieri între elite și instituții. Inițial există tendința de a se reduce competiția și conflictele; ulterior apare însă controlul asupra ordinii de zi a problemelor ce urmează a fi abordate: se produce denaturarea principiului democratic al egalității cetățenilor, se schimbă echilibrul de putere, se pun în mișcare noi procese politice. Apar astfel rezultate diferite (chiar foarte diferite) față de intențiile promotorilor. La toate acestea se poate adăuga că acordul, chiar implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ar putea fi deja larg difuzate. Sprijinul real este format și întărit în perioada de consolidare. La sfârșitul acestui scurt rezumat, întrebarea care trebuie adresată este: "Cum ar trebui să măsurăm legitimitatea (și consensul)?". Sunt mai mulți autori care au abordat această chestiune, în moduri foarte diferite și, uneori, opuse. Pentru unii, fiind vorba de un concept încărcat de valoare, prin însăși natura sa el exclude o analiză bazată pe indicatori empirici tradiționali; pentru alții, este un concept imposibil de studiat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de masă (cum se se întâmplă în alte cazuri). De fapt, ordinea politică americană se instaurează încă de la începutul existenței modelului de guvern reprezentativ din țara-mamă, chiar după independență. Cu toate acestea, procesul de democratizare a fost diferențiat și trebuie abordat pe etape: până la războiul civil, la jumătatea secolului al XIX-lea (când partea de Nord și cea occidentală a țării se vor democratiza, ajungându-se la sufragiul universal masculin alb); de la războiul civil la al Doilea Război Mondial; din anii
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
apar pentru lumea academică pe de o parte, pentru lideri politici și pentru cetățeni pe de alta, în scopul de a îmbunătăți un anumit sistem democratic. Analiza unora dintre aceste probleme va fi tratată în capitolul următor. Nu se va aborda, însă, problema indicatorilor privind calitatea democrației, nu doar din cauza abundenței literaturii (să-i cităm doar pe Weir și Beetham, 1999, cu privire la cazul englez, Della Porta și Morlino, 2001, privind situația italiană, Altman și Perez-Linan, 2001, Lijphart, 1999, Foweraker și Krznaric
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
structurilor intermediare care sunt în măsură să efectueze un control mult mai eficient asupra guvernului și a altor procese decizionale decât poate face cetățeanul obișnuit. Un alt avantaj al întăririi unor astfel de structuri intermediare constă în posibilitatea de a aborda, la diferite nivele deliberative, probleme ample, și nu doar aspecte diverse, specifice sau irelevante. S-ar putea construi astfel, într-un partid, un "lanț" deliberativ - (de la nivelul local la cel central) care să asigure participarea membrilor interesați și activi ai
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
crize (cum s-a întâmplat în Italia). 36 Așa cum se va discuta în continuare, din nevoia de simplificare empirică, dimensiunea consensuală va fi "absorbită" de legitimare. 37 A se vedea, de exemplu, Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens (1992: 287), care abordează relația dintre capitalism și democrație, sau Whitehead (1996: 52), care corelează această analiză cu factorii externi. 38 Nu este acesta locul pentru dezvoltarea pe larg a aceastei teme, de o importanță indubitabilă și în știința politică, legată de evoluțiile din
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
independente față de puterea politică, fiind accesibile tuturor; deciziile respectă cerințele procedurale și stabilesc vinovăția printr-un proces ordinar". 78 De exemplu, o analiză completă a cazului italian se regăsește acum în Della Porta și Morlino (2001). 79 Nu se vor aborda aici problemele teoretice care decurg din relația dintre responsabilitate și receptivitate în contextul teoriei democrației reprezentative. Asupra acest punct (v. Sartori, 1987). 80 De exemplu, una dintre cele mai frecvente întrebări este: "Cât sunteți de satisfăcut de modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1987). 80 De exemplu, una dintre cele mai frecvente întrebări este: "Cât sunteți de satisfăcut de modul în care funcționează democrația?". A se vedea Morlino (1998, cap. 7), cu referire la Europa de Sud. 81 Alte câteva cercetări cantitative au abordat această temă pornind, de exemplu, de la Verba și Nie (1978), Eulau și Prewitt (1973), Eulau și Karps (1977), sau, mai recent, King (1990), Huber și Powell (1994). 82 Pentru informații privind corupția, a se vedea Della Porta și Meny (1997
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
combate întreaga literatură de după primul război mondial, invadată de „psihologism”, de genul hibrid „plin de stridențe în care poți recunoaște toate rețetele contemporane” de proveniență străină (Criza literaturii românești). Alte articole, semnate de Mircea Streinul, Gabriel Bălănescu, Ion Cantacuzino ș.a., abordează fenomenul literar din perspectiva ideologiei legionare, identificând reprezentanți și precursori ai acesteia în literatura română. Majoritatea colaboratorilor de la pagina culturală a ziarului dau și articole axate pe susținerea mișcării de extremă dreaptă. Se tipăresc materiale cu caracter antisemit, anticomunist, profascist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
care, cel puțin în primul semestru, să se ridice nivelul calităților motrice. În acest scop studentul fie va fi inclus într-o grupă de nivel apropiat, fie va fi motivat printr-o activitate plăcută și stimulativă pe care să o abordeze treptat. Studenții care prezintă afecțiuni ale coloanei vertebrale (foarte frecvente la tineri) au posibilitatea ameliorării lor prin programe de gimnastică medicală. Adecvarea exercițiilor de recuperare va respecta principiul individualizării. Fiecare subiect, în funcție de afecțiunea sa, va fi instruit să exerseze un
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]